Declinul demografic de după 1990 şi migraţia a trei milioane de români peste hotare au zguduit din temelii sistemul de învăţământ preşcolar către un model în care zeci de copii sunt nevoiţi să parcurgă kilometri pentru a ajunge la grădiniţă.
Doar 1.200 de grădiniţe erau active în România în 2015, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS), faţă de peste 12.000 de unităţi la mijlocul anilor ’90, aproape o treime din numărul actual revenind sistemului privat.
Trei indicatori simpli arată că în 20 de ani numărul de grădiniţe a scăzut de zece ori, numărul de copii înscrişi în învăţământul preşcolar s-a redus cu 30%, în timp ce numărul de educatori s-a redus cu doar 12%.
„Primul motiv pentru care numărul de grădiniţe a scăzut este scăderea ratei natalităţii. Numărul de copii a scăzut de la an la an şi automat anumite spaţii de învăţământ care erau destinate funcţionării ca grădiniţe au fost dedicate altor activităţi”, au explicat reprezentanţii biroului de presă al Ministerului Educaţiei.
În 2014, în România s-au născut 195.000 de copii, în scădere cu 37% faţă de anul 1990, potrivit celor mai recente date de la INS. Scăderea natalităţii se vede şi în structura numărului de copii înscrişi în învăţământul antepreşcolar şi preşcolar din România, unde activează în prezent 534.000 de copii, cu vârste de la un an până la şase ani, un minus de 30% faţă de acum 20 de ani.
Raportat însă la numărul de unităţi în care aceşti copii învaţă rezultă o medie de 445 de copii per unitate în prezent, faţă de 55 de copii per unitate în urmă cu 20 de ani, arată calculele ZF pe baza datelor de la INS.
„Rata natalităţii a afectat învăţământul prin închiderea unor instituţii de învăţământ preşcolar. De asemenea, un alt motiv este depopularea unor regiuni din ţară, ceea ce a adus la situaţia în care sunt din ce în ce mai puţini copii“, au mai spus reprezentanţii Ministerului Educaţiei.
În opinia lor, mediul rural a fost cel mai puternic afectat de lipsa copiilor, dar tot mediul rural este cel care asistă la situaţii absurde în care copii de 3, 4 ani fac zilnic naveta pentru a ajunge la cea mai apropiată unitate de învăţământ.
În judeţul Giurgiu, spre exemplu, Statistica mai număra în 2015 doar 8 grădiniţe, în timp ce în Călăraşi sunt 14, iar în Botoşani sunt 10 unităţi faţă de 360 în 2004. Declinul se vede şi în judeţele puternice din punct de vedere economic, astfel că în Cluj funcţionează 64 de grădiniţe faţă de 138 de unităţi în 2004.
Un alt factor care a influenţat scăderea numărului instituţiilor de învăţământ preşcolar de-a lungul anilor este şi retrocedarea clădirilor.
„Pe fondul retrocedării clădirilor, începând cu anul 1999 s-a construit foarte puţin. Instituţiile de învăţământ au intrat în proprietatea autorităţilor locale, iar investiţiile au fost foarte mici“, au mai spus reprezentanţii Ministerului Educaţiei.
S-a ajuns astfel în situaţia ca o singură unitate de învăţământ preşcolar să aibă dimensiuni comparabile cu cele ale unui liceu. Mai mult, clădirile construite pornind cu anii 1990 care au fost ridicate iniţial pentru a fi grădiniţe în prezent funcţionează pentru alte activităţi.
„Creşterea sau descreşterea ţine de cerere şi ofertă, care este reglementată la nivel local. Sunt zone în care mereu se ajunge în situaţia dificienţei de locuri la grădiniţe, iar în unele deopotrivă“, au menţionat reprezentanţii Ministerului Educaţiei.
O educatoare de la o grădiniţă de stat din capitală spune însă că scăderea numărului de grădiniţe a influenţat modul în care sunt compuse în prezent grupele de copii.
„Numărul de copii dintr-o grupă variază de la 25 până la 30 de copii. Fiecare grupă are o educatoare sau două, numărul depinde de planul de şcolarizare. În urmă cu cinci sau zece ani erau până în 20 de copii, pentru că atâta se permitea, cred că din acest motiv şi erau mai multe grădiniţe“, a spus reprezentanta grădiniţei, care are în total 180 de copii înscrişi.
Luminiţa Băilă, o tânără din Râmnicu Vâlcea care şi-a deschis propria grădiniţă în Bucureşti după ce a lucrat ca educatoare, spune că nu a observat o schimbare faţă de acum câţiva ani, numărul copiilor şi personalul din grădiniţă fiind aceleaşi.
„Noi avem 15 copii într-o grupă, coordonată de o educatoare, şi un ajutor la o grupă. Nu vin mai mulţi copii faţă de acum câţiva ani. Aşa era şi înainte, aveam tot doi reprezentanţi la fiecare grupă şi tot 15 copii“, a spus Luminiţa Băilă. (Sursa: ziarul Financiarul)
Redacția Botoșăneanul
Nov 27, 2024
Medic nou la Spitalul Județean pe o specialitate importantă
Oana Sava
Nov 27, 2024