Se păstrează modelul de organizare prezent în anul trecut, astfel încât, elevii vor parcurge cinci module de învățare.
Clopoțelul va suna pentru elevi și preșcolari, luni, 11 septembrie 2023. Noul an școlar este al doilea care este organizat pe cinci module de învățare. Potrivit structurii aprobate prin ordin al Ministerului Educației, anul școlar 2023/2024 are 36 de săptămâni de cursuri, iar „Școala altfel“ și „Săptămâna verde“ pot fi stabilite de fiecare școală în oricare dintre cele 5 module de învățare, în intervalul 11 septembrie - 26 aprilie și comunicate părinților și elevilor până la 1 octombrie 2023. Vacanța „mobilă“, sau de schi, așa cum a mai fost numită, poate fi stabilită la nivelul fiecărui inspectorat școlar județean, scrie Adevărul.
Nici în acest an elevii de liceu nu vor beneficia de manuale noi – ci vor învăța după cele din anul 2004 –, dar vor avea legi noi. Noile reglementări înlocuiesc vechea Lege a Educației cu două acte normative, respectiv unul pentru învățământul preuniversitar – Legea nr. 198/2023 – și unul pentru cel universitar – Legea nr. 199/2023. Cele două legi au intrat în vigoare pe 3 septembrie.
Potrivit noii legi a învățământului preuniversitar, elevii care intră în această toamnă în clasa a V-a vor fi primii care vor da piept cu admiterea suplimentară la liceu. Noul act normativ permite liceelor care au concurență mare la admitere să organizeze o selecție suplimentară a elevilor pentru 50% din locuri, cu subiecte standard, elaborate de Ministerul Educației. Liceele pot organiza această admitere suplimentară cu cel mult două probe, specifice profilului și specializării.
Posibilitatea liceelor de a organiza admitere suplimentară a fost respinsă atât de părinți, cât și de reprezentanții elevilor, pe motiv că ar pune o presiune suplimentară pe școlari, alimentând industria meditațiilor, aflată și așa la un nivel problematic în România.
În vara lui 2027, elevii care vor termina gimnaziul vor susține atât examen de Evaluare Națională, la fel ca toți ceilalți elevi, cât și examen suplimentar, la liceul dorit. Restul de 50% din locuri vor fi ocupate prin repartizare computerizată, în baza notelor de la Evaluarea Națională. Legea mai prevede că până la 10% dintre locuri trebuie ocupate prioritar de către elevi cu dizabilități, cu cerințe educaționale speciale și de către elevi de etnie romă, pe baza rezultatelor obținute la Evaluarea Națională.
Noua lege a învățământului preuniversitar modifică sistemul de acordare a burselor pentru elevi. Astfel, în noul an școlar, elevii de gimnaziu și de liceu vor primi patru tipuri de burse: de merit, socială, tehnologică și de excelență olimpică. Dispar bursele de studiu și de performanță, dar crește cuantumul bursei de merit la 450 de lei, minimum – dublu față de ceea ce era până acum –, precum și cel al bursei sociale, care va ajunge la 300 de lei. Cuantumul bursei tehnologice va fi, de asemenea, de 300 de lei pe lună. Bursele de excelență pentru olimpici încep de la 700 de lei și ajung la 3.000 de lei pe lună. Legea mai prevede că bursele elevilor pot fi suplimentate de autoritățile locale.
Printre noutăți se numără și faptul că dispare pragul mediei de 9,50 în acordarea burselor de merit, fiind introdusă cota de 30% dintre elevii de la clasă, indiferent de medie. Reamintim că eliminarea pragului de medie a fost aspru criticată de părinți, dar foarte dorită de reprezentanții elevilor care au văzut în ea o modalitate de diminuare a mediocrității la clasă.
Legea mai prevede că, din anul școlar 2027/2028, evaluările și examenele naționale vor fi integral standardizate și digitalizate, o avanpremieră în acest sens fiind organizarea celei de-a doua sesiuni a examenului de Bacalaureat din această toamnă.
Actul normativ stabilește totodată evaluări scrise obligatorii la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a la materiile „limbă și comunicare“ și „matematică și științe“. Portofoliul educațional devine și el obligatoriu din 2024/2025, începând cu generația de elevi care intră în clasa pregătitoare.
Și în privința Bacalaureatului vor apărea schimbări. Astfel, apare Bacalaureatul tehnologic și se introduce o probă de competențe de bază. De exemplu, elevii de la profilul umanist vor avea o probă scrisă prin care le vor fi evaluate competențele de bază de la matematică și științe, în timp ce pentru elevii de la real, o probă din disciplinele socio-umane. Examenul de Bacalaureat în noul format va fi susținut de elevii care intră în clasa a IX-a în anul școlar 2025/2026.
Noua lege incriminează meditațiile acordate de profesori propriilor elevi de la clasă, abaterea fiind considerată disciplinară și fiind sancționată chiar și cu desfacerea contractului de muncă.
În privința învățământului superior, noua lege ridică la patru ani în loc de trei durata studiilor doctorale, un îndrumător de doctorat putând îndruma simultan opt studenți-doctoranzi. Regula intră în vigoare începând cu anul universitar 2026/2027.
Totodată, mandatele rectorilor vor fi de 5 ani, rectorii care au avut deja două mandate nu intră însă sub incidența noii reglementări. Tezele de doctorat sau rezumate ale acestora vor fi urcate pe o platformă timp de 90 de zile înainte de publicare. Noua lege prevede că acela care a obținut titlul de doctor nu mai poate renunța unilateral la el și reintroduce facultatea de doi ani ca modalitate de a acoperi necesarul de specialiști pe piața muncii.
Citește articolul integral AICI
