Padurea cumparata de Directia Silvica de la neamtul Bellu Mathias Alexander este singura achizitie pe care institutia a facut-o in perioada mandatului lui Mihai Axinte. A spus-o chiar acesta miercuri la Somax TV in cadrul emisiunii “Made in Botosani” realizate de
www.martorincomod.ro.
“Noi avem un plan de achizitii”, a afirmat acesta, insa, teribila coincidenta, in tot acest plan timp de aproximativ patru ani nu s-au cumparat decit cele 351 hectare cu care abia fusese improprietarit cetateanul german. Acestuia i s-a platit in jur de 1.900 euro pentru un hectar, pret care, in opinia fostului silvicultor sef, era putin sub cel al pietei, adica 2.000 euro/hectar.
“Ei au negociat mai intii cu firme din Danemarca si Suedia, care cumpara terenuri in Botosani, nu s-au inteles si au ajuns la noi”, a mai spus
Mihai Axinte. Acesta a sustinut insa din nou ca a existat acordul Regiei Nationale a Padurilor in efectuarea achizitiei, in ciuda faptului ca tocmai la recomandarea acesteia pe numele sau a fost facuta o plingere penala pentru abuz in serviciu intrucit ar fi achizitionat padurea fara avizul forurilor de la Bucuresti.
Pe de alta parte, un control efectuat de Curtea de Conturi la Directia Silvica a confirmat tocmai ceea ce si echipa RNP a sesizat : retrocedarea padurii in cauza a fost ilegala intrucit Bellu Mathias Alexander era cetatean german si in 2006, cind a fost improprietarit, Romania nu era membra UE si acesta nu ar fi avut dreptul sa intre in posesia terenului.
“Este vorba de o nota de constatare, nu de un raport final. Ei modifica Constitutia acolo”, a declarat
prefectul Cristian Roman. In calitatea de presedinte al comisiei judetene de fond funciar acesta a mai spus ca improprietarirea s-a facut conform legii fundamentale a Romaniei.
Interesant este si faptul ca Prefectura si Directia Silvica au solicitat in 2006 un punct de vedere si din partea Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, care a comunicat ca si cetatenii straini pot primit terenuri forestiere. Aceasta in totala contradictie cu pozitiile RNP si Curtii de Conturi.
Dar aceasta nu este tot. Insusi membrii comisiei judetene de fond funciar au avut o atitudine duplicitara in acest caz. Astfel, dupa cum se poate vedea si in fotocopiile alaturate dupa documentul din 25 mai 2006, se arata ca padurea
nu poate fi retrocedata, pentru ca apoi sa se specifice totusi ca s-ar putea face acest lucru. Si pentru ca incurcatura sa fie completa, actul respectiv nu este semnat si de Mihai Axinte, cel cercetat pentru achizitionarea padurii si care miercuri a afirmat din nou ca actualul subprefect Paul Secrieru a fost implicat atunci in restituire.
Sergiu BALASCAU