Pe meleagurile copilăriei poetului Mihai Eminescu, în satul Ipoteşti, judeţul Botoşani, se află singura biserică din Europa închinată unui scriitor. A fost ridicată de Nicolae Iorga în memoria lui Eminescu şi are o pictură ieşită din comun.
La 10 kilometri de municipiul Botoşani, în satul Ipoteşti, pe fostele moşii ale Eminovicilor, a copilărit acum 150 de ani poetul Mihai Eminescu. Exact pe locul unde se afla casa copilăriei poetului a fost amenajat de autorităţi, după 1990, Memorialul Ipoteşti, un centru de studii, dar şi un complex muzeal dedicat poetului. În centrul acestui memorial se află o biserică impresionantă cu alură de ctitorie ştefaniană, la prima vedere ridicată în secolul al XV-lea. Dincolo de arhitectura medievală şi de blazoanele care se întind pe toată faţada lăcaşului de cult, biserica este de fapt o construcţie relativ recentă, de mijloc de secol XX, dar unicat în Europa şi în lumea ortodoxiei. Este singura biserică închinată unui artist. Mai precis, este un lăcaş de cult special construit pentru a comemora trecerea prematură în nefiinţă a poetului Mihai Eminescu. Tocmai de aceea, biserica este plină de simboluri şi de reprezentări concentrate în jurul acestei idei.
„Toate bisericile se ridică spre slava lui Dumnezeu, dar aceasta a fost ridicată şi în memoria poetului Mihai Eminescu. Este singura biserică ridicată în memoria unui poet. Este un principiu unic în lumea ortodoxiei, pentru că Eminescu este un simbol spiritual al poporului român. A fost mai mult decât un simplu muritor de rând. A fost un geniu care a creat şi a simţit în armonie cu întreaga naţiune“, spune Ioan Creţu, custode de sală la Memorialul Ipoteşti, dar şi paracliser al bisericii.
Biserica de la Ipoteşti închinată lui Eminescu se află la doar câţiva paşi de casa în care a copilărit poetul. Ideea ridicării unei biserici unicat dedicate unui poet a aparţinut unui grup de intelectuali care s-au întâlnit în 1928 la o acţiune comemorativă în cinstea lui Eminescu. Printre iniţiatori s-au aflat scriitorul Cezar Petrescu şi istoricul Nicolae Iorga. Acesta din urmă, botoşănean şi naţionalist cunoscut în perioada interbelică, a hotărât ca biserica să fie construită la Ipoteşti, chiar lângă casa pe atunci în ruină a căminarului Gheorghe Eminovici, tatăl poetului.
În acea perioadă, moşia Eminovicilor era în proprietatea familiei de boieri Papadopol, cei care au cumpărat pământul cu tot cu casă de la familia lui Eminescu. Iorga a reuşit să obţină acordul familiei Papadopol pentru construirea bisericii. Încă de la început, istoricul dorea o biserică închinată exclusiv poetului. „Piatra de temelie a fost pusă la 28 iunie 1929, cu sprijinul lui Nicolae Iorga. Au fost alese arhitectura şi forma tipică a bisericilor din timpul lui Ştefan cel Mare, fiindcă îi erau atât de dragi poetului şi reprezentau spiritualitatea celor de aici, din Moldova.
Totul în această biserică – simboluri şi reprezentare – trebuia să aducă aminte de Eminescu. Cine a mai văzut biserică dedicată unui poet?“, spune Ioan Creţu. Construită din donaţii. Pentru a putea fi realizată o construcţie monumentală de anvergura pe care o doreau Nicolae Iorga şi Cezar Petrescu, a fost nevoie de o subscripţie publică. Au fost strânşi bani din toată ţara, dar mai ales din judeţul Botoşani.
Mii de oameni din toate comunele judeţului au donat fonduri pentru cumpărarea materialelor de construcţie.
„Este o biserică construită din iubire pentru Eminescu. Poetul a fost mereu iubit, în special la Botoşani. Au donat bani Bucecea, Poiana,Truşeşti, Todireni, dar şi multe alte familii au dat bani din ce aveau pentru ridicarea bisericii“, adaugă custodele.
Mai mult decât atât, pentru că trebuia să semene cu o biserică din vremea lui Ştefan cel Mare, sătenii din Ipoteşti şi-au pus la dispoziţie carele cu boi şi au plecat voluntar să aducă pietre de râu tocmai din judeţul Suceava, de la Burdujeni.
„Pentru Eminescu a existat mereu un cult la Botoşani, dar mai ales la Ipoteşti. S-ar fi dus oriunde pentru poet“, precizează şi Smaranda Berescu, muzeograf la Memorialul Ipoteşti.
Materialele scumpe, în special sculptura interioară, acoperişul, dar şi brâiele heraldice au făcut ca finalizarea construcţiei să aibă loc abia la 10 ani de la punerea pietrei de temelie. Mai precis în anul 1939, atunci când lăcaşul, care a primit hramul Sfinţilor Mihail şi Gavril, a fost sfinţit de către mitropolitul Moldovei, Irineu Mihălcescu. Momentul a fost unul cu adevărat important: se împlinea jumătate de veac de la trecerea în nefiinţă a poetului. Sculpturi realizate de un artist danez Biserica închinată lui Eminescu este o adevărată capodoperă, susţin specialiştii. De altfel, a şi fost încadrată în categoria monumentelor istorice de categoria B. Măiestria realizării, cu un brâu heraldic ce cuprinde stema Botoşaniului, blazoane, dar şi însemnele regale, o transformă şi astăzi într-un obiectiv turistic de top. Atrage atenţia interiorul, cu sculpturi din lemn realizate de un sculptor danez, Peer Marloe.
„Este o fineţe a execuţiei rar întâlnită. În special sculpturile, dar şi mobilierul din lemn atrag atenţia. Este clar că cei care au realizat-o au pus mult suflet“, spune şi Dănuţ Huţu, directorul Direcţiei de Cultură Botoşani.
Ceea ce frapează cu adevărat la biserica de la Ipoteşti este pictura murală. Poetul este pictat în mărime naturală, chiar la intrarea în biserică, pe unul dintre pereţi, alături de sfinţi.
„În partea opusă de Eminescu este regele Carol al II-lea. Este lesne de înţeles, având în vedere perioada, de ce a fost reprezentat şi monarhul. Cert este că avem un portret al poetului de dimensiuni mari pe unul dintre pereţii bisericii“, spune Ioan Creţu.
De asemenea, unul dintre arhangheli are chipul lui Eminescu, iar toţi sfinţii au aureole negre. Şi nu este vorba de patina timpului sau de o greşeală.
„Ceea ce face această biserică să fie unică în ortodoxia românească este faptul că aureolele sfinţilor au culoare neagră. Este un omagiu adus poetului şi are semnificaţia doliului, inclusiv la sfinţi, pentru trecerea prematură în nefiinţă a poetului. Este o simbolistică unicat“, spune muzeografa Smaranda Berescu.
În această biserică au loc slujbe în momentele de comemorare ale poetului, fie la data naşterii sale, fie la data morţii sale. Loc de rugăciune Biserica de la Ipoteşti este un adevărat loc de pelerinaj, dar şi lăcaşul de cult în care vin să se roage oamenii din împrejurimi. Este o biserică a satului, deschisă tuturor. Bătrânii din Ipoteşti, când intră în biserică, se descoperă. Vin, ating portretul lui Mihai Eminescu şi îl sărută.
„Oamenii locului au sentimente deosebite pentru Eminescu. Pentru ei este o mândrie, dar şi o legătură spirituală“, spune custodele.
În acestă biserică se află inclusiv potirul din care se împărtăşea Eminescu şi din care astăzi se împărtăşesc şi oamenii satului, potrivit jurnaliștilor de la ziarul Adevărul.
