Pensia unui botoșănean, fost judecător, s-a ridicat până la începutul acestui an la aproape 9.000 de euro pe lună. O parte semnificativă din acești bani îi ia statul începând cu 1 ianuarie 2024, sub formă de impozit.
Discuțiile și cerințele privitoare la pensiile de serviciu, denumite generic „speciale”, au revoltat populația și au stârnit discuții aprinse în spațiul public.
Dorința majoritară, exceptându-i pe beneficiarii direcți, a fost ca fiecare pensie din România să fie acordată pe bază de contributivitate și nu după anumite legi speciale.
De altfel, inclusiv forurile europene au impus României un jalon prin care era prevăzută obligativitatea revizuirii pensiilor de serviciu.
Obligație care a fost introdusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), țara noastră fiind condiționată de acordarea de noi fonduri europene dacă reglementează și aceste venituri de după încheierea activității profesionale.
Este stabilită în baza unor legi speciale, iar cele mai mari cuantumuri de regăsesc în rândul foștilor magistrați. Judecători, cu precădere.
Această categorie profesională poate ieși la pensie după minimum 25 de ani de activitate, cu pensie de serviciu care este calculată în procent de 80% din suma comunicată pe adeverință de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a României.
Este vorba despre ultimul venit compus din salariul de bază, la care se adaugă sporuri și alte beneficii financiare.
Pensia de serviciu este completată de cea pe componentă de asigurări sociale la împlinirea vârstei standard de pensionare, respectiv 62 pentru femei și 65 în cazul bărbaților.
Topul celor mai mari pensii de serviciu este următorul:
0 de lei
0 de lei
0 de lei
Iar beneficiarii sunt foști judecători.
Doar că, de la 1 ianuarie 2024, veniturile menționate mai sus sunt brute, fiind aplicat un sistem de impozitare progresivă.
Că pe suma de 43.680 de lei, spre exemplu, calculul este aplicat progresiv, în funcție de pragurile impuse în lege.
În România, pensiile sub 2.000 de lei NU se impozitează.
Asta înseamnă că se scad 2.000 de lei din totalul de 43.680 de lei. Mai departe este aplicat jalonul de impozitare pentru partea necontributivă.
15% pentru pensiile mai mari de 4.426 lei (câștigul salarial mediu net în 2024)
20% pentru pensiile mai mari de 7.567 lei (câștigul salarial mediu brut în 2024)
Suma de mai sus este impozitată progresiv pentru ambele praguri, ceea ce înseamnă că la 43.680 de lei, impozitul este de 7.937 lei.
Iar pensia netă se reduce astfel de la 43.680 de lei la 35.743 de lei.
În țară există semnale că s-au demarat deja acțiuni în instanță pentru anularea impozitării progresive la pensiile de serviciu.
Mai ales că există discuții ca, tot la cererea forurilor europene, să fie plafonate pensiile de serviciu la un prag maxim. Mai concret, pensia de serviciu nu trebuie să depășească venitul net al unui judecător în activitate.
PAS – pensie pe bază de asigurări sociale. Sau pe contributivitate, de-a lungul anilor.
Având în vedere faptul că pensiile sub 2.000 de lei nu sunt impozitate, cele care trec de acest prag, indiferent de cuantum, sunt impozitate în procent de 10%.
La nivelul județului Botoșani, o astfel de pensie pe bază de contribuții se află din punct de vedere valoric undeva la jumătatea celei mai mari pensii de serviciu.
Cristina Anton, directorul CJP Botoșani
„Pe primele două locuri se află persoane care au activat în mediul privat, respectiv industria textilă și mediul bancar, iar pe poziția a treia este un magistrat a cărui sumă provine din pensia de asigurări sociale”,
Iată topul primelor trei pensii contributive:
0 de lei – femeie de afaceri
0 de lei – fost angajat în sistemul bancar
0 de lei – magistrat (componenta de asigurări sociale)
