Inundaţiile – o afacere politică portocalie de zeci de miliarde

Inundaţiile din 2010 – mumă pentru unii, ciumă pentru alţii, mumă pentru primăriile PDL, ciumă pentru o bună parte a celorlalte. Astfel se poate rezuma ceea ce s-a întîmplat, din punct de vedere financiar, după precipitaţiile abundente înregistrate în vara acestui an în judeţul Botoşani. Deşi situaţia pagubelor este una, alocările financiare sunt altele. Practic, în timp ce unii au fost inundaţi de ploaie, alţii au fost inundaţi cu… fonduri.


Primăriile PDL, ultimele la inundaţii, primele la bani

Conform situaţiilor centralizate de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU), precipitaţiile de la sfîrşitul lunii iunie au distrus total ori au avariat 659 de case din municipiul Dorohoi, 115 din comuna Hilişeu Horia, 56 din Mihăileni, 55 din oraşul Flămînzi, 49 din comuna Cîndeşti, 35 din Şendriceni, 26 din Broscăuţi, 25 din Coşula, 17 din Vîrfu Cîmpului şi 15 din Drăguşeni. Din topul primelor zece localităţi calamitate, patru sunt conduse de primari PNL, trei de la aleşi PSD şi tot atîţia de la PDL. La finele verii, mai exact pe 30 august, Guvernul a adoptat o hotărîre (HG 919/2010) prin care alocă judeţului o sumă totală de 2,32 milioane de lei pentru „finanţarea unor cheltuieli de refacere a infrastructurii locale a cărei capacitate funcţională a fost afectată de fenomenele hidrometeorologice”. Banii provin de la fondul de rezervă al Guvernului şi, în ciuda datelor de mai sus, aproximativ trei sferturi dintre ei au ajuns la primării conduse de membri ai PDL. Astfel, s-au repartizat diverse sume de bani pentru 35 de localităţi. 19 dintre acestea sunt conduse de primari PDL, 10 de primari PNL, numai patru de primari PSD şi cîte unul de la PER şi PC. Distribuţia fondurilor vorbeşte însă de la sine de împărţirea aproape exclusiv politică a fondurilor. Însumat, primăriile PDL au primit 1,571 milioane de lei, cele de la PNL doar 466.000 de lei, în timp ce primăriile PSD numai 203.000 lei.

Botoşaniul portocaliu, cu trei case avariate, ia mai mulţi bani decît Dorohoiul roşu

Elocvent este însă ceea ce s-a întîmplat la nivelul celor două municipii din judeţ. Astfel, Botoşani, oraş în care primar este democrat-liberalul Cătălin Flutur, vărul vicepreşedintelui PDL Gheorghe Flutur, care are doar trei locuinţe distruse sau avariate de ploile din această vară (foto dreapta sus), a primit de la Guvern cea mai mare sumă, 110.000 lei, în timp ce Dorohoi, urbe condusă de un social-democrat, în care la inundaţii au murit şase oameni şi în care s-au înregistrat cele mai mari pagube din istorie, a beneficiat de numai 20.000 de lei. Explicaţia găsită de autorităţi pentru alocarea în acest fel a fondurilor a fost aceea că pe şoseaua de centură a municipiului reşedinţă s-au produs alunecări de teren. Într-adevăr, Primăria a închis circualţia în acea zonă, numai că efectiv afectate de acest fenomen sunt doar două case şi acelea aflate în construcţie, în timp ce la Dorohoi peste 300 trebuie reconstruite din temelii.

Şmecheria prin care banii au fost direcţionaţi spre localităţile puterii

Şi mai interesant este faptul că într-un clasament întocmit în funcţie de mărimea sumelor alocate primăriilor, primele şapte cu cei mai mulţi bani primiţi sunt toate conduse de membri PDL. Executivul a găsit şi portiţa prin care să repartizeze într-un asemenea hal fondurile. Nu a dat banii pentru consolidarea imobilelor sau construirea altora noi, pe motiv că pentru acestea trimite materiale de construcţii, ci pentru refacerea infrastructurii. La nivelul CJSU nu există însă nici o raportate a pagubelor produse de inundaţii la nivelul infrastructurii care să fie întocmită pe localităţi. Aceasta a fost realizată pe ministere, adică drumurile naţionale afectate s-au trecut în contul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, terenurilor agricole la Ministerului Agriculturii, şcolile la Ministerul Educaţiei, etc.
Văru’ Flutur, de peste 20 de ori mai finanţat decît Ţâbuleac

Deturnarea fondurilor pentru inundaţii de la cei cu adevărat loviţi de inundaţii spre unităţile administrativ-teritoriale „portocalii” nu a fost însă doar una la nivel de Botoşani, ci a avut un caracter naţional. Prin acelaşi act normativ menţionat Executivul a distribuit bani la 14 judeţe care ar fi avut de suferit din cauza ploilor din vară. Cea mai mare sumă, 4 milioane de lei, a ajuns la Consiliul Judeţean Suceava condus de liderul naţional al PDL Gheorghe Flutur.



La Botoşani, unde Consiliul Judeţean este condus tot de un democrat-liberal, Mihai Ţâbuleac, dar care a criticat însă în numeroase rînduri Guvernul, se află în conflict de ani de zile cu primarul de Botoşani Cătălin Flutur şi este simplu membru de partid, au ajuns doar 180.000 de lei. Doar un singur judeţ din ţară, Hunedoara, a primit mai puţini bani decît Botoşani. Aceasta deşi Botoşani, Neamţ şi Suceava au fost judeţele cel mai greu încercate de ploi. Chiar dacă s-ar fi ţinut cont numai de pagubele produse infrastructurii, Botoşani tot ar fi trebuit să primească incomparabil mai mulţi bani. Astfel, conform unei situaţii întocmite de Administraţia Naţională „Apele Române”, pagubele cele mai mari la lucrările hidrotehnice s-au înregistrat în judeţele Covasna (92 milioane lei), Suceava (57,9 milioane lei), Botoşani (56,85 milioane lei), Neamţ (55,9 milioane lei).

„Au fost ajutate primării care nu au avut probleme cu inundaţiile”

Nu doar Guvernul a împărţit fondurile după criterii cu puternic iz politic. Pe 6 iulie, la numai o săptămînă de la ploi, Consiliul Judeţean a disponibilizat la rîndul său 1,67 milioane de lei din fondul de rezervă pentru ajutorarea primăriilor lovite de calamităţi. Ciudată coincidenţă, din nou cele mai multe localităţi beneficiare, 10, sunt conduse de primari ai partidului de guvernămînt, şapte de liberali şi numai şase de social-democraţi. Cu excepţia Dorohoiului, unde amintirea prăpădului încă era cît se poate de vie şi căruia i s-au alocat 500.000 de lei, celelalte următoarele trei localităţi din topul finanţărilor, ca mărime a fondurilor, sunt conduse de primari PDL. „Trebuie făcută o analiză şi văzut cît de grav afectate de inundaţii au fost localităţile pentru că, de exemplu, primăriile Vîrfu Cîmpului sau Broscăuţi chiar au avut probleme. Dureros este că au fost ajutate primării care nu au avut probleme cu inundaţiile. E o bătaie de joc pe bani publici”, ne-a declarat Cătălina Lupaşcu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean. Aceasta susţine că nu se încearcă altceva decît o cumpărare a voturilor din localităţile suprafinanţate în detrimentul celor cu primari din opoziţie. Vicele liberal de la CJ crede că acest lucru a fost posibil prin faptul că la rectificarea bugetară de la începutul lunii septembrie s-au retras cîte 25% din banii tuturor localităţilor, iar banii astfel economisiţi s-au întors la primăriile PDL sub diverse forme.

Elena Udrea împarte aproape doar la PDL

Dar poate cel mai elocvent este ce face ministerul condus de Elena Udrea. Prin ordin al ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului s-a aprobat alocarea a 7,5 milioane pentru refacerea unor obiective avariate de inundaţiile din vara acestui an. Prin intermediul Prefecturii, Consiliul Judeţean şi 12 primării au depus studii de fezabilitate şi expertize tehnice în vederea obţinerii unor fonduri. Au fost incluse în programul MDRT Consiliul Judeţean, Primăria Botoşani, Primăria Dorohoi, Primăria Săveni şi primăriile comunelor Truşeşti, Pomîrla, Dobîrceni, Mileanca, Văculeşti, Corni, Hilişeu Horia, Hăneşti, Rădăuţi Prut. Ei bine, din toate acestea, două sunt conduse de primari PSD, una de primar oficial PNL (Săveni), dar care a anunţat public că nu mai sprijină actuala conducere judeţeană a liberalilor şi a participat la acţiuni ale PDL, iar toate celelalte au în frunte aleşi locali democrat-liberali. Bineînţeles că şi pentru asta există o explicaţie: primarii respectivi s-ar fi mişcat mai repede. Dar nu numai asta. „S-a făcut o prioritizare a obiectivelor într-o şedinţă a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă”, ne-a spus Radu Doruleţ, consilierul pe probleme de mass-media al prefectului de Botoşani. Potrivit acestuia, membrii CJSU au făcut mai întîi o evaluare a pagubelor pe teren, iar apoi primăriile au trimis liste cu lucrările prioritare, care au fost discutate şi a dus la formarea celei finale, la nivel judeţean. Ciudat lucru, în urma prioritizării a ieşit că lucrările care trebuie cel mai rapid făcute se regăsesc aproape exclusiv pe teritoriul localităţilor conduse de PDL-işti. Există însă o speranţă şi pentru restul. MDRT ar fi pus la bătaie, de fapt, 10 milioane de lei, iar această sumă ar urma să fie completată cu ce va mai rămîne după licitaţiile organizate de MDRT. „Noi sperăm ca în urma licitaţiilor se va face o economie şi vor intra şi celelalte proiecte”, a mai spus Doruleţ.
Localităţile PDL, cele mai multe şi la banii Ministerului Economiei

La insistenţele prefectului de Botoşani, companiile subordonate Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, SC Transgaz SA,  SC Transelectrica SA şi Compania Naţională a Uraniului au donat 7,04 milioane de lei judeţului pentru a ajunge la localităţile calamitate. Acelaşi CJSU, a cărui preşedinte este prefectul, a împărţit banii la 13 primării. Curată coincidenţă, şi în acest caz aproape jumătate, şase mai exact, sunt conduse de primari PDL, patru de PNL-işti şi trei de PSD-işti. Totuşi, spre deosebire de cazurile precedente, de această dată, ca sumă, cei mai mulţi bani au ajuns totuşi la primăriile PSD. Asta însă pentru că jumătate din bani s-au dus la Dorohoi deoarece sumele au fost repartizate exclusiv pentru refacerea caselor şi cum peste 50% din toate cele afectate în întreg judeţul provin din această localitate, nu s-a putut face abstracţie de stuaţia de la Dorohoi.

„Cum să-l pun într-un sfert, o bucată? Trebuia să îl trec tot”

Cum au ajuns totuşi atîtea primării PDL să primească bani din fondurile de calamităţi, deşi nu au fost cu adevărat calamitate? Foarte simplu: au jonglat cu raportările. De exemplu, Primăria Flămînzi a transmis că trebuie refăcut un pod. Cînd i-am spus însă primarului că respectiva construcţie era, de fapt, afectată de mai multă vreme, n-a negat acest lucru. „Bun, avea probleme dinainte, dar asta i-a accentuat acum şi cum să-l pun într-un sfert, o bucată? Trebuia să îl trec tot”, a afirmat Constantin Pitorac. Acesta susţine însă că banii de la CJ au fost pînă de curînd virtuali, în sensul că i s-au virat de puţină vreme deoarece instituţia nu ar fi dispus de lichidităţi. La ce o să-i foloseacă? La un podeţ la Chiţoveni şi „mai repar un drum aici, pe acolo”. Întrebat fiind cum îşi explică repartizarea fondurilor cu atît de mari diferenţe între primăriile PDL şi celelalte a răspuns zîmbind : „li s-a înfundat poate canalizarea pe undeva”.

Casele nu-s gata, primăriile „portocalii” riscă să piardă banii

Modul anapoda în care s-au împărţit banii nu a rămas însă fără consecinţe. Faptul că s-a „driblat” în majoritatea cazurilor finanţarea consolidării sau reconstrucţiei caselor prin alocarea fondurilor pe lucrări de infrastructură îşi spune cuvîntul. Astfel, la Dorohoi nici pînă la această dată casele nu s-au terminat, iar oamenii nu s-au mutat. Dar aceasta nu este singura disfuncţionalitate majoră. Primul reprezentant al Guvernului în judeţ a făcut pe 25 noiembrie un apel public către conducerile Consiliului Judeţean şi a celor 12 primării care ar urma să primească 7,5 milioane de lei de la MDRT să urgenteze depunerea proiectelor deoarece Compania Naţională de Investiţii nu deţine aceste acte, fără de care nu se pot organiza licitaţii. Cu alte cuvinte, nici nu poate fi vorba de demararea vreunei lucrări în condiţiile în care nici măcar licitaţiile nu au avut loc. „Ne-ar părea foarte rău, cu atît mai mult cu cît toate obiectivele astea sunt distruse de inundaţiile din această vară, mi-ar părea tare rău dacă nu am reuşi să le facem. Dacă nu se reuşeşte procedura de achiziţie pînă la sfîrşitul anului, la anul vom sta pe alţi bani şi nu mai ştiu care vor fi aceştia”, a afirmat prefectul Cristian Roman, presedinte CJSU. Acesta susţinea că, deşi sunt bani pentru calamităţi, tot se va organiza o procedură de licitaţie publică ce va necesita timp şi de aceea există posibilitatea să nu se mai poată chetui banii în acest an.

Sergiu BĂLĂŞCĂU

LOCALITATE	PRIMAR	DISTRUSE	AVARIATE	TOTAL LOCUINŢE
Dorohoi	PSD	314	345	659
Hilişeu Horia	PDL	66	49	115
Mihăileni	PNL	13	43	56
Flămînzi	PDL	7	48	55
Cîndeşti	PSD	16	33	49
Şendriceni	PNL	21	14	35
Brocăuţi	PNL	11	15	26
Coşula	PSD	9	16	25
Vîrfu Cîmpului	PNL	5	12	17
Drăguşeni	PDL	2	13	15