Salariile pe cinci ani de zile ale celor plătiți cu minimum pe economie au fost cheltuite de aproape fiecare nou parlamentar de Botoșani pentru a accede în Legislativ. Și în câteva luni senatorii și deputații își vor primi probabil banii înapoi de la bugetul de stat, ceea ce înseamnă că fiecare român le-a suportat cheltuielile din campania electorală.
Hotărârea Guvernului 10/2016 de aprobare a normelor metodologice de aplicare a legii 334/2006 privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale a permis candidaților la alegerile parlamentare să contribuie cu maxim 60 de salarii minime brute pe țară. Cum în luna noiembrie a anului trecut câștigul respectiv era în România de 1.050 de lei, rezultă că fiecare aspirant la statutul de senator ori deputat a putut contribui cu cel mult 63.000 de lei.
Iar PSD-iștii botoșăneni au hotărât să meargă aproape de limita maximă în cazul primilor doi candidați la Senat, respectiv patru la Camera Deputaților.
Toți aceștia și-au menționat contribuțiile la partid în declarația de avere, la capitolul ”Plasamente, investiții directe și împrumuturi acordate, dacă valoarea de piață însumată a tuturor acestora depășește 5.000 de euro”, unde au bifat ”împrumuturi acordate în nume personal”.
De ce ”împrumuturi”? Foarte simplu, fiindcă legislația electorală a fost modificată anul precedent în favoarea candidaților, care, atât la alegerile locale, cât și la cele parlamentare, își primesc banii înapoi de la bugetul de stat dacă partidul obține un scor de minim 3%, iar fondurile au fost consumate conform normelor impuse de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Pentru alegerile locale PSD și PNL și-au primit la Botoșani integral de la bugetul de stat banii cheltuiți la scrutinul din vară, iar pentru cele generale s-au făcut raportările, iar AEP efectuează verificările necesare pentru a se vedea dacă se vor returna banii. Cu alte cuvinte, campania electorală este suportată practic din taxele și impozitele plătite de întreaga populație.
Tocmai de aceea, în vederea asigurării amintitei contribuții dec peste 60.000 de lei, o bună parte a actualilor parlamentari au contractat tot felul de credite. Marius Budăi a făcut un împrumut la Banc Post, Costel Șoptică a perfectat un contract de împrumut cu un om de afaceri și trebuie să îl ramburseze până la începutul lunii mai, iar Cristian Achiței a făcut nici mai mult, nici mai puțin de patru credite: unul, asemenea colegului de partid, la o persoană fizică, altele două la CAR Municipal – IFN Botoșani și altul la Banca Transilvania. Mihaela Huncă nu a făcut credit, în schimb a vândut o casă cu terenul aferent la Stulpicani, încasând 20.000 de euro. Și Tamara Ciofu a vândut un apartament cu 22.500 de euro, însă banii i-a donat fiicei sale și nu partidului.
Fostul director de la Casa Județeană de Pensii este și singurul PSD-ist care a avut nevoie de credit pentru a-și finanța campania electorală. Toți ceilalți, adică Doina Federovici, Lucian Trufin, Tamara Ciofu, Răzvan Rotaru și Costel Lupașcu au reușit să suporte din propriile venituri cheltuielile electorale. Oarecum firesc în condițiile în care unii dintre ei erau deja parlamentari, calitate în care numai din indemnizații au încasat într-un an peste 60.000 de lei, alții erau directori și aveau salarii frumoase, fostul director de la Casa Județeană de Pensii înregistrând într-un an împreună cu soția, șefă de serviciu la Primăria Botoșani, venituri de peste 100.000 de lei. De altfel, Costel Lupașcu a plătit și cel mai puțin dintre toți parlamentarii, contribuția sa fiind de doar 20.000 de lei, ținând cont că inclusiv liderii PSD Botoșani își propuseseră să obțină patru mandate de deputați, iar el era pe locul 5, intrarea sa în Camera Deputaților fiind o supriză și pentru șefii oragnizației.
”63.000 de lei este limita stabilită de AEP. Puteam să contibuim și cu mai puțin, dar n-aveai cum să dai mai puțin pentru că erau cheltuielile cu presa, cu materialele, cu televiziunile. Noi am fost acolo. Fiecare ban trebuie justificat fiindcă altfel nu ai cum, nu-ți poți recupera banii. Nu se joacă
nimeni cu astfel de lucruri”,
Răzvan Rotaru, deputat PSD.
Parlamentarul social-democrat susține că suma exactă a contribuției pentru fiecare candidat s-a stabilit după ce s-au luat în calcul toate cheltuielile din campanie și a reieșit că pentru acoperirea lor integrală este necesar ca pretendenții de pe locurile considerate eligibile să cotizeze cu o sumă foarte apropiată de limita maximă prevăzută de lege.
Dacă pentru social-democrați investiția a fost una cât se poate de proftiabilă, nu același lucru se poate spune despre majoritatea liberalilor. La PNL Botoșani s-a decis ca primii trei candidați la Camera Deputaților, adică Cristian Achiței, Cristian Roman și Verginel Gireadă, plus capul de listă de la Senat, Costel Șoptică, să contribuie cu suma maximă prevăzută de lege.
”Așa spune legea, era suma maximă pe care o putea pune orice candidat. Am hotărât să punem maximum pentru a putea avea totuși contribuții pentru campanie astfel încât să putem face campanie. Și așa cele mai multe din sume s-au bazat pe împrumuturi și când vin banii înapoi îi dai și tu înapoi”,
Cristian Achiței, deputat PNL.
Au mai cotizat însă și alți aspiranți la Legislativ cu sume mai mici. Dintre toți doar Costel Șoptică și Cristian Achiței au și devenit parlamentari, însă banii ar urma să și-i primească toți înapoi.
”Până la urma urmei, pe legea actuală, în condițiile în care respecți legea și faci cheltuielile conform legii, practic banii îți vin înapoi. Nu mai este o investiție cum era odată, puneai niște bani și pe urmă om vedea noi ce se întâmplă: ies sau nu ies. Și asta a schimbat mult datele problemei chiar în alocarea unor sume maxime și a unor împrumuturi pentru că, în momentul în care știi că cheltuielile s-au făcut corect și primești banii înapoi de la AEP, tu practic returnezi banii de la cine i-ai împrumutat”,
Cristian Achiței, deputat PSD.
Parlamentarii ”au sărit la cap” fiecare cu 60 de salarii ca să intre în Senat și Camera Deputaților- See more at: https://t.co/2QC0H0mSj3 pic.twitter.com/Ws6wuNoAXS
— Sergiu Bălăşcău (@SergiuBalascau) 27 februarie 2017
