Este vorba despre botoșăneanul care, în concursurile de alergare din România, iese mai mereu pe locul 1.
Ne întrebăm, periodic, de ce nu mai avem sport în România. Când vedem însă ce se întâmplă cu cel mai bun alergător de anduranţă din ţară la ora actuală ne dăm seama că, de fapt, rezultatele noastre din sport sunt chiar peste cele pe care le merităm.
Oficialii de la Federaţia Română de Atletism au avut şi după calificarea lui Alexandru Corneschi la Campionatul European acelaşi comportament pe care îl au de zeci de ani. Aceiaşi oameni, mulţi dintre ei antrenori care se mulţumesc cu titluri câştigate în competiţii interne pe echipe, curse la care participă doar o echipă, nici măcar nu au clipit la rezultatul lui Corneschi.
„Sunt bucuros şi nu prea de acest rezultat. Poate şi pentru că cei care trebuiau să mă bage în seamă nu au schiţat niciun semn. De când am alergat, a trecut ceva timp, nu am primit niciun semn de la Federaţia Română de Atletism, nu m-a sunat nimeni, nu mi-a zis nimeni nimic. Poate şi din cauza asta am zis că nu prea m-am bucurat de acest timp pentru că mă aşteptam la o implicare mai mare”, a spus Alexandru Corneschi pentru Adevărul.
„Ideea e că mi-am făcut treaba, baremul, pe banii mei. Singurul lucru pe care nu l-am plătit a fost înscrierea. Nu am cerut bani, dar mă aşteptam acum să mi se spună că nu credeau că sunt în stare, dar, pentru că am făcut timpul ăsta, să mă ajute şi ei. Vitamine, nutriţie, refacere... e nevoie de multe. Asta e, sunt puţin supărat, puţin dezamăgit. E totuşi un parteneriat, câştigăm împreună”, a adăugat atletul, care primeşte bani doar de la clubul CSM Craiova.
maratoane a alergat Alexandru Corneschi, primul în 2011, în 2 ore, 38 de minute şi 28 de secunde. Trei dintre cursele de 42 de kilometri şi 195 de metri au fost terminate în sub 2 ore şi 19 minute.
Alexandru Corneschi a avut o perioadă plină înainte şi după maratonul de la Hamburg. Iată evenimentele la care a participat, înainte de rezultatul excelent pe care l-a obţinut în Germania:
*Semimaratonul Atena
*Semimaratonul Legal Run
*Cursa de 11 kilometri de la Băneasa Forest Run
*Cursa de 10 kilometri din cadrul competiţiei organizate de Constantina Diţă pe străzile din centrul Capitalei.
Apoi, după Hamburg, a continuat alergarea! La Campionatul Naţional de 10.000 m de la Târgu Jiu şi la Semimaratonul Bucureşti.
„A fost OK! Oricum, la Târgu Jiu, pe pistă, am vrut doar să iau medalie şi să scot sub 30 de minute. Mi-a ieşit! Acum stau, organismul mi-a cerut să iau o pauză. Am luat-o!”, a explicat, râzând, alergătorul.
Alexandru Corneschi s-a înscris la un maraton montan, la Ecomaraton (21 mai), o cursă de 42 de kilometri şi 2.400 de metri diferenţă pozitivă de nivel ce se desfăşoară în zona Moieciu de Sus, mai scrie sursa citată.
„Nu o să mă iau la întrecere cu băieţii, că nu vreau să mă accidentez, dar vreau şi eu să fac un maraton pe munte. Apoi, intru în antrenament pentru Campionatul European”, a explicat atletul de 30 de ani, care va face pregătirea în Bucureşti.
de kilometri aleargă Alexandru Corneschi, în medie, în fiecare lună.
antrenamente de forţă are Alexandru Corneschi, în fiecare săptămână, în sală.
S-a născut pe 17 iulie 1991, în Botoşani. Practică atletismul din adolescență. A fost elev la Liceul Sportiv Botoşani, unde a fost antrenat de prof. Daniela Iolanda Vieru (care este și antrenoarea pompierului maratonist Iulian Rotariu). După liceu, Alexandru a urmat cursurile Facultății de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii "Valahia" din Târgovişte, apoi un Master (Performanţă sportivă) la Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău.
I-a fost mereu recunoscător antrenoarei sale de la Botoșani, cu care a lucrat și în vremea în care a fost sportiv la C.S Botoșani. Din toamna anului 2012 s-a transferat la Clubul Știința din Bacău, unde s-a antrenat cu Alexe Cristina, ulterior fiind legitimat la CSM Craiova.
Indiferent unde l-au dus pașii, de fiecare dată a revenit acasă, la Botoșani. Unde tatăl său l-a așteptat cu un zâmbet şi cu liniştea pe care doar ei, oamenii desprinşi de timpul nostru, sunt capabili să o creeze.
Tatăl lui Alexandru suferă de o boală degenerativă a sistemului nervos (scleroză) şi din anul 2006 a fost nevoit să îşi odihnească suferinţa în scaunul cu rotile.
"Picioarele sunt moarte, mâinile sunt şi ele foarte afectate, doar mintea mi-a rămas vie", obișnuiește să spună Ioan Pavel Alexandru.
