Legea privind Codul Fiscal a fost modificată și completată. Anunțul a fost făcut de Ministerul Finanțelor.
Ministerul Finanțelor a publicat o a II-a variantă a Ordonanței de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și alte măsuri financiar-fiscale, care aduce mai multe modificări formei inițiale prezente în spațiul public în luna august 2023, scrie Ziare.com.
La măsurile inițiale se adaugă unele decizii care nu au fost inițial incluse în draftul de ordonanță, care a preluat inițial documentul. Guvernul plănuiește introducerea unui impozit de 10% pe veniturile din dobânzi la titlurile de stat și cele emise de autorități locale, în timp ce, pentru veniturile a căror sursă nu poate fi identificată, nivelul impozitării va urca la 70%, de la 16% în prezent (și 50% într-o precedentă variantă a măsurilor pregătite). De asemenea, pentru lucrătorii din IT se păstrează scutirea de impozit pe venit pentru salarii de până la 10.000 de lei, dar se adaugă faptul că se propune scutirea de contribuția la Pilonul II de pensii. Pentru plata CASS din partea PFA-urilor, a apărut în draft și plafonul de 60.000 de euro, peste care urmează noi obligații de plată.
Schimbarea majoră față de propunerea inițială a ordonanței constă adăugarea articolul 138^4 care arată că programatorii vor fi scutiți de contribuția la pensiile Pilonul II, exclusiv în cazul angajaților din sectorul IT cu contract individual de muncă ale căror venituri din salarii nu depășesc 10.000 de lei pe lună.
În prezent, contribuția la pilonul II însumează procentul de 3,75%. Guvernul încearcă, astfel, să unifice facilitatea acordată angajaților din IT (scutire de impozit pe venit) cu cele acordate în sectoarele construcții, agricultură și industrie alimentară, unde de asemenea operează pragul de 10.000 de lei, scutire de impozit pe venit și de contribuția la Pilonul II.
Articolul nou-adăugat menționează și că angajații din IT pot opta pentru plata cotei de 3,75% datorate la fondul de pensii administrat privat, opțiunea depunându-se în scris, la angajator, acesta reținând contribuția aferentă potrivit prevederilor legale, începând cu veniturile lunii următoare celei în care s-a înregistrat opțiunea.
În prima variantă a draftului de OUG, contribuția la sănătate trebuia calculată la venitul integral obținut pentru activități independente. Noile prevederi presupun introducerea unui plafon de 60.000 de euro pe an pentru contribuția la sănătate a activităților independente, nivel peste care va fi datorată "diferența de contribuție".
Diferența de contribuție se va calcula utilizând actualul sistem de plafoane bazat pe salarii minime pe economie.
Modificarea a fost operată la articolul 170 după alineatul (4), unde s-au introdus două noi alineate, alin. (5) și (6) cu următorul cuprins: ”(5) Persoanele fizice care realizează venituri nete/brute anuale prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b), cumulate din una sau mai multe surse de venit, mai mari decât echivalentul în lei al sumei de 60.000 euro, inclusiv, datorează o diferență de contribuție de asigurări sociale de sănătate.
(6) Baza anuală de calcul al diferenței de contribuție de asigurări sociale de sănătate, datorată potrivit alin. (5), o reprezintă partea din venitul net realizat/brut anual care depășește echivalentul în lei al sumei de 60.000 euro anual.”
Mai mult, conform art.174^1, nou-adăugat în draftul de OUG, stabilirea, declararea și plata diferenței de contribuție de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor care realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b) – venituri din pensii, se calculează prin diferența de contribuție de asigurări sociale de sănătate se calculează prin aplicarea cotei de contribuție prevăzute la art. 156 asupra bazei anuale de calcul menționate la art. 170 alin. (6):
Baza anuală de calcul al diferenței de contribuție de asigurări sociale de sănătate o reprezintă partea din venitul net realizat/brut anual care depășește echivalentul în lei al sumei de 60.000 euro anual
Este important de menționat și faptul că la determinarea bazei anuale de calcul a diferenței de contribuție de asigurări sociale de sănătate nu se iau în considerare pierderile fiscale anuale prevăzute la art. 118: Pierderea fiscală anuală înregistrată pe fiecare sursă din activități independente, cedarea folosinței bunurilor și din activități agricole, silvicultură și piscicultură se reportează și se compensează cu venituri obținute din aceeași sursă de venit din următorii 7 ani fiscali consecutivi.
În cazul veniturilor cărora nu li se poate identifica sursa, în prezent cota de taxare se află în marja de 16%.
Prima propunere de OUG creștea impozitul la 50%, iar conform noii forme a articolului 117 din OUG, ”orice venituri constatate de organele fiscale, în condițiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabili cuantumul impozitului și al accesoriilor.”
La articolul 97, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2^1) cu următorul cuprins:
Conform articolului 97 al draftului inițial, se introduce în Ordonanță un alineat nou, (2^1) care indică faptul că pentru veniturile sub formă de dobânzi realizate din deținerea instrumentelor financiare care atestă datoria publică a statului se impune cu o cotă de 10% din suma acestora, impozitul fiind final.
Pentru veniturile sub formă de dobânzi, impozitul se calculează și se reține la momentul plății dobânzii, de către entitățile autorizate potrivit legii să vânzarea, colectarea subscrierilor și efectueze plățile aferente acestor instrumente de datorie publică.
Mai mult, varianta a II-a a ordonanței dictează faptul că impozitul pe câștigurile din transferul de titluri de valoare se înjumătățește, de la 1%/3% la 0,5%/1,5%.
Pentru contrast, varianta 1 a draftului de ordonanță indica o creștere a acestor impozite, de la 1%-3%, la 3%-5%.
(Sursa foto - Știrile Pro TV)
