Ministerul Educaţiei a lansat în dezbatere publică proiectul privind decontarea integrală a navetei elevilor. În acest moment, elevilor nu li se decontează costurile de navetă nici măcat în cuatum de 50 la sută.
Potrivit proiectului făcut public pe site-ul Ministerului Educaţiei, Guvernul va adopta o ordonanţă de urgenţă prin care „Elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul local, prin bugetul unităţii de învăţământ la care sunt şcolarizaţi, pe bază de abonament, în limita a 50 km, sau li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru, dacă locuiesc la internat sau în gazdă.”
Potrivit notei de fundamentare a proiectlui, costurile cu naveta sunt ridicate în raport cu veniturile familiilor. Acesta subliniază că distanţa medie naţională pe care trebuie să o parcurgă un elev ce face naveta este de 18 km, iar preţul mediu al unui abonamentlunar pentru această distantă este de circa 150 de lei. Numai că din această sumă nu i se decontează nici măcar jumătate.
Din aceastăsumă, elevului i se decontează în prezent 56 de lei, astfel că aproape 100 de lei trebuie acoperiţi lunar din bugetul familiei. Potrivit INS, veniturile medii ale unei gospodării sunt de 2.512 lei la nivel naţional şi de 1.663 lei pentru regiunea Nord-Est. Având în vedere faptul că acest venit redus trebuie să acopere nevoile întregii familii, este foarte probabil ca alte cheltuieli să fie considerate mai importante şi astfel să se ia decizia de a renunţa la plata navetei şi, implicit, la şcoală. Alocaţia pentru susţinerea familiei reprezintă forma de sprijin financiar pentru familiile cu venituri reduse care au în creştere şi îngrijire copii în vârsta de până la 18 ani. În martie 2016, la nivel naţional, peste jumătate de milion de copii (540.677) beneficiau de această alocaţie. Aproape o treime dintre aceşti copii (157.480) se găsesc în regiunea Nord-Est.
Potrivit INS, în anul 2016, mai mult de jumătate (52,5%) dintre persoanele 15-19 ani aveau domiciliul în mediul rural. Liceele si şcolile profesionale sunt situate în general în zona urbană astfel că elevii sunt nevoiţi să facă naveta pentru a ajunge la ore. Grupa de vârstă 15-19 ani este relevantă pentru prezenta exemplificare, deoarece în această categorie sunt majoritatea beneficiarilor navetei, elevii de liceu, de regulă din zone rurale, care studiază la o unitate de învăţământ liceal din afara localităţii de domiciliu.
Cele mai multe persoane în segmentul de vârstă 15-19 ani se găsesc în nord-estul şi centrul ţării, zone cu nivel foarte redus al dezvoltării. O cincime (20,5%, potrivit INS) dintre toţi copiii în vârstă de liceu se găsesc în regiunea Nord-Est. În regiunea Nord-Est, 65% din populaţia 15-19 ani domiciliază în mediul rural. Nu este de mirare că un sfert dintre toţi elevii care fac naveta în România locuiesc în această regiune.
În anul 2011 a intrat în vigoare Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 care a prevăzut decontarea integrală a costurilor cu naveta elevilor. În schimb, art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează tariful la care este decontată naveta elevilor, începând cu anul şcolar 2013-2014, la nivelul practicat de o parte din operatorii de transport, dar nu rezolvă problema valorii ridicate a tarifelor abonamentelor practicate, diferenţa fiind achitată din banii părinţilor. În multe situaţii, din cauza acestor tarife ridicate, elevii sunt nevoiţi să abandoneze şcoala, potrivit jurnaliștilor de la ziarul Adevărul.
Consiliul Naţional al Elevilor, Asociaţia Elevilor din Constanţa, Asociaţia Elevilor din Bacău, Consiliul Tineretului din România, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preuniversitar au iniţat, la începutul lunii august, un demers comun prin care cer Guvernului României să adopte, în cel mai scurt timp, o Ordonanţă de urgenţă, prin care să revină la decontarea integrală a navetei elevilor, care studiază în altă localitate decât cea de domiciliu. Aceştia susţin că în momentul de faţă elevilor le este decontat aproximativ 20-25% din costul abonamentului, ceea ce este neconstituţional, pentru învăţământul de stat este gratuit în România raportat la art. 32, alin. (4) din Constituţia României,
„Este regretabil că, în anul 2016, într-o ţară membră a Uniunii Europene, există elevi care nu pot finaliza învăţământul obligatoriu, întrucât Guvernul României a decis să pună în sarcina elevului şi părinţilor peste 75% din costurile necesare pentru a ajunge din localitatea de domiciliu la şcoală”, arată un comunicat comun al ONG-urilor.
Abandonul şcolar sare de 19 la sută
Elevii, părinţii şi sindicatele susţin că în urma adoptării Ordonanţei Guvernlui nr. 29/2013, prin care s-a plafonat naveta elevilor, peste 35.000 de elevi din România au abandonat şcoala.
„În urma acestei decizii iresponsabile, peste 35.000 de elevi din România au abandonat şcoala, din lipsa banilor pentru a face naveta între localitatea de domiciliu şi şcoală. Înainte de momentul în care decontarea navetei a fost plafonată, în ţara noastră exista un număr de 198,941 de elevi navetişti, într-un singur an numărul acestora scăzând la 163,872 , cauza vizibilă fiind lipsa banilor pentru asigurarea costurilor de transport”, arată un comunicat al ONG-urilor.
„România este a treia ţară din Uniunea Europeană în privinţa părăsirii timpurii a şcolii (19,1% din populaţia 18-24), la mică distanţă de primele două locuri: Spania (20%) şi Malta (19,8%). Această rată a crescut în ultimii doi ani de la 17,3% în 2013, în condiţiile în care România s-a angajat să o reducă la 11,3% până în 2020. Unul din 5 elevi de liceu sau şcoală profesională face naveta pentru a ajunge la ore. Peste jumătate din populaţia în vârstă de 15-19 ani locuieşte în mediul rural. Liceele si şcolile profesionale sunt situate în general în zona urbană astfel că elevii sunt nevoiţi să facă naveta pentru a ajunge la ore”, mai arată nota de fundamentare a proiectului.
ONG-iştii au descris atitudinea Gvernului României drept paradoxală.
„Prin Strategia Europa 2020, România şi-a asumat că va reduce abandonul şcolar la 11,3%, până în anul 2020. În prezent, situaţia este paradoxală, măsurile luate de statul român fiind de natură să crească părăsirea timpurie a şcolii, în niciun caz să o reducă. Înaintea plafonării navetei, rata abandonului şcolar era de 17,4%, până în anul 2016 aceasta crescând cu aproximativ 2%, în prezent fiind de 19,1% , a treia cea mai mare valoare din Uniunea Europeană”, au susţinut aceştia.
