În urma ordonanţei de Guvern care a fost dată la finele anului trecut şi prin care persoanele care beneficiau şi de pensii dar prestau şi o activitate în cîmpul muncii ,au fost nevoite să aleagă un singur astfel de drept financiar, 10 botoşăneni au optat pentru drepturile salariale în defavoarea pensiilor.
Aceştia provin din domenii precum învăţămîntul, sănătate sau sunt salariaţi ai Filarmonicii sau Regiei Autonome de Apă.
Aceste persoane au optat pentru drepturile salariale în condiţiile în care pensiile pe care le primeau lunar depăşeau suma de 1.700 de lei. Şi asta deoarece în actul normativ este stipulat faptul că, nu se încadrează în categoria celor care au trebuit să aleagă între salarii şi pensii cei care aveau pensii mai mici decît acest plafon de 1.700 de lei. Un exemplu, pe care ziarul electronic l-a mai prezentat şi în trecut este cel al lui Alexandru Colbu, jurist în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, fost angajat al MApN care beneficiază de o pensie mai mică decît plafonul stabilit şi nu s-a încadrat în criteriile legislative.
Numărul botoşănenilor care au optat pentru pensii nu poate fi însă identificat de către angajaţii Casei Judeţene de Pensii în condiţiile
în care lunar instituţia are în lucru sute de dosare de pensionare.
„
Numai în luna decembrie noi am avut în lucru peste 800 de dosare de pensionare, nu toate însă sunt dosare noi, sunt unele de recalculare, sau de reîncadrare într-un grad de boală, de pensie anticipată şi exemplele pot continua, iar în aceste condiţii nu putem şti cu exactitate cîţi dintre pensionari au fost încadraţi în muncă pînă la intrarea în vigoare a acestui act normativ”, a declarat
Cătălin Dupir, purtător de cuvînt CJP.
Cert este faptul că, numai de la Poliţia Comunitară au fost în jur de şapte persoane care au demisionat din funcţii în favoarea pensiei, printre care şi fostul adjunct Ion Răileanu.
