Liceul din localitatea Pomârla a obţinut proprietăţile imobiliare de la fostul boier Anastasie Başotă, în baza unui testament depus la Tribunalul Dorohoi în 1869. Anastasie Başotă, care a dat şi numele liceului din Pomârla, a decis, cu puţin timp înainte de a muri, să doneze jumătate din averea sa, care era formată din 6.000 hectar de pământ arabil şi 3.000 hectare de pădure, pentru crearea unui liceu care să-i poarte numele şi care să permită educaţia copiilor din mediul rural astfel încât absolvenţii să poată fi primiţi în orice universitate din Europa. Cealaltă jumătate a averii îi revenea unicei fiice în viaţă, Elena, căsătorită cu cneazul George Cantacuzino, guvernator al Basarabiei.

Liceul din Pomârla a obţinut, în 2007, printr-o decizie a Comisiei Judeţene de Fond Funciar Botoşani, drept de proprietate pentru o suprafaţă de 1.808 hectare de teren forestier, dar şi pentru peste 150 de hectare de teren agricol.

Timp de mai mulţi ani, proprietăţile au fost exploatate în virtutea dreptului dobândit, însă, în 2011, controlorii Curţii de Conturi, invocând o prevedere din legea învăţământului, au considerat că liceul, aflat în subordinea administraţiei locale nu poate deţine aceste terenuri şi că dreptul de proprietate trebuie transferat la Consiliul Local.

Actul de control al Curţii de Conturi a fost contestat în instanţă, iar Tribunalul Botoşani dă câştig de cauză unităţii de învăţământ. Soluţia primei instanţe a fost contestată, astfel încât Curtea de Apel Suceava se pronunţă definitiv, în 2021, în acest dosar, transferând terenurile din proprietatea liceului în cea a Consiliului Local Pomârla, în ciuda testamentului fără echivoc semnat de Anastasie Başotă.

"Pădurea, de anul trecut, este în domeniul public al comunei, nu al liceului şi îl administrează Consiliul local şi nu Consiliul de Administraţie al şcolii, dar pentru că nimeni nu ştie în ţara asta, niciun avocat al poporului, nicio altă instituţie, cum faci tu dacă ai dat titlul la Legea 18 .... vii şi îi rupi titlul?", a declarat primarul din Pomârla, Dumitru Chelariu, care consideră că modul de transfer a proprietăţii este o formă de naţionalizare.

 El susţine că, deşi a militat pentru ca proprietatea să rămână a Liceului Anastasie Başotă, instanţa a decis în mod contrar, astfel încât terenurile ajung la administraţia locală. El admite că, prin această sentinţă, modul de utilizare a banilor este decis exclusiv de deliberativul local, scrie Agerpres.

"Cu mine au noroc, pentru că dacă va veni un primar care nu va vrea să dea nimic din veniturile obţinute din exploatarea terenurilor către liceu, banii pot fi folosiţi pentru orice. Banii pot ajunge la comună şi poţi face orice cu ei. Până în momentul acesta, niciun leu, absolut niciun leu, nu a plecat decât la liceu", a subliniat primarul Dumitru Chelariu.

 Din exploatarea celor 1.808 hectare de pădure şi cele 158 de hectare de teren agricol, liceul obţinea fonduri de aproximativ 1,5 milioane de lei pe an, de trei ori mai mult decât veniturile proprii ale Primăriei Pomârla.

Directorul Liceului "Anastasie Başotă", Bogdan-Maricel Jîşcanu, consideră că decizia Curţii de Apel Suceava este imorală.

 "Când am făcut ca lucrurile să meargă foarte bine, atunci s-a schimbat totul. Aşa merg lucrurile la noi. Dacă el (n.r.- boierul Anastasie Başotă) ar fi vrut să lase comunităţii, lăsa comunităţii. Este clar că este în afara intenţiei boierului. El a lăsat liceului. Ne întristează un pic. Noroc este că banii acum vin tot la liceu. Depinde ce va fi peste ani...", a afirmat directorul Jîşcanu.