O seară încărcată de emoție, de muzică, dar și o seară în care tristețea s-a strecurat printre aplauze. O sală plină, ca în vremurile bune. Chipul blând al lui Ioan Cobâlă le-a amintit tuturor că arta și valoarea dăinuiesc și dincolo de moarte.
Zâmbetul lui Ioan Cobâlă, inteligența artistică, disciplina aspră și totuși părintească, profesionalismul ieșit din comun, generozitatea, recunoașterea talentului în fiecare dintre cei pe care i-a îndrumat și cărora le-a dat aripi, compozițiile și liniile melodice pe care le ducea către excelență, o vocație aproape fără seamăn în folclorul botoșănean și nu numai.
Uriașul cu ochi blânzi, așa cum a fost numit de atâtea ori, a reușit și după moarte să strângă laolaltă sute de oameni.
În seara Sfântului Andrei, cu doar câteva ore înainte de Ziua Națională a României, sala Casei de Cultură a Sindicatelor s-a umplut de lume. De la prunci strânși de mame la piept până la bunici purtându-și cu greu toiagul nevoințelor. Cu toții au venit să își amintească de omul care le-a adus bucurie, de artistul care a lăsat în urmă o bogăție imensă, un botoșănean care le-a făcut cinste și care i-a slujit o viață întreagă prin cântec.
La aproape două luni de la dispariția lumească a lui Ioan Cobâlă, Orchestra Populară ”Rapsozii Botoșanilor” a deschis stagiunea 2021-2022 cu spectacolul ”O viață dedicată folclorului românesc” - In memoriam Ioan Cobâlă.
În prezența a sute de spectatori, pe scenă au evoluat Laura Lavric, Daniela Condurache, Maria Murgoci, Brândușa Covalciuc Ciobanu, Marinică Botea, Cornelia Ciobanu, Dan Doboș, Elena Mândrescu, Petronela Rusu, Alina Huțu, Loredana Călin, Constantin Petrescu, Lorena Dupu, Iustina Irimia, Mitică Ștefan, dirijor Ion Oloieru, precum și Ansamblul de jocuri populare ”Mărgineanca” (coregraf Gabriela Rău).
În sală s-a aflat și Ioana Cobâlă Stewart-Jones, fiica artistului, precum și președinta Consiliului Județean Botoșani, Doina Federovici.
Cel căruia i-a revenit misiunea de a vorbi despre Ioan Cobâlă a fost Traian Apetrei.
”Ioan Cobâlă a știut să alcătuiască și să compună capetele de afiș. Acea soliști care știau bine cum se farmecă publicul. Dar, în același timp, Ioan Cobâlă a știut să lase deschisă ușa și celor tineri. Ioan Cobâlă a fost cel care a știut să fie alături de fiecare, chiar dacă nu totdeauna îndărătul cortinei sau în lateralele scenei atmosfera este cea mai cordială. Competiția este cu totul deosebită în domeniul muzical, dar să asiguri rezistență, prezență, vitalitate atâtor și atâtor generații care s-au perindat este un fapt de cea mai mare atenție.
Ceea ce putem face noi este să îi prețuim muzica, să îi prețuim moștenirea și să îi prețuim lecția deschisă pe care el ne-a dat-o. Anume că și în momentele de fast, și în momentele anevoioase, el a găsit energie pentru a răzbate. Ioan Cobâlă a răzbătut chiar și atunci când o hotărâre destul de ciudată a spus că el și alți oameni din cultură trebuie să iasă la pensie. Ei bine, e absolut nefiresc ca atunci când acești oameni sunt mai capabili să fie dați deoparte. Dar spiritul lui rămâne printre noi, obligația Rapsozilor este de a rămâne cel puțin deasupra ștachetei pe care a înălțat-o Ioan Cobâlă în folclorul muzical botoșănean”,
Traian Apetrei
Cu eleganță în discurs și deopotrivă în ținută, Laura Lucescu, de la TVR Iași, și-a asumat rolul de prezentatoare a spectacolului dedicat memoriei lui Ioan Cobâlă.
”Fiecare dintre dvs. aveați respect și admirație pentru Maestrul Ioan Cobâlă, mai ales pentru blândețea cu care venea în fața publicului, pentru blândețea cu care lucra cu ai săi colegi și bineînțeles pentru ceea ce a reușit să facă de-a lungul deceniilor în folclorul românesc. Trebuie să fim recunoscători pentru faptul că maestrul Ioan Cobâlă a fost aici, a sfințit acest loc, a lăsat atâta bogăție în urma sa, și nu doar Botoșanilor, ci întregii Românii”,
Laura Lucescu, prezentatoarea spectacolului
Așa după cum chiar Laura Lucescu a anunțat, publicul a asistat la un spectacol special ”pentru că toți oamenii apropiați Maestrului Ioan Cobâlă vor fi pe această scenă”.
”Maestrul Ioan Cobâlă a fost un simbol al Botoșanilor și un simbol al României întregi, și dincolo de hotare, dar înainte de toate să știți că a fost un mentor, a fost un profesor, a fost un om care a deschis căi, a dat aripi și mai ales a scris destine pentru cei care au dorit să fie în folclorul românesc”,
Laura Lucescu
.jpg)
(Foto: Loredana Călin)
De la Iași a venit, în calitate de invitat, violonistul Marinică Botea, dirijorul Ansamblului ”Doina Carpaților”. Un vechi prieten al lui Ioan Cobâlă, după cum a și recunoscut artistul în fața sutelor de spectatori.
”Sunt onorat să fiu prezent la acest spectacol. Pentru cei care iubesc muzica populară, Ioan Cobâlă a fost unul dintre cei mai buni dirijori din țara românească, un nume de referință. Ne-am cunoscut în anul 1975, când eu eram în anul doi la Conservator și am preluat conducerea Ansamblului Doina Carpaților al Casei de Cultură a Studenților din Iași, el făcând parte până în 1978 dintre instrumentiștii acestui ansamblu. Eu am venit aici să îi cânt, să îi dorim odihnă veșnică”,
violonistul Marinică Botea
Artistul a venit însă la Botoșani și cu o misiune. Aceea de a propune botoșănenilor să îl cinstească pe Ioan Cobâlă cu mai mult de un concert in memoriam.
”Aș îndrăzni să fac o propunere Consiliului Județean. Ca începând de la anul, la Botoșani, să se organizeze un festival național al orchestrelor populare intitulat Ioan Cobâlă”,
violonistul Marinică Botea
Tot în rândul invitaților a evoluat pe scenă și Maria Murgoci, venită de la Focșani, cea care i-a dăruit dirijorului Ion Oloieru un tricolor, însoțit și de o urare:
”Să fie sănătos, puternic, să aibă multă răbdare și să ducă mai departe destinele acestei orchestre minunate”.
Maria Murgoci a venit la Botoșani pentru a fi alături de cei care îi cinstesc memoria lui Ioan Cobâlă.
”Am venit cu mare drag și cu mult respect pentru cel care a fost Ioan Cobâlă, maestrul nostru drag, prieten, mentor, artist desăvârșit. Ne este dor de dumnealui și ne rugăm Bunului Dumnezeu să îi dea odihnă și lumină veșnică în Împărăția Cerurilor. Iar tot ce a lăsat, zestrea spirituală pe care a cules-o, a valorificat-o scenic, va rămâne istorie pentru Botoșani și pentru noi, toți românii. Este un exemplu pe care trebuie să îl urmăm toți artiștii care slujesc arta tradițională”,
Maria Murgoci
De altfel, și artiștii botoșăneni au lăsat în urmă gânduri, cuvinte, cântece, toate menite să spună lumii că un artist mare a trăit, a ars pentru muzică și a plecat apoi, discret, către lumea cea fără dor.
”Ioan Cobâlă ne-a luat de copii și ne-a făcut artiști pe mulți dintre noi și pe mine în mod special, pentru că am 35 de ani la această orchestră. Maestrul va trăi prin cântecele noastre și prin toate amintirile pe care le păstrăm. Vă mulțumim dvs. că de ani de zile sunteți alături de noi”,
Elena Mândrescu
Nu a fost nevoie de prea mult timp pentru ca primele vești bune să apară. Prezența în sală a Doinei Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani, a scurtat din drumuri, din birocrație, a dat deoparte eventuale intermedieri.
Astfel că, înainte ca spectacolul de marți seara să se încheie, Laura Lucescu a oferit și veștile proaspete:
”Sunt două vești venite din partea Consiliului Județean, care a fost și organizator al spectacolului, alături de orchestra Rapsozii Botoșanilor. La anul, cu adevărat, festivalul orchestrelor populare va avea loc aici, la Botoșani, și se va numi Ioan Cobâlă.
A doua veste importantă și cu atât mai prețioasă este aceea că titulatura orchestrei Rapsozii Botoșanilor se va îmbogăți și cu numele Ioan Cobâlă. Discuțiile deja s-au purtat, sunt proiecte care deja se rostogolesc. O să vedem probabil la anul, acolo sus, pe frontispiciu, Orchestra Populară ”Rapsozii Botoșanilor – Ioan Cobâlă”, dirijor Ion Oloieru”.
Maestrul Ioan Cobâlă și-a dedicat viața folclorului românesc, a vorbit despre Botoșani într-un mod absolut special în țara asta și dincolo de hotare, și toate continentele au aflat de ținutul acesta și de ceea ce înseamnă dragostea față de folclor, a rostit Laura Lucescu, în aplauzele sutelor de spectatori.
”Și poate nu sunt suficiente neamurile care să își respecte folclorul atât cum o fac românii. Și poate că, dacă ne vom păstra în continuare tradițiile, folclorul, ne vom păstra și identitatea. Astfel încât să ne putem numi români cu adevărat”.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
