Au fost 13 ani în care am asistat la un concurs al eșecurilor și al neputinței din partea autorităților a două state.
Peste un deceniu în care cetățenii și-au pierdut prioritatea în fața unor interese care au rămas în culisele politicului.
Vorbim despre punctul de trecere al frontierei Racovăț, din comuna Pomârla, care se află în nordul județului, la granița cu Ucraina.
Închis în 2010 pentru că nu corespundea din punct de vedere al infrastructurii cu normele Schengen, punctul Racovăț a fost ulterior abandonat. Deși au existat ceva eforturi pentru îndeplinirea obligațiilor cerute de normele internaționale, printr-o alocare financiară de 500.000 de lei pentru execuția lucrărilor necesare.
Licitația câștigată de o firmă din Bacău care a abandonat șantierul și a ajuns în vizorul DNA a fost reluată, reușindu-se după câțiva ani finalizarea amenajărilor care au constat în montarea de aparatură de securitate şi supraveghere inclusiv pentru noapte, amenajarea de spaţii adecvate, inclusiv de triaj şi control sanitar-veterinar plus alte măsuri de securitate şi control solicitate conform normelor europene.
Consiliul Județean a accesat un proiect în valoare de 3 milioane de euro pentru modernizarea drumului spre vama Racovăț, investiția fiind considerată una strategică. După finalizarea ei s-a ajuns ca respectivul drum modernizat să ducă spre un punct de frontieră uitat cu lacăt și aproape în paragină.
Discuții pentru redeschiderea vămii au tot existat de-a lungul anilor, în mandatul aproape al fiecărui prefect care a depus jurământul în Prefectura Botoșani. Autoritățile botoșănene arătau spre cele ucrainene care nu și-ar fi îndeplinit partea lor de obligații.
Abia la aproape un an de la izbucnirea războiului din Ucraina se pare că lucrurile ar urma să revină la normal. În ședința de Guvern din data de 26 ianuarie 2023 a fost aprobată o Hotărâre de Guvern pentru redeschiderea punctului de trecere a frontierei de stat Racovăț.
Racovăț era și pentru sătenii din comunele apropiate o oportunitate de a dezvolta „mici afaceri” prin comerțul de frontieră, cu produse achiziționate din zonele Herța și Cernăuți și comercializate mai apoi în județul Botoșani.
Acest punct a fost înființat în baza Hotărârii Guvernului nr.818/1996 pentru aprobarea Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind trecerea simplificată a frontierei de stat comune de către cetăţenii care domiciliază în judeţele şi raioanele de frontieră, se arată în nota de funsamentare a proiectului de hotărâre de Guvern.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 1.073/2006 a fost denunţată Convenţia dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind trecerea simplificată a frontierei de stat comune de către cetăţenii care domiciliază în judeţele şi raioanele de frontieră, semnată la Ismail la 29 martie 1996 și a fost aprobat Protocolul dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei, semnat la Odesa la 4 iulie 2006, pentru modificarea Acordului dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei cu privire la condiţiile călătoriilor reciproce ale cetăţenilor, semnat la Kiev la 19 decembrie 2003, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 179/2004, care prevedea la nr. crt. 14 din Anexa nr. 3- Lista punctelor deschise pentru trecerea frontierei de stat româno-ucrainene, punctul pentru trecerea frontierei de stat Racovăţ – Diakivţi.
În luna martie a anului 2010 punctul pentru trecerea frontierei de stat Racovăţ – Diakivţi a fost închis deoarece nu îndeplinea cerinţele necesare unui punct de trecere a frontierei externe, conform Catalogului Schengen, aspect materializat în cuprinsul Memorandumului nr. H2/389 din 29.01.2010.
Printr-un acord cu partea ucraineană, perfectat printr-un schimb de note verbale, din 31 august 2012 și respectiv 12 septembrie 2012, s-a prevăzut înființarea punctelor de trecere a frontierei româno-ucrainene Racovăţ–Diakivţi, Vicovu de Sus – Krasnoilsk și Ulma–Ruska. În acord s-a prevăzut că deschiderea efectivă a punctelor se va face în momentul când vor fi finalizate lucrările de infrastructură necesare pentru începerea funcţionării acestora.
Degradarea situației de securitate din Ucraina a generat exodul populației din zonele afectate și a determinat supraaglomerarea punctelor de trecere a frontierei de la granița de nord a țării, fiind înregistrat un flux masiv de trafic de mărfuri și călători care generează blocaje pe sensul de intrare în România și în acest sens a fost identificată necesitatea fluidizării traficului la frontiera dintre România și Ucraina, fiind stabilită oportunitatea deschiderii pentru trafic a punctului internaţional de trecere a frontierei de stat și a Biroului Vamal de Frontieră Racovăț, România – Diakivți, Ucraina.
Prin Hotărârea de Guvern adoptată se propune deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat și a Biroului Vamal de Frontieră Racovăț, România – Diakivți, Ucraina, pentru traficul internaţional de persoane, în regim de trafic pietonal şi rutier,inclusiv autobuze, inclusiv cu marfă, cu program de funcţionare permanent.
Operaționalizarea noului regim de funcționare în ceea ce privește programul de funcționare al punctului internaţional de trecere a frontierei de stat Racovăț, România – Diakivți, Ucraina se va realiza de la data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului.
Operaționalizarea noului regim de funcționare a punctului internaţional de trecere a frontierei de stat Racovăț, România – Diakivți, Ucraina se va realiza gradual, într-o primă etapă urmând a fi deschis pentru trecerea camioanelor fără încărcătură și a cisternelor cu combustibil, iar ulterior, în funcție de crearea condițiilor de infrastructură necesare, și pentru tranzitul altor tipuri de vehicule și de mărfuri.
Prin prezentul proiect de act normativ se stabilesc detalii privind personalul, spaţiile şi dotările pentru desfăşurarea activităţii în punctul de trecere a frontierei şi a biroului vamal, pentru Poliția de Frontieră Română, Autoritatea Vamală Română și pentru Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A., potrivit Anexelor nr. 1, nr. 2 și nr. 3.
Pentru Autoritatea Vamală Română, numărul de posturi existent se suplimentează cu 21 de posturi structurate astfel:
a) 1 post de conducere, șef birou vamal;
b) 15 posturi de execuție respectiv funcții publice de execuție supraveghere și control vamal;
c) 1 post de execuție respectiv funcții publice de execuție echipe canine;
d) 1 post de execuție respectiv funcții publice de execuție informatizare;
e) 1 post de execuție respectiv funcții publice de execuție financiar-contabilitate;
f) 2 posturi personal contractual:1 muncitor și 1 casier.
Modalitatea concretă de stabilire a funcțiilor publice de conducere și execuție cu statut special și a celor contractuale, enumerate mai sus, se aprobă prin ordin al președintelui Autorității Vamale Române.
