Până la data de 31 decembrie 2019, Ministerul Educației în colaborare cu Ministerul Sănătății va elabora o strategie pentru educația pentru sănătate și nutriție. Strategia va fi transpusă în planurile-cadru de învăţământ începând cu anul şcolar 2020 - 2021.
Demersul legislativ a început în anul 2017 alături de reprezentanţi ai societăţii civile din Braşov, odată cu lansarea dezbaterilor legate de necesitatea includerii în cadrul programei şcolare a unei materii obligatorii: Educaţie pentru Sănătate.
„În anul 2017, conform datelor furnizate de Inspectoratului Şcolar Judeţean Braşov, la nivel naţional dar şi la nivelul judeţului Braşov doar 6% dintre elevi optau pentru disciplina opţională numită Educaţie pentru Sănătate. La dezbaterea pe acea temă mi s-a comunicat că restul şcolilor optau să utilizeze aceste ore „opţionale” mai degrabă pentru a aprofunda cunoştinţe la materii precum matematică sau engleză. În cadrul dezbaterii, atitudinea aproape unanimă a diverşilor factori prezenţi a fost că o viaţă mai sănătoasă pentru copiii noştri va începe doar dacă decidem să îi educăm în acest sens în şcoală”, a declarat deputatul PSD.
Astfel, mai mulţi parlamentari au iniţiat la finalul lui 2017 un proiect de modificare a Legii educaţiei naţionale.
"După dezbaterea din 27 mai 2017, de la Braşov, eu am continuat dialogul cu cele trei ministere responsabile - Educaţie, Sănătate, Tineret şi Sport. Am avut întâlniri cu conducerea Ministerului Educaţiei Naţionale alături de colega mea, doamna deputat PSD Maricela Cobuz, care este medic pediatru în Suceava, şi am propus ca disciplina Educaţie pentru Sănătate să fie predată obligatoriu măcar o data în fiecare ciclu de învăţământ - primar, gimnazial, liceal. A fost una din soluţiile care ţinea cont şi de dorinţa de a nu mai încărca orarul elevilor. În final, prevederea legală pe care o regăsim azi în legea 39/2018 oferă dascălilor, medicilor, specialiştilor în pedagogie şi sănătate publică timpul de a pregăti această materie care să fie oferită elevilor începând cu anul şcolar 2020-2021. Mă bucur că este prevăzută explicit în lege implicarea Ministerului Sănătăţii”, a declarat Roxana Mînzatu.
Deputatul a adăugat că argumentele pentru susţinerea caracterului obligatoriu al orei de Educaţie pentru Sănătate în şcoli sunt numeroase, dar cel puţin trei dintre acestea ies în evidenţă într-un mod îngrijorător şi convingător.
„Principalele trei argumente au fost atât statistici medicale, cât şi mărturii emoţionante ale părinţilor şi organizaţiilor care lucrează pentru copii: 1 - numărul alarmant şi în creştere de copii supraponderali, 2 - epidemiile dar şi 3 - procentul mamelor minore din România. În cazul epidemiilor cred că dacă acţionăm preventiv şi îi învăţăm pe cei mici norme de igienă şi reguli de conduită privind sănătatea putem să limităm numărul cazurilor de îmbolnăviri şi viteza răspândirii viruşilor. În ceea ce priveşte mamele minore din România, iar datele Eurostat din 2016 ne plasează pe primul loc în Europa la categoriile de vârstă 10-14 ani şi 15-19 ani, cred că numărul lor e legat direct proporţional de educaţie. Nu în ultimul rând, conform datelor despre România ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, unul din 4 copii de 8 ani are probleme de greutate şi unul din 10 suferă de obezitate”, a adăugat deputatul PSD, citat de Evz.
Roxana Mînzatu consideră că la şcoală, unde copiii petrec mare parte din ziua lor activă, pot înţelege teme importante precum importanţa mişcării, a sportului, a unui stil de viaţă activ, pot afla despre alimente bune pentru sănătate şi efectele devastatoare ale alimentaţiei greşite, efectele negative ale fumatului, consumului de alcool sau droguri etc.
DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL:
