Mai mulţi parlamentari social-democraţi şi independenţi au depus la Senat o nouă iniţiativă legislativă.
Aceasta prevede înfiinţarea Colegiului Naţional al Moaşelor din România (CNMR) şi recunoaştea prin lege a profesiei de moaşă pe întreg teritoriul ţării.
"În prezent reglementările existente cu privire la exercitarea profesiei de moaşă nu sunt armonizate cu reglementările Uniunii Europene în domeniu. Aproximativ 1000 de moaşe au obţinut licenţă de moaşă prin absolvirea de programe universitarea de stat acreditate dar sunt neintegrate adecvat sau deloc în sistemul de sănătate. Posturile care ar trebui să fie deţinute de moaşe sunt ocupate de alţi lucrători din sănătate care nu au competenţele necesare. Absolventele facultăţilor se află în imposibilitatea de activare şi deci de practicarea profesiei pentru care statul le-a finanţat", precizează iniţiatorii în expunerea de motive.
Proiectul arată şi ce implică această profesia şi scopul principal al unei moaşe.
"Profesia de moaşă este o profesie liberală, în domeniul sănătaţii materno-infantile ce se extinde la îngrijirea femeii de vârstă fertilă, sănătate sexuală, consiliere şi planning familial şi este furnizoare de servicii de sănătate, servicii medicale şi servicii conexe actului medical. Profesia de moaşă are ca scop principal asigurarea unei stări de sănătate de calitate în domeniul materno-infantil, a familiei şi femeii de vârstă fertilă în general şi a gravidei/mamei şi copilului ei în special, prin asigurarea accesului la îngrijiri de sănătate corespunzatoare şi/sau asistenţă medicală, furnizând servicii de specialitate individualizate, centrate pe femeie, copil şi familie precum şi practici preventive cu îndeplinirea măsurilor de urgenţă la nevoie", se arată în textul proiectului, al cărui principal iniţiator este deputatul PSD, Tamara Ciofu.
Iniţiativa depusă la Senat, primă cameră sesizată, pe data de 14 iunie, detaliază şi principalele atribuţii ale unei moaşe: "asigurarea unei bune informări, consilierea în materie de planificare familială şi prescrierea de metode contraceptive adecvate; diagnosticarea sarcinii, supravegherea sarcinii normale, efectuarea examinărilor necesare pentru supravegherea evoluţiei sarcinii normale, prescrierea şi consilierea privind testele necesare monitorizării sarcinii normale, recoltarea de probe biologice şi interpretarea rezultatelor; prescrierea şi consilierea privind examinările necesare diagnosticării sarcinilor cu risc; îngrijirea şi asistarea mamei în timpul travaliului şi monitorizarea stării fătului in utero prin mijloace clinice şi tehnice adecvate; monitorizarea şi asistarea naşterii normale inclusiv, la nevoie, efectuarea epiziotomiei şi în cazuri de urgenţă practicarea naşterii în prezentaţie pelviană; recunoaşterea, la mamă şi la copil, a semnelor care anunţă anomalii ce necesită intervenţia unui medic şi, după caz, asistarea acestuia", potrivit sursei citate.
Controlul şi supravegherea exercitării profesiei de moaşă sunt realizate de Ministerul Sănătăţii şi de CNMR. Moaşa nu este funcţionar public, având în vedere natura profesiei şi obligaţiile fundamentale ale acesteia.
"Moaşele îşi desfăşoară activitatea în sistem public şi/sau în sectorul privat, precum şi în regim independent în colaborare cu furnizorii de servicii de îngrijiri de sănătate. Activitatea moaşelor se desfăşoară în cadrul echipei de îngrijire materno-infantilă şi sănătate reproductivă sau independent, ca titulari ori asociaţi ai cabinetelor de practică independentă", mai propun parlamentarii PSD în proiect.
Pentru ca o persoană să exercite profesia de moaşă, aceasta trebuie să îndeplinească o serie de condiţii: "să aibă capacitate juridică civilă deplină de exerciţiu; să fie posesoarea unui titlu oficial de moaşă; să nu se găsească în vreunul dintre cazurile de nedemnitate sau incompatibilitate prevăzute de prezenta lege; să fie apte din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei de moaşă; să deţină autorizaţie de liberă practică emisă de CNMR", se arată în iniţiativa legislativă.
Proiectul are şi un capitol care se referă la incompatibilitatea profesiei.
Astfel, "este nedemnă" şi nu pot exercita profesia de moaşe persoanele "care au fost condamnate definitiv pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii în împrejurări legate de exercitarea profesiei şi pentru care nu a intervenit reabilitarea; moaşele cărora li s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de-a exercita profesia pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă".
"Exercitarea profesiei de moaşă este incompatibilă cu orice acţiune de natură a aduce atingere demnităţii profesionale de moaşă sau bunelor moravuri, conform Codului de etică şi deontologie al profesiei de moaşă, emis de CNMR. Pe timpul stării de incompatibilitate se suspendă dreptul de exerciţiu al profesiei. În termen de 10 zile de la apariţia situaţiei de incompatibilitate moaşa este obligată să anunţe filiala CNMR a cărei membru este. La solicitarea moaşei si, respectiv la sesizarea oricărei persoane, instituţii sau autorităţi interesate, preşedintele filialei CNMR din care face parte persoana aflată în stare de incompatibilitate poate constitui o comisie pentru fiecare caz în parte, alcătuită din 3 membri, pentru a constata existenţa sau inexistenţa stării de incompatibilitate", prevăd reglementările care vizează incompatibilitatea profesiei de moaşă.
Proiectul mai prevede excepţii de la obligaţia înscrierii în Colegiul Naţional al Moaşelor din România a moaşelor, "cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene care sunt stabilite în vederea exercitării profesiei în unul din aceste state, atunci când se deplasează pe teritoriul României pentru a exercita în regim temporar sau ocazional activităţile de moaşă".
Moaşa răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor legale şi a statutului CNMR, iar analizarea şi soluţionarea cazurilor de malpraxis se fac de către Colegiu. De asemenea,r ăspunderea disciplinară a moaşelor cu drept de liberă practică nu exclude răspunderea penală, contravenţională, civilă sau materială.
În ceea ce priveşte CNMR, instituţia "se organizează şi funcţionează ca organizaţie profesională, cu personalitate juridică, neguvernamentală, de interes public, apolitică, fără scop patrimonial, cu responsabilităţi delegate de autoritatea de stat, având ca obiect de activitate controlul şi supravegherea exercitării profesiei de moaşă ca profesie liberală de practică publică autorizată".
Potrivit Ziarului Financiar , Colegiul Naţional al Moaşelor din România are în atribuţii şi întocmirea şi actulizarea constantă a Registrului Naţional Unic al Moaşelor din România, administrând şi pagina de internet pe care este publicat. CNMR mai are dreptul de a formula acţiune în justiţie în nume propriu sau în numele membrilor săi.
Iniţiativa depusă la Senat de 32 de parlamentari PSD, independenţi şi câţiva ai minorităţilor urmează să intre în proces legislativ. Camera Deputaţilor este for decizional pentru acest proiect.
