Cu o carieră de peste 50 ani, a interpretat zeci de roluri apreciate și un colaborat cu regizori consacrați precum Andrei Blaier, Mircea Veroiu, Sergiu Nicolaescu și Nae Caranfil.
Născut pe 26 aprilie 1936 la Botoșani, Virgil Andriescu a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografic „ILCaragiale” (promoția 1963, clasa Alexandru Finți). Imediat după absolvire a fost angajat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, iar din 1965 la Teatrul Dramă din Constanța.
De-a lungul vânzării carierei, Virgil Andriescu a fost director al teatrelor Ovidius din Constanța și Odeon din București. O interpretare sau o paletă largă de roluri în zeci de spectacol de dramă și comedie, scenă mai importantă din România, printre cele mai importante sunt Cain, din „Jocul vieții și al morților în dezertul de atenție” de Horia Lovinescu și Macbeth din piesa omonimă de Shakespeare.
În cinematografie a debutat în 1968, în coproducția româno-maghiară, reglementată de Károly Makk, „Frumoasele vacanțe” / „Bolondos vakáció”, acumulând în palme, de-a lungul carierei, peste 30 de roluri pentru îngrijirea șase principale în filme artistice de pulmonmetraj și alte peste 30 de roluri pentru îngrijirea șapte principale în filme de televiziune.
Filmografia lui Virgil Andriescu cuprinde titluri precum „Labirintul” (Șerban Creangă, 1980), „Orele unsprezece” (Lucian Bratu, 1985), „Luminile din larg” (Stelian Stativa, 1986), „Umbrele soarelui” (Mircea Veroiu, 1986) , „Privește înainte cu mânie” (Nicolae Mărgineanu, 1993) și „Punctul zero” (Sergiu Nicolaescu, 1996), dar și colaborări cu regizori precum Andrei Blaier („Fapt divers”, „Bătălia din umbră”, „Vacanța cea mare” , „Divorț ... din dragoste”), Lucian Pintilie („Balanța”), Dan Pița („Pas în doi”) și Nae Caranfil („E pericoloso sporgersi”).
Un episod interesant, pe care l-a povestit ori de câte ori a fost intervievat, este cel legat de întâlnirea providențială cu actrița Agatha Nicolau:
”Până să intru la actorie, m-am dus la Construcții Instalații, unde am căzut cu succes. Un prieten, Făcăianu îl chema, care intrase la Belle Arte la Nicolae Grigorescu, îmi zice: «De ce nu te-ai duce să dai la Teatru?», și m-am dus și m-am înscris la Teatru. Mai erau zece zile până la concurs, și a venit domnul profesor Cojar și m-a întrebat: «Dumneata ce faci? Poftim pe scenă și spune-ne ce ai pregătit». «Domnule, nu am pregătit nimic». «Ia ieși afară, la revedere!». După mine a ieșit o puștoaică și a zis «nene, te învăț eu să spui poezii», acum este una dintre marile noastre actrițe, Agata Nicolau. M-a dus la Biblioteca Națională și mi-a găsit ea trei poezii, «Timpul», «Vulpea și masca» de Esop și ceva de Alecsandri. Din 24 am intrat al 24-lea. Am intrat în Institut la clasa profesorului A. Pop Marțian. Strigă catalogul și întreabă cine e Andriescu Virgil. «Eu, domn' profesor». «Dragă, ați avut notă nu știu care dumneata și încă unu, și eu am înclinat pentru dumneata, pentru că mi s-a părut că ești mai prezentabil»”.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
