Senatorul AUR Dorinel Cosma a declarat că școala nu trebuie să mai fie un teatru politic – experimentele făcute de miniștrii Educației au un singur rezultat: distrugerea învățământului românesc. Este inadmisibil să premiezi incompetența și să descurajezi performanța, a afirmat Cosma, cu referire la cazurile în care elevi cu note de 4 sau mai mici au primit bursă de merit. Redăm mai jos declarația politică a parlamentarului botoșănean.
În ultimii 34 de ani, școala a devenit un teatru politic. Și ar fi unul ieftin, de tolerat, de ignorat, dacă în joc nu ar fi viitorul acestei națiuni. Este clar că învățământul românesc trebuie regândit în totalitate, de la învățământul primar până la cel universitar. Dar nu vom reuși să demarăm niciodată un astfel de deziderat, dacă miniștrii învățământului fac experimente de șopron cu strategii concepute la nimereală, doar de dragul de a lăsa o amprentă a efemerității în această demnitate publică.
Actualul ministru al Educației a reușit performanța de neegalat de a distruge complet învățământul românesc. Este inadmisibil să ajungi la nivelul în care să premiezi incompetența și să descurajezi performanța. Decât dacă ai anumite complexe sau frustrări. Să ajungi să dai bursă de merit celor cu medii de 4 sau mai mici este o strategie de noaptea minții.
Potrivit modificărilor gândite la nivel de minister, un elev care nu are nici măcar media 5 poate primi bursă de merit dacă se află în primii 30% din clasă.
Credem, mai degrabă, că aceste modificări au fost gândite de cineva cu neuronii în vacanță, de către cineva care a fost fruntaș printre corigenți și care i-a strecurat doamnei ministru acest proiect în mapa de lucru.
Actualul ministru al învățământului se scuza și se justifica spunând că bursa de merit ”este un instrument pentru a împinge copiii să învețe mai bine. Și atunci noi am spus că, dacă ne uităm la un colectiv, o clasă, trebuie să îi stimulăm pe cei mai buni dintre ei. Prima treime dintre elevi. Problemele care au apărut și care într-adevăr sunt și în presă, apar la clasa a IX-a unde, fiind învățământ obligatoriu, elevii sunt distribuiți și dacă au note mai mici decât cinci”.
Să fii ministru și, înainte de a mâzgâli, o lege să nu cunoști acest aspect banal din orice școală, din orice liceu, înseamnă că ai încurcat tarlaua CAP-ului cu demnitatea de ministru care implică răspundere, cunoaștere și rațiune.
Înțelegem cumva că unele decizii se iau pe criteriul creșterii cantității. Pentru că învăţământul românesc a ajuns să fie finanțat în funcție de numărul de elevi sau studenți, nicidecum în funcție de performanță. Și nu e de mirare că școala a devenit pepinieră de voturi și de electorat slab pregătit dar ușor de manipulat.
Transformarea învățământului românesc în adjuvant electoral este o realitate despre care politicienii și partidele vorbesc doar când se află în opoziție.
„Singurul efect al încărcării memoriei cu lucruri pe care nu le poate mistui e sila şi scârba copilului de carte. La acest rezultat au ajuns aproape toate şcoalele la noi. Vezi tineri care au învăţat latineşte, greceşte, istoria universală, logică şi psihologie, ştiinţe naturale, geografie în toate clasele, drept administrativ, economie politică, au trecut bacalaureatul şi… cu toate astea, nu ştiu a scrie o frază corectă, iar a doua zi după ce au părăsit şcoala au uitat tot…”, spunea cu destul de mulți ani în urmă Mihai Eminescu. Constatările sale de atunci sunt acum mai actuale ca oricând.
Putem scoate școala din zona teatrului politic nefericit, dar pentru aceasta avem nevoie de decidenți care nu au fost sau nu sunt recompensați pentru mediocritate. Și mai avem nevoie de ceva: de hotărârea de a nu mai ascunde gunoiul incompetenței sub preșul democrației.
