Sfântul botoșănean care a strâns din nou creștinii sub streașina bisericii – GALERIE FOTO

Luni, 16 mai 2022, a fost hramul Sfinților Sila, Paisie și Nathan, sărbătorit cum se cuvine în Parohia Schit Orășeni, care îl are pe Sfântul Sila ocrotitor.

Începând cu ora 8:00, s-a oficiat de către un sobor de preoți Utrenia, Sfânta Liturghie, pomenirea celor adormiți și a ctitorilor. După ce duminică seara, de la ora 17:00, s-a săvârșit slujba vecerniei cu litie.

Biserica din Schit Orăşeni are prima atestare de peste 400 de ani și este situată la 15 km de orașul Botoşani. Spiritualitatea şi credinţa îşi dau mâna aici cu istoria la care au fost martori stejarii seculari din spatele lăcaşului sfânt.

Aici au fost închinoviate, după anul 1800, surorile mamei lui Eminescu: Sofia, Fevronia şi Olimpiada Iuraşcu, care au plecat în anul 1814 la Mănăstirea Agafton, unde Olimpiada a ajuns apoi stareţă. Tot aici au fost maici şi fetele familiilor boiereşti botoşănene Arapu, Mavromati şi Foti.

Biserica a fost construită în anul 1760, fiind ctitoria boierului Iordache Esecescu şi a mamei sale, Safta. Lăcaşul sfânt feste a fost lucrat din bârne de stejar pe temelie de piatră necioplită și „încins” cu un brâu unic şi acoperit cu şindrilă. Aici a existat şi o biserică mai veche construită de nişte pustnici ruşi în anul 1614, inscripţionat pe catapeteasma bisericuţei.

Sf. Cuvios Sila, ale cărui moaşte au fost găsite în anul 1990, alături de cele ale Sfinţilor Paisie şi Natan, este originar din Schit Orăşeni. Cuviosul Sila s-a născut în anul 1697 şi a intrat din copilărie în viaţa monahală, în anul 1714, la Sihăstria Putnei. În anul 1753, Sfântul Iacob Putneanul l-a rânduit să poarte de grijă părinţilor sihaştri de aici, ascultare pe care a împlinit-o până în anul 1781. Simţind că se apropie de trecerea din această viaţă, s-a retras şi a mai trăit în această lume doi ani, întru răbdarea neputinţelor trupului şi în rugăciune cu smerenie şi cu mulţumire. În data de 23 aprilie 1783, Cuviosul Sila şi-a dat sufletul în mâinile Mântuitorului Hristos, după o viaţă în care s-a străduit să Îl slujească întru totul. 

Dintr-o vatră pustnicească, biserica Schitul Orăşeni a devenit cu timpul schit de călugări, iar în jurul anului 1800 s-au nevoit aici maici, până la secularizarea lui Cuza, când în 1856 maicile au fost mutate la noua mănăstire de la Agafton.

Astăzi, Schitul Orăşeni este acel loc pământesc de unde începe cerul, care te copleşeşte cu starea de pace din bătrâna bisericuţă de lemn şi dăruieşte în suflet celor ce-i trec pragul, binecuvântarea cerească a tuturor schimnicilor rugători ai acestui tărâm.

(Foto: Facebook / Biserica Izvorul Tămăduirii)