Redăm mai jos mesajul transmis: 

”Se împlinesc, vineri, 105 ani de la recunoaşterea diplomatică a unirii Basarabiei cu România, eveniment consemnat istoric la 27 martie 1918. Pentru că de Ziua Națională a României vom fi la Alba Iulia sau în localitățile din care provenim, nu pot să nu vă reamintesc dezideratul acestui moment istoric și să vă rog să nu uitați că Unirea încă plânge pe malurile Prutului.

Recunoaşterea oficială, internaţională, a unirii s-a făcut la 28 octombrie 1920, prin semnarea Tratatului de la Paris. Fac aceste precizări aici, acum, pentru că aproape sigur și în acest an patriotismul second-hand va face ca manifestările dedicate evenimentului de la 1918 să scalde în desuetudine.

În aceste zile, la 105 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, între cele două patrii surori demagogia şi meschinăria politicii unora mențin ridicată o baricadă mai impunătoare decât zidul Berlinului.

Pe de o parte, diplomaţia americană continuă să fie rezervată faţă de tendinţa unificării, iar aceeaşi „chestiune basarabeană” (ca la 1917) este folosită ca mijloc de presiune faţă de sporadicele şi nehotărâtele reacţii ale guvernelor de la Bucureşti.

În această situaţie, dincolo de orice comentariu, cred că nu este derizoriu să îl citez pe cunoscutul unionist şi patriot Mircea Druc, care obișnuia să spună: „ajunge cu atâta vorbărie. Uniţi-vă, dacă într-adevăr vreţi unire!”.

În altă ordine de idei, trebuie să amintesc că potrivit Ministerului Afacerilor Externe român, diplomaţia din ţara noastră, pentru perioada 2013 – 2016 și după  şi-a stabilit ca scop esenţial al politicii externe a României ridicarea şi consolidarea profilului internaţional al ţării. De asemenea, se are în vedere continuarea eforturilor de promovare şi susţinere a aspiraţiilor de integrare europeană ale Republicii Moldova. Diplomaţia română actuală şi-a mai stabilit ca obiectiv prioritar continuarea procesului de consolidare durabilă a relaţiei bilaterale cu Republica Moldova, pe baza Parteneriatului strategic european bilateral, cu valorizarea caracterului special al originii, limbii, culturii şi istoriei comune. Aplicarea Declaraţiei Comune de instituire a unui Parteneriat Strategic între România şi Republica Moldova va trebui să continue  prin implementarea Planului de Acţiune semnat la 3 martie 2012. Parcursul european al Republicii Moldova va trebui să fie susţinut ferm şi consecvent, mai mult decât scriptic, în programe de guvernare ticluite cu fraze bine alese.

În final, pentru a nu abuza de răbdarea dumneavoastră, mai vreau să amintesc un aspect. În anul de referinţă 1918, Elena Alistar era unica femeie deputat din Sfatul Ţării Moldovei, printre cei 139 de delegaţi ai diverselor partide sau mişcări politice. La 10 februarie 1918, Elena Alistar făcea un apel public la unificare, către moldovenii din Basarabia.

Preluându-i exemplul, şi eu, astăzi, prin această intervenţie, mă adresez moldovenilor din Basarabia, din România şi de pretutindeni. Cuvintele şi-au făcut datoria! Este vremea faptelor. Iar dacă noi, dumneavoastră, sau românii de pretutindeni s-au săturat de vorbe, mai avem o singură alternativă: Uniți-vă!”