Agheasma mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 și 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.
Boboteaza face parte din seria celor 12 sărbători creștine importante și este menită să reamintească faptele petrecute la apa Iordanului, înainte că Iisus să pășească în viață publică. De aceea Biserica mai numește Boboteaza "Arătarea Domnului", "Dumnezeiască Arătare" și "Epifania", această din urmă denumire provenind din limbă greaca și însemnând "arătare", "descoperire", "revelare". De fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creștin.
Boboteaza (6 ianuarie) și Sfântul Ioan (7 ianuarie) aproape că formează una și aceeași sărbătoare. Ajunul, adică ziua de 5 ianuarie, este zi de post negru, la fel ca Ajunul Crăciunului și Vinerea Mare dinaintea Paștilor.
Tot în Ajunul Bobotezei, preoții merg la casele credincioșilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apa sfințită, binecuvântarea Sfintei Treimi.
Credincioșii și preoții consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfințită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfințirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. Apa sfințită la biserică în această zi și luată de credincioși nu se strică niciodată. Prin agheasmă se înțelege atât apa sfințită, cât și slujba pentru sfințirea ei.
Agheasma mare se săvârșește numai de Bobotează, spre deosebire de agheasma mică, ce se obține prin sfințirea în biserică a apei, în prima zi a fiecărei luni, dar și în case, la sfeștanie. Totodată, Agheasma mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 și 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.
Tradiții, obiceiuri și superstiții la români
La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se fac și se prind farmecele și descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an.
La Bobotează se sfințesc toate apele. Preotul se duce la o apa unde va aruncă o cruce, mai mulți bărbați se aruncă în apa că să o aducă înapoi, iar cel care reușește să ajungă primul la ea primește binecuvântarea preotului și se consideră că va avea noroc tot anul. În vechime, cel care găsea primul crucea și o aducea la mâl primea și daruri de la domnitorul țării și era ținut la mare cinste de către ceilalți.
Iordănitul femeilor este un alt obicei. În trecut, în satele din nordul țării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva și duceau alimente și băutură. După ce serveau masa, ele cântau și jucau toată noaptea. Dimineață ieșeau pe stradă și luau pe sus bărbații care apăreau întâmplător pe drum, îi luau cu forța la rău, amenințându-i cu aruncatul în apa. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apa din fântână sau dintr-un râu.
Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fețe își visează ursitul. Ele își leagă pe inelar un fir roșu de mătase și pun o rămurică de busuioc sub pernă. Fețele care cad pe gheață în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiția populară.
De asemenea, potrivit tradiției, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregătește o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub față de masă se pune fân, iar pe fiecare colț al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se așază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertura de prune, sarmale umplute cu crupe, borș de "burechiuse" sau "urechiușele babei" (fasole albă cu colțunași umpluți cu ciuperci), borș de peste, peste prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.
Nimeni nu se atinge de bucate până nu sosește preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinți masă. "Chiralesa" provine din neogreacă și înseamnă "Doamne, miluiește!". Există credința că, strigând "Chiralesa", oamenii capătă putere, toate relele fug și anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfințirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile și protejate de boli.
Se crede că, dacă în dimineața Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcați cu promoroacă, aceștia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopții dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.
Tradiția mai spune că la Bobotează nu se spăla rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă și nu se da nimic cu împrumut.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
