Societatea Apa Grup risca sa piarda o finantare de 42,5 milioane de euro, iar municipiul Botosani sa ramina un imens santier. Si asta din cauza faptului ca unitatea nu dispune de fondurile necesare achitarii TVA-ului aferent investitiilor derulate prin programul ISPA. In cadrul acestuia Uniunea Europeana finanteaza lucrarilor propriu-zise, in timp ce taxa pe valoarea adaugata trebuie platita de operator. Acesta, cu datorii in echivalentul a circa 10 milioane de euro, nu are cum sa il achite. In consecinta, s-a adunat o restanta de 700.000 de euro, iar firmele Hidroconstructia si Elsaco, asociate la acest program, au incetinit ritmul lucrarilor.
„Noi nu avem bani si se pare ca nici Consiliul Judetean nu are”, a declarat
Maricel Georgescu, directorul general Apa Grup. Acesta a mai spus ca si alte unitati care deruleaza astfel de programe, precum cele din Deva, Caras Severin sau Galati, se afla intr-o situatie asemenatoare.
Tocmai de aceea CJ impreuna cu Apa Grup au trimis 11 adrese Ministerului Finantelor Publice si Ministerului Administratiei si Internelor in vederea gasirii unei solutii. Cea mai la indemina ar fi scutirea unitatilor in cauza de plata TVA in cadrul acestui program
. „Acest program risca sa esueze pentru ca situatia foarte grea a operatorului de apa nu permite plata TVA-ului catre constructor. CJ nu poate asigura plata TVA-ului pentru ca finantarea se face cu titlu rambursabil, iar Apa Grup nu are de unde sa dea banii inapoi”, a afirmat
Mihai Tabuleac, presedintele CJ.
Apa Grup a obtinut la sfirsitul anului 2004 aprobarea proiectului
„Reabilitarea si modernizarea retelelor de apa si a sistemelor de colectare, canalizare si tratare a apei uzate” cu costuri eligibile de1 42,5 milioane de euro. Pe 1 octombrie se implineste un an de la demararea lucrarilor. Din totalul de 64 de kilometri de conducta ce trebuie schimbata, asocierea dintre Hidroconstructia Bucuresti si Elsaco a inlocuit 60%, deschizind santiere pe 40 de strazi. In ceea ce priveste reteaua de canalizare prinsa in proiect, lucrarile de montare a noii conducte au inceput mai tirziu decit cele de pe apa, realizindu-se totusi peste 3 kilometri, adică un procent de 20%.
