Mai multe persoane din lumea interlopă au ajuns cunoscute la nivel european prin faptele lor de crimă organizate. Din regiunea Moldovei, cel mai cunoscut interlop la nivel european este Ion Clamparu, din Botoşani. Fraţii Corduneanu trezesc frica, la fel ca şi unul dintre rivalii acestora de la Iaşi, scrie Adevărul.
Cel mai cunsocut interlop român plecat în Occident din România este Ion Clămparu. Acesta a ajuns în Spania undeva la începutul anilor 2000 şi a reuşit să înfiinţeze unul dintre cele mai importante imperii de trafic de carne vie din Europa. Împreună cu apropiaţi de-ai săi punea pe picioare primele reţele importante de trafic de carne vie din ţara noastră. În scurt timp, a ajuns să controleze judeţele din Vestul ţării. Cele mai multe profituri veneau din trimiterea în străinătate, pentru a se prostitua, a unor fete provenite din familii dezorganizate. În paralel, şi-a păstrat legăturile cu principalele clanuri interlope din ţară.
Era bun prieten cu cei din clanul Corduneanu, la ale căror petreceri era văzut frecvent prin Iaşi în acea perioadă. După anii 2000, şi-a mutat afacerile exclusiv în străinătate. A fost trimis în judecată în lipsă în România, fiind condamnat, în 2011, la 13 ani de închisoare pentru trafic de carne vie. A fost dat în urmărire internaţională însă nu a putut fi identificat de autorităţi deşi manelişti celebri din România cântau la petrecerile pe care “Cap de Porc” le organiza. Gruparea pusă pe picioare de Clamparu în Spania a fost asemănată de jurnaliştii străini cu celebrul sindicat de crimă organizată Camorra din Italia. În reţea intrau doar apropiaţi, oameni fideli, care ajungeau să controleze afacerile botoşăneanului în diferite ţări. După ce s-a impus în lumea infracţională din Peninsula Iberică, Clamparu a început să trimită fete "la stradă" şi în alte ţări din Occident.Multe dintre victime, cel puţin 150 identificate de autorităţi, era obligate să aibe aceeaşi ţinută. Nu aveau dreptul să vorbească între ele iar unele aveau tatuate pe corp coduri de bare precum produsele din supermarket. Erau simple obiecte pentru Clamparu şi organizaţia sa care nu de puţine ori a bătut, maltratat sau ucis prostituatele care era racolate în reţea.
Banii, de ordinul milioanelor de euro, erau trimişi oamenilor pe care Clamparu îi avea în România şi care aveau rol de a identifica alte fete pentru a le trimite în ţările vestice. De altfel, despre potenţa financiară a clanului lui Clamparu a vorbit şi fostul procuror general al României, Ilie Botoş, cel care declara într-un interviu că interlopul ar fi oferit, la un moment dat, o recompensă de 1,5 milioane de dolari pentru uciderea sa. Ion Clamparu a fost prins abia în 2011, în urma unei colaborări între autorităţile române şi cele spaniole. Interlopul român se afla în maşină cu alte două persoane, despre care anchetatorii aveau să precizeze ulterior că nu aveau legătură cu operaţiunile interlopului. În 2012, la Madrid, Ion Clamparu a fost condamnat la 30 de ani de puşcărie. A fost extrădat înaprilie 2015 la Bucureşti, unde a fost încarcerat în arestul Inspectoratului general al Poliţiei Române.
Un alt nume din lumea infracţional ajuns celebru în Europa este Viorel Oarză, un ieşean dintr-o grupare adversă clanului Corduneanu. Oarză a reuşi, din spatele gratiilor, să închege o grupare de tip mafiot, susţin autorităţile din Italia. Gruparea “Brigada” ar fi fondată la mijlocul anilor 2000, de către ieşeanul Viorel Oarză, un fost boxer profesionist, văr cu interlopul ieşean Costel Băcăuanu. În 2009, Oarză a încercat să îl asasineze pe liderul mafiei albaneze din Torino, Nol Sheu, fiind condamnat doi ani mai târziu şi încarcerat. Din puşcărie, a continuat să dea ordine şi să conducă “Brigada”. El ar fi reuşit să primească un telefon mobil de la o călugăriţă în spatele gratiilor şi, de multe ori, îi dădea ordine şi iubitei sale, Alina Ursache, poreclită “regina clonării cardurilor”. Într-un ordin de arestare emis de autorităţile italiene în iunie 2013, se arată că Oarză a început să-şi ridice clanul mai întâi prin contrabanda de ţigări, “crescând ulterior în importanţă datorită colaborării cu familia Corduneanu, un clan activ din nordul României”, se arată în respectivul ordin, potrivit La Repubblica. 14 persoane afiliate grupării lui Oarză au fost condamnate în 2014. Clanul Corduneanu a ajuns şi el celebru în Europa prin bandele de hoţi pe care le-a avut în 34 de ţări europene. În jur de 500.000 de euro ar fi câştigat gruparea în acest mod.
