Manifestările de Ziua Micii Uniri de la Iași, de pe 24 ianuarie, au fost prilej de contre între copreședintele AUR George Simion și fostul său profesor de la masterat, un cunoscut istoric născut la Darabani.
Într-un interviu pentru Libertatea, fostul coordonator al lucrării de masterat a lui George Simion, istoricul Dorin Dobrincu, vorbește despre faptul că l-a cunoscut pe Simion drept ”un student normal, rezonabil” și ”un om civilizat” cu ”o teză de master onorabilă”, însă că o doză de ”exaltare” l-a pus încă de atunci pe profesor în gardă. Schimbarea de acum a lui Simion o califică drept una ”spre gândire totalitară”.
Manifestările de Ziua Micii Uniri de la Iași, de pe 24 ianuarie, au fost prilej de contre între copreședintele AUR George Simion și fostul său profesor de la masterat, cel care i-a și coordonat lucrarea de disertație, istoricul Dorin Dobrincu, unul dintre fondatorii Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM), o asociație civică formată de mai mulți intelectuali moldoveni care militează pentru descentralizarea administrativă. Iritat de o serie de bannere afișate de MDM: „Moldova spune nu extremismului”, „Moldova, regiune liberă de fascism”, Simion l-a acuzat pe fostul său profesor de separatism teritorial.
În interviul pentru Libertatea, Dobrincu răspunde atacului lui Simion și vorbește despre cum era acesta ca student.
-Aţi fost profesorul actualului lider AUR, George Simion, la masteratul „Istoria comunismului în România“, la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Cum vi s-a părut studentul George Simion?
-E vorba de primul masterat în acest domeniu din România. Eu predam „Represiune şi rezistenţă în România comunistă“ şi „Societate şi economie“. Programul a început din 2008, iar George Simion a fost în prima serie. Sigur că obişnuiam să vorbesc cu studenţii şi mai ştiam cu ce se ocupă. El era un student normal, rezonabil. Era şi un activist, cu toate că nu-mi era foarte clar pentru ce unire. Eu aveam o poziţie asumat liberală în sens intelectual şi explicit antitotalitară – deopotrivă anticomunistă şi antifascistă. Eram foarte reticent faţă de unionismul lui exaltat, dar el nu făcea propagandă, era un om civilizat.
Nu doar că nu am avut probleme cu el, dar chiar i-am coordonat lucrarea de disertaţie. Îmi propusese un subiect care avea oarecum legătură cu cercetările mele mai vechi – rezistenţa antisovietică din RSSM (Republica Sovietică Socialistă Moldovenească). N-a făcut cercetări în arhive, dar a fost o teză onorabilă.
– Prin ce se remarca studentul Simion?
– Nu m-am fixat asupra lui – era, totuşi, un tânăr de 20 şi un pic de ani. Terminase Comunicare la Bucureşti şi a venit la Iaşi pentru acest masterat. Mie mi-a atras atenţia, trebuie să spun, când a mers acasă la Ion Iliescu (n.r. – la 3 martie 2009, George Simion a aprins lumânări „în memoria morţilor de la Revoluţie“ în faţa casei lui Ion Iliescu). Am văzut la televizor cum îl luau jandarmii şi l-am recunoscut.
– La ce v-aţi gândit?
– M-am gândit că nu e suficient conturat, dar am remarcat poziţia lui anti-PSD. El îmi mai spunea că se mai duce la Chişinău cu prietenii unionişti. Mi-am dat seama ce-i cu el, pentru că am fost întotdeauna împotriva acestei forme bombastice de unionism.
(...)
– După evenimentele din piaţă, aţi scris un mesaj dur pe Facebook…
– Am ajuns acasă mai târziu şi m-am gândit să scriu şi perspectiva mea, pentru că evenimentul cu cerneala a acoperit tot. Televiziunile nu au reflectat acţiunea noastră. AUR era vedeta, iar jurnaliştii i-au urmărit în special pe ei. Or, eu am vrut să arăt că în piaţă a fost şi altceva, că n-au fost numai ei. Apoi am aflat de la un prieten că George Simion mă acuză de separatism teritorial, de faptul că fostul lui profesor răspândeşte mesaje care fac rău ideii naţionale. O etichetă de acest gen nu poate veni decât din rea intenţie.
Interviu integral în Libertatea...
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
