… De aproape e cam ca la televizor, doar ca la TV nu prea sa vad, de exemplu, SPP-istii care te imping daca te aproprii prea tare sau responsabilul cu presa care iti cere sa ii faci loc sefului statului pentru a putea sa isi faca linistit baia de multime.
Nu se prea vad nici tremurul si emotia presedintelui inainte de a vorbi la peste 10.000 de oameni. Se plimba de colo-colo, isi pune fularul portocaliu la git, iar si-l da jos, iar si-l pune, pentru ca in final sa il daruiasca unui om din multime. Mai si ride, ce-i drept, dar pare marcat de moment. Intra in cort, iese afara, apoi intra din nou si printr-o crapatura il vezi plimbindu-se nerabdator cu miinile in buzunar.
Nu se vede nici tinarul cu geaca portocalie care e foarte atent ca prin usa cortului sa nu care cumva sa patrunda blitzul unui aparat foto sau zoomul unei camere de filmat.
Nu se vede nici scriitorul Traian Ungureanu care din spate ridica bratele si face semn multumii cu miinile sus ca ar cam fi timpul sa aplaude.
Nu se vede nici omul care la un moment dat pregateste Drapelul National stiind ca Traian Basescu urmeaza sa le spuna oamenilor chestii patriotice si are de nevoie de un steag, tot asa cum nu se vad nici ceilalti membri ai staff-ului care tin aproape drapelul Uniunii Europene si un steag al PD-L care trebuie sa ajunga la momentele potrivite in miinile presedintelui.
Presedinte care parca se transforma cind ajunge pe scena. Sovaieste la inceput, insa apoi se incalzeste, isi arunca geaca, da iar in “moguli” si “oligarhi”, redevine cool si da chiar si autografe.
La final se afunda iar in multime, dupa care SPP-istii il fac iar nevazut pentru oamenii de rind.
Presedintele redevine cel pe care il vezi doar la TV.
Sergiu BALASCAU
