„În spatele unui bărbat puternic se află o femeie puternică” – autor necunoscut.
Una dintre tinerele care și-a făcut loc în viața publică de la Botoșani este Alexandra Huțu, omul din umbra prefectului, în titulatura oficială, director la Cancelaria Prefectului.
Este absolventă a Colegiului Național Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc și de asemenea absolventă a două facultăți și un master. Facultatea de administrație publică și facultatea de drept, la universități diferite, respectiv Alexandru Ioan Cuza și Mihail Kogălniceanu Iași. Urmate, în paralel.
A absolvit ca șef de promoție un master în administrație publică cu nota 9,85. Spune că 10 este nota lui Dumnezeu.
Reporter: Cine este Alexandra Huțu?
(râde)
A.H.: Să răspund eu? Pentru mine? Mi se pare foarte greu să te autodescrii. Nu știu ce aș putea să răspund, sunt un om normal, ca toată lumea…
Reporter: Cum ai ajuns director la Cancelaria Prefectului?
A.H.: Odată cu schimbarea Guvernului, în urma alegerilor din 2016, s-a schimbat prin Hotărâre de Guvern și prefectul și am fost una dintre propunerile pentru funcția de director de Cancelarie și de altfel, singura acceptată.
Reporter: Cu sprijin din partea cui?
A.H.: Din partea Organizației PSD. Nu mă ascund, nu trebuie să fim ipocriți. Este funcția de prefect și de subprefect apolitică, dar cancelaria nu are o prevedere legală să fie apolitică, că nu ar avea dreptul să facă parte dintr-un partid politic sau nu….
Reporter: Înțeleg că foarte multe dintre ideile inedite care au răzbătut din Prefectură îți aparțin, ai reușit să aduci ceva nou, cel puțin la aceste manifestații publice care au loc an de an la Botoșani
A.H.: Nu aș vrea să-mi asum în integralitate evenimentele însă, da, fără să fiu considerată arogantă, sper, am contribuit suficient pentru a schimba fața evenimentelor care de altfel se desfășurau până acum într-un mod așa, anost și neatractiv pentru public. Publicul nici nu înțelege ce se întâmplă în ziua respectivă, nu cunoaște aceste zile ca fiind stabilite prin lege. În primul rând asta trebuie să subliniem. Avem o lege care instituie o zi și ne-am asumat-o cu toții, ca țară. Avem Ziua Drapelului, Ziua Imnului, Ziua Națională care sunt toate simboluri ale statului român, prevăzute în Constituție. Și atunci am considerat că dacă facem ceva atractiv de genul unui eveniment cum fac artiștii, să spunem, am considerat că și lumea iese mai mult în stradă, vede ce se întâmplă și rămâne în memoria colectivă până la urmă că ziua respectivă este ziua unui simbol național. Scopul în final este să ne respectăm țara, indiferent că trăim zile mai bune sau mai puțin bune.
Reporter: Cum arată o zi din viața directorului Cancelariei Prefectului?
A.H.: În zilele lucrătoare, la ora 8:00 ajung la muncă, avem o mică ședință în fiecare dimineață să ne stabilim prioritățile pentru ziua respectivă, cancelaria alături de dl. prefect și de d-na subprefect, după care încep telefoanele, încep adresele, solicitările și pe măsură ce primim aceste solicitări mă străduiesc să rezolv cât mai multe din ele, într-un timp foarte scurt. Dacă se poate în ziua respectivă să ajutăm pe cei care ne solicită, o facem. Dacă, nu respectăm procedura, întotdeauna în funcție de ce spune legea. Și ziua de muncă, de regulă, nu se termină la 16:30. Și bineînțeles, îl însoțesc pe prefect acolo unde trebuie, așa cum spune fișa postului.
Reporter: Să zicem că reprezinți noua generație, dacă ar fi să ai putere de decizie ce anume ai schimba la sistemul actual, care formează societatea, noua generație…
A.H.: Cred că primul pas pe care trebuie să-l facem și dacă aș avea putere de decizie, dacă ar sta în mâinile mele, aș începe cu educația preventivă și pregătitoare pentru tinerii care devin adulți. Adică, în cadrul curriculum-ului școlar aș introduce o disciplină, nu știu, să se cheme „administrație publică”, să se cheme „drepturi și obligații ale cetățeanului” prin care pe tinerii care urmează să împlinească 18 ani și să devină adulți cu capacitate deplină de exercițiu așa cum prevede legea, i-aș învăța ce înseamnă până la urmă societatea și cum funcționează. Să știe din ce capăt plecăm, de la Constituție și unde trebuie să ajungem, până la a schimba roțile de la mașină, și alea se fac cu anumite reguli. Trebuie învățați că toate aceste lucruri depind de cum văd ei societatea. I-aș pregăti efectiv să meargă la vot și să voteze în cunoștință de cauză. Pentru că dacă ei nu se interesează despre candidați, despre una, despre alta dintr-un program de guvernare, automat nici votul lor nu este loial din acest punct de vedere. În al doilea rând, în situația unor proteste, din punctul meu de vedere dacă nu te duci la vot, nici nu poți să ieși la proteste.
Reporter: Și cum îi convingi să iasă la vot?
A.H.: Cu vot obligatoriu. Aș institui și votul obligatoriu. Categoric. Și din acest vot obligatoriu decurg două avantaje: 1. votezi în cunoștință de cauză sau dacă nu îți place nici un candidat ai opțiunea anulării votului, dar ești acolo, ești activ în viața societății și 2. cum am zis și mai devreme, ai votat, ai dreptul să-ți ceri drepturile, nu ai votat, stai acasă.
Reporter: Privind acum în jur, crezi că este nevoie de o reeducare a poporului sau o reformare a clasei politice?
A.H.: Cred că e vorba de amândouă. Cred că e prea mult reeducarea poporului, pentru că noi suntem un popor care ne iubim țara. Singura problemă pe care o văd acum este lupta aceasta pentru putere, categoric și faptul că involuntar și indiferent din ce unghi privim, că e de pe poziție stânga sau de pe poziția dreaptă, nu trebuie să ne urâm. Asta este singurul lucru care pe noi ne încurcă în momentul de față. Este această înverșunare și ură la adresa unuia sau altuia. Am avut o întâmplare, nefericită de altfel, când am fost la mitingul de la București, organizat de partidul din care fac parte, iar pe drumul spre București, fiind într-un autocar de 50 de persoane, colegi, directori, oameni simpli. Toți colegii care eram în autocar, cum am fost repartizați, am rămas uimiți de atitudinea unui conducător de tir care ne-a făcut șicane în trafic, se băga în fața autocarului în momentul în care șoferul nostru dorea să-l depășească, frâna, întocmai ca și cum ar fi vrut să ne provoace un accident. Am avut telefonul în mână să sun la 112 și să reclam numărul de Argeș, îmi amintesc numărul remorcii cum era înmatriculată, numai că, până să o fac am ajuns la o intersecție, el a virat stânga și noi ne-am continuat drumul spre București. Dar timp de jumătate de oră în trafic, acest șofer, pe lângă injuriile adresate prin stație, a făcut aceste șicane în trafic. Și atunci, mă întreb eu, oare numai partidele politice sunt vinovate de ceea ce se întâmplă în țară? Sau și noi că nu știm unde să ne menținem echilibrul.
Reporter: Pe tine, personal, te-ar interesa o carieră politică?
A.H.: Deocamdată, consider că e bine cum sunt aici, dacă îmi aduc contribuția la înfăptuirea unor lucruri în bine, în această instituție, iar pe viitor voi vedea.
Reporter: Dar unde te-ai vedea, dacă ar fi te decizi, unde ai vedea o candidatură?
A.H.: Greu de spus, pentru că eu niciodată nu am vânat o funcție politică…
Reporter: Dar idealuri bănuiesc că ai….
A.H.: Categoric. Îmi doresc acum, îmi doresc o carieră politică, dar nu mi-am stabilit că vreau să ajung acolo, că aș vrea consilier local sau consilier județean sau parlamentar. Încă nu m-am decis încotro să acced.
Reporter: Ce reprezintă anul 2018 pentru Alexandra Huțu?
A.H.: Din punct de vedere al funcției pe care o ocup sau din punct de vedere personal?
(râde)
Reporter: Vreau să o spui cum simți….
A.H.: E un an foarte plin pe ambele planuri și pe cel personal și pe cel profesional. Am zis personal prima dată pentru că este anul în care urmează să mă căsătoresc în luna octombrie, o lună de altfel aleasă nu întâmplător, este luna în care eu cu viitorul meu soț împlinim 8 ani de relație. Acesta este cel mai important moment al anului 2018 pe plan personal. Iar pe plan profesional, anul 2018, pe lângă faptul că este Anul Centenar, este anul care s-a dovedit a fi un an plin de provocări și cred că va mai fi așa și în jumătatea care a mai rămas, cu evenimente frumoase pe care le putem organiza și este anul care mi-a arătat că pot, că am rezistență și psihică și fizică, chiar dacă în unele momente îți vine să zici: dimineața asta nu mă mai trezesc și nu mai merg la muncă și nu mai pot de oboseală. Dar te ridici din pat și mergi la muncă și apoi merg acasă și povestesc cât de bine mă simt că funcționez.
Notă de final: Alexandra Huțu va împlini în luna septembrie 30 de ani.
”Mă mai ceartă unele persoane: aaa, că faci parte din Partidul Comunist și le-am spus: dragii mei, eu m-am născut în comunism în anul 1989, dar am crescut în democrație. Acum, nu știu ce etichetă îmi va pune lumea…”.
(râde)
a consemnat Gabriela ERDIC
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL:
Iarna se instalează în forță: Ninsori abundente și viscol în toată țara
Redacția Botoșăneanul
Nov 23, 2024
Redacția Botoșăneanul
Nov 23, 2024
Alegeri Prezidențiale 2024 – Diaspora română se mobilizează
Redacția Botoșăneanul
Nov 23, 2024
Dinu Todoran preia una dintre cele mai slabe echipe din acest sezon: Este o provocare
Redacția Botoșăneanul
Nov 23, 2024