Marea vrăjeală a eliminării sporurilor

Mult discutata eliminare a sporurilor acordate fără o justificare reală şi serioasă a rămas în bună parte doar la stadiul de deziderat. În ciuda demarării aplicării legii unice de salarizare, cel puţin la nivelul administraţiei publice locale au rămas în vigoare drepturi financiare care, bineînţeles, numai la bugetari se plătesc.

Dacă nu sînt sporuri, sînt sume compensatorii

Peste 800.000 lei sînt programaţi să se cheltuie în acest an la doar 11 dintre instituţiile subordonate Consiliului Judeţean pentru plata a diverse sporuri sau a sumelor compensatorii care, la rîndul lor, reprezintă sporurile din anii trecuţi plătite acum sub un alt nume şi o altă formă. Legea salarizării unice, de la care se aştepta să egalizeze cît de cît veniturile bugetarilor, prevede în rezumat că sporurilor dobîndite prin lege se plătesc în continuare. Astfel, dacă în legea muzeelor se stipulează că oamenii din sistem trebuie să primească spor pentru condiţii vătămătoare, autorităţile sînt obligate să le achite. Totodată, în bună parte, sporurile cîştigate la negocierea contractelor colective de muncă, se plătesc şi în 2010, eventual, sub forma unor sume compensatorii. Şi aceasta deoarece printr-o ordonanţă adoptată la începutul acestui an Guvernul a stabilit că salariile plătite conform noului sistem nu pot fi mai mici decît cele din decembrie 2009. Posibila diferenţă este astfel acoperită cu aceste „sume compensatorii tranzitorii”.

Sporuri plătite în 2010 la instituţiile finanţate de CJ

Directori cu spor de noapte

În loc să aducă la un numitor comun bugetărimea, legea salarizării unice provoacă însă discordanţe majore chiar la unităţi subordonate aceleiaşi instituţii. Astfel, în timp ce la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului salariile au scăzut, în funcţie de post, cu 500 – 1.300 de lei, paznicul, electricianul şi tîmplarul de la Muzeul Judeţean primesc sport pentru condiţii vătămătoare. Acelaşi spor continuă să se plătească şi la o sumedenie dintre angajaţii Memorialului Ipoteşti, în timp ce atît directorul executiv, cît şi cel adjunct de la Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri beneficiază, pe lîngă acest bonus de condiţii vătămătoare şi spor de noapte.

Există diferenţa importante între instituţii. Acestea sînt probabil chiar şi mai mari, dar cu greu se poate da un răspuns exact pe această temă. Şi aceasta deoarece, potrivit aceleiaşi mult discutate legi a salariării unice, unele sporuri se includ în salariul de bază. Ori, nici măcar liderul Cartel Alfa Botoşani nu ştie, la fiecare instituţie în parte, ce sporuri fac acum parte din salariul de bază. Cert este însă că, cel puţin la nivelul instituţiilor de cultură, bugetul alocat de CJ în 2010 este la acelaşi nivel cu cel din 2009, ba chiar într-o uşoară creştere, de la 7,6 la 7,7 milioane lei, ceea ce înseamnă că salariile nu prea vor scădea. „Diferenţe apar de la faptul că instituţiile care aveau acordat prin lege, de exemplu, sporul de condiţii vătămătoare, îl păstrează în continuare. Acolo unde acest spor s-a obţinut prin contractul colectiv de muncă, dar nu se mai încadrează în condiţiile legale de acordare a sporurilor, la acea categorie de personal acele sporuri nu se mai achită”, a declarat Cătălina Lupaşcu, vicepreşedinte CJ, care coordonează instituţiile de cultură.

Salarii de bază în 2010

Directori de 5 miliarde

Pe de altă parte, deşi au avut această posibilitate, deşi se plîng că nu au bani pentru copiii din centrele de plasament, că nu sînt fonduri pentru susţinerea mai multor investiţii, nici unul dintre şefii CJ şi nici un consilier judeţean nu a făcut nici măcar un singur amendament privitor la salariile directorilor unităţilor subordonate CJ. Conform legii, acestea se calculează în funcţie de nivelul celui mai mare salariu din respectiva unitate, la care se poate adaugă între 1 şi 55%. Ei bine, nimeni nu a propus ca procentul să fie cel minim. „Aceste salarii au fost aprobate prin hotărîre a CJ. Au fost aprobate în şedinţă de CJ, nimeni nu le-a stabilit în interiorul instituţiei. Nu pot eu să comentez avînd în vedere că au fost votate de consilierii judeţeni. Poate va fi o discuţie privitoare la indemnizaţiile de conducere ale managerilor în condiţiile în care aceştia nu îşi îndeplinesc sarcinile de serviciu”, a mai spus Cătălina Lupaşcu. Astfel, acestea continuă să fie în mare parte de peste 1.000 de euro pe lună, unele dintre ele ridicîndu-se astfel la nivelul salariului prefectului, preşedintelui CJ şi primarului de Botoşani. Numai pentru salarizarea a 11 directori care ţin de CJ (din lista de mai jos) se cheltuie anual peste 530.000 lei într-un an.

Sporuri de 18 miliarde la Primăria Botoşani

Municipalitatea botoşăneană plăteşte în acest an sporuri în valoare de 1,84 milioane lei, la care se adaugă şi premiul anual. Deşi cheltuielile de personal înregistrează o scădere cu aproape 11% faţă de anul precedent, angajaţii îşi păstrează salariile din decembrie 2009. Totodată, se plăteşte în continuare spor de vechime şi alte sporuri (de noapte, condiţii de muncă, control financiar preventiv, de audit, de doctorat) personalului care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii ca şi în 2009. Diminuarea rezultă din faptul că nu au fost luate în calcul posturile blocate, iar cheltuielile au fost stabilite la nivelul statului de funcţii aprobat în 2009, fără suplimentarea personalului.
Pe de altă parte, în buget sînt incluse plata a 25% din salariul de bază pentru suplimentul postului şi a altor 25% pentru suplimentul corespunzător treptei de salarizare, în baza unor hotărîri definitive şi irevocabile ale instanţei. În acest an se achită 34% din suma cîştigată prin proces, adică 620.000 lei. „Noi nu plătim decît sporurile care sînt prevăzute în lege”, a afirmat primarul Cătălin Flutur.

Sporuri Primăria Botoşani 2010

*La acestea se mai adaugă şi premiul anual

Sergiu BĂLĂŞCĂU