De mai bine de două luni de zile viaţa dorohoienilor şi a implicit a primarului urbei s-a schimbat drastic. Inundaţiile care au omorît oameni, care au distrus sute de case, dar şi tot ceea de urmat după, de la vizitele celor mai înalţi demnitari ai statului, pînă la pelerinajul politic cu ajutoare, au făcut din Dorohoi un pol naţional al atenţiei publice. Încet-încet lucrurile par însă să revină la normal. Iar acest lucru este dovedit şi de aprobarea de către Consiliul Local a unui proiect de hotărîre privind împrumutarea a 4 milioane lei, din care trei sferturi vor fi utilizaţi pentru refacerea bulevardului Victoriei, varianta cea mai vehiculată fiind pavelarea acestuia.

- Cum v-au schimbat viaţa inundaţiile de la sfîrşitul lunii iunie?
- Aaa, nu ştiu ce să spun, dar în oraşul Dorohoi sper să fie o nouă stare de spirit şi aceste inundaţii care au fost în oraşul nostru, nedorite de altfel, au pus la o grea încercare pe toţi membrii comunităţii şi primarul trebuie să fie alături de toţi cei care sunt în necaz, dar nu trebuie să neglijeze şi celelalte probleme ale municipiului. Eu încerc cu toate puterile să rezolvăm această problemă. Asta înseamnă că programul de lucru s-a mărit la Primăria Dorohoi şi în special programul primarului în aşa fel încît ca toate problemele să fie sub control în fiecare zi.

- V-aţi lămurit cu codurile de culoare?
- Hmm… bine, asta nu ştiu cum s-o spun ca să nu fiu parafrazat ca înainte. Nu cred că acea chestiune cu codurile de culoare a creat vreo problemă mie sau altuia. Eu am mai spus-o şi atunci, dar fiecare a înţeles ce a vrut. Am spus că, pentru fiecare culoare în parte există o procedură specială care se aplică în momentul respectiv, dar ceea ce a fost în Dorohoi, a fost o catastrofă. Deci, acel moment nu poate fi catalogat ca un fenomen care este previzibil, ci a fost pur şi simplu o catastrofă pentru că mărimea, amploarea acestui fenomen, cele 200 de hectare, 25% din suprafaţa oraşului Dorohoi fiind inundată, pledează în această direcţie. Iar măsurile care s-au luat înainte de dezastru şi postdezastru cred că au fost cele corecte la acea dată, rememorînd acum desfăşurarea evenimentelor.

„M-am agăţat (…) de orice întîlnire cu cei care au putere de decizie în România”

- Au fost critici mai mult sau mai puţin voalate, atît din partea autorităţilor centrale, prin ministrul Vasile Blaga, cît şi de la ISU Botoşani că dvs. nu aţi făcut ce trebuie în respectivele minute, ore.
- Nu, acea problemă cred că ar merita o discuţie mai amplă datorită faptului că atunci erau lucruri spuse la cald. Din nou repet, noi aveam nişte proceduri standard care se aplică şi al doilea lucru pe care l-am identificat apoi era din PUG-ul oraşului, din harta de apărare rezultă de acolo nişte zone inundabile din Dorohoi. Repet, ceea ce s-a întîmplat în oraş a depăşit cu mult mai mult previziunile cele mai sumbre ale celor care au întocmit acele proceduri şi hărţi de intervenţii pe municipiul Dorohoi.

- Au folosit la ceva vizitele preşedintelui României, ale miniştrilor, la Dorohoi?
- Eu m-am agăţat, dacă e cuvîntul potrivit, de orice vizită şi de orice întîlnire cu cei care au putere de decizie în România pentru a maximiza beneficiile pentru oraş şi cred că, dacă situaţia este acum pe un drum bun în ceea ce priveşte reconstrucţia şi repararea caselor cetăţenilor, se datorează şi faptului că am reuşit să comunic cu autorităţile la nivel judeţean şi central.

„Au venit ceva bani”

- Ne puteţi spune un lucru concret? Uite, a venit respectivul demnitar de la Bucureşti şi prin acea vizită am reuşit să rezolv problema punctuală X?
- Nu ştiu… acum depinde la ce vă referiţi. O problemă punctuală care este strict legată de dezastrul care a apărut?

- La inundaţiile care au avut loc.
- Da, de exemplu, legătura ţinînd-o tot timpul cu Ministerul Dezvoltării pentru că de acolo vin banii pentru reconstrucţia şi reparaţia caselor, am profitat de orice întîlnire cu orice personalitate din acest minister, de la ministrul Udrea şi pînă la secretarul de stat Andreica, pînă la secretarul general Nastasia, cu care am purtat convorbiri telefonice, tete-a-tete şi s-au rezolvat problemele care se văd acum în teren. Dacă vreţi un simplu argument, eu am făcut un plan de detaliu pentru construcţia celor 100 de locuinţe din Dumbrava Roşie pe alt amplasament. Acele locuinţe nu aveau nevoie numai de construcţia caselor pur şi simplu, aveau nevoie de utilităţi. Mă refer la apă, la canalizare, la asanarea terenului, la electricitate şi la gazul metan. Din proiectele pe care le-am propus Ministerului Dezvoltării au ajuns deja bani pentru rezolvarea a o parte din aceste utilităţi necesare, adică au venit ceva bani, e vorba de vreo 7,8 miliarde dintr-un total de vreo 30 de miliarde cu care putem începe lucrările de utilităţi, apă şi canal.

Există riscul ca unele familii să primească mai multe ajutoare, iar altele deloc

- Au venit zeci, poate chiar sute de TIR-uri de ajutoare la Dorohoi. Există undeva vreo evidenţă «la familia cutare s-au dat cinci saci de ciment, la altul s-au dat nu ştiu ce armături şi aşa mai departe»?
- Există două tipuri de materiale care au intrat în oraş, o parte au fost gestionate prin Primărie, iar o parte au intrat prin diferite fundaţii, persoane fizice, societăţi comerciale, care au dorit să dea ei cu mîna lor aceste ajutoare familiilor sinistrate. Cele care au intrat prin Primăria Dorohoi au fost gestionate prin două direcţii, Direcţia de Servicii Publice, unde s-au gestionat toate materialele de construcţie şi care au fost repartizate pe tabele şi pe semnături la fiecare om în parte, iar bunurile alimentare şi de îmbrăcăminte, igienico-sanitare, prin Direcţia de Asistenţă Socială, unde la fel există o evidenţă strictă cu numărul de familii şi cu persoanele care au fost în continuare asistate.

- Nu există riscul ca unele familii să fie ajutate de două-trei ori, iar altele niciodată?
- Există riscul, dar riscul l-am spus: foarte multe fundaţii, societăţi sau persoane fizice care nu doresc implicarea Primăriei şi atunci prin sistemul informaţional pe care îl au dînşii pot să ajungă în anumite zone în care este mai facil de ajuns la ele sau, dimpotrivă, unii cred dînşii că a fost mai afectat oraşul.

„Viaţa oraşului trebuie să meargă înainte”

- Am fost pe şantier acum vreo două săptămîni şi am văzut că abia s-a început turnarea fundaţiilor. Nu vă e frică de faptul că la iarnă oamenii nu o să se poată muta în noile case?
- Nu ştiu aici… cum să vă spun, eu tot timpul, cînd am vorbit despre acest proiect pentru municipiul Dorohoi, reconstrucţia de case, am spus-o şi o repet, nu pot să o facă Primăria sau Consiliul Local prin forţele proprii, de aceea prin parteneriatul care s-a făcut cu Ministerul Dezvoltării, cu Habitat, cu Guvernul, cu autorităţile judeţene, se depun eforturi ca aceste case să fie terminate înainte de sezonul rece. Aici, în funcţie de cum vor acţiona fiecare din aceste entităţi în parte, vor duce la rezolvarea sau nerezolvarea acestei probleme pentru că este o problemă de implicare şi de o anvergură extraordinar de mare. Este vorba de peste 300 de locuinţe de reconstruit de la zero şi peste 350 de locuinţe de reparat.

- Aveţi de reconstruit cîteva sute de case, dar în schimb municipalitatea face credit ca să pună pavele pe bulevard. Cît e de corect?
- Deci problema e în felul următor: ce se întîmplă cu împrumutul sau cu bulevardul, ceea ce spuneam şi la început, treaba unui primar este împărţită în două, să asigure confortul, reconstrucţia caselor pentru cei afectaţi, dar viaţa oraşului trebuie să meargă înainte. Acel împrumut de care vorbiţi, acel proiect al bulevardului, este un bun al municipalităţii şi este început înainte de a apărea această problemă.

Interviu realizat de Sergiu BĂLĂŞCĂU