102,4 milioane de euro, 437,2 milioane RON sau, dacă vreţi, 4.372,3 miliarde de lei vechi, acesta este valoarea celei mai mari lovituri financiare dată la Botoşani după revoluţie. Fondurile sunt nerambursabile şi vor fi cheltuite exclusiv pentru derularea de investiţii în judeţ, atât în mediul urban, cât şi în cel rural, de la Botoşani şi Dorohoi până la Vorona şi Broscăuţi. Investiţia se va răsfrânge asupra a zeci de mii de locuitori. Suma este mai mare decât bugetul propriu al judeţului pe un an de zile. Astfel, pe anul acesta el are venituri de 335,6 milioane de lei, adică aproximativ trei sferturi din valoarea fondurilor obţinute de la Uniunea Europeană.
Invitaţi de ministrul Borbely să semneze contractul de finanţare
„Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare-epurarea apelor uzate în judeţul Botoşani”, aşa se numeşte mega-proiectul iniţiat de mai mulţi ani de către Consiliul Judeţean şi SC Nova Apaserv SA în cadrul Programului Operaţional Sectorial „Mediu”. Joi 18 august conducerile celor două unităţi au fost informate în mod oficial că proiectul a primit toate aprobările necesare, atât din România, cât şi de la Comisia Europeană de la Bruxelles. Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP), care gestionează POS „Mediu” la nivel naţional, a trimis instituţiei şi companiei la care aceasta este acţionar principal o adresă prin care îi invită pe Mihai Ţâbuleac, preşedintele CJ, Maricel Georgescu, directorul general „Nova Apaserv” şi Liviu Ştefan, şeful Unităţii de Implementare a Proiectului, să se deplaseze la Bucureşti pentru semnarea contractului de finanţare.
„Ca urmare a aprobării de către Comisia Europeană spre finanţare din Fondul de Coeziune a proiectului major Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare-epurarea apelor uzate în judeţul Botoşani, ministrul mediului şi pădurilor, dl.Laszlo Borbely, vă invită în data de 23.08.2011, ora 12:00, la sediul Ministerului Mediului şi Pădurilor (MMP) din b-dul Libertăţii nr.12, sala de consiliu, pentru a semna Contractul de Finanţare aferent acestui proiect”, se arată în
scrisoarea semnată de Adrian Mândroiu, directorul general al AM POS Mediu din cadrul MMP.
Extinderi de reţele, staţii de tratare a apei, staţii de pompare şi multe altele
Semnarea contractului reprezintă aşadar confirmarea deplină a demarării implementării proiectului. Acesta este unul realmente uriaş, ca sumă şi ca adresabilitate fiind cel mai mare din istoria postrevoluţionară a judeţului.
El a presupus formarea a şase aglomerări urbane, fiecare cu lucrările ei. Astfel, cea de la Botoşani şi localităţile apropiate include reabilitarea staţiilor de tratare Cătămărăşti şi Bucecea, extindere reţelei de distribuţie a apei potabile, reparaţii la aducţiunile supraterane, instalarea de noi branşamente, extinderea staţiei de epurare şi a reţelei de canalizare. Pentru zona Dorohoi se are în vedere reabilitarea staţiei de tratare apă, a staţiei de pompare, extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile, instalarea de noi branşamente, reabilitarea staţiei de epurare, extinderea reţelei de canalizare. Pentru zona Flămânzi – Frumuşica sunt prevăzute extindere reţelei de distribuţie a apei potabile, instalarea de noi branşamente, staţie de epurare a apelor uzate, extinderea reţelei de canalizare, la Vorona - Tudora extinderea staţiei de epurare şi reţea de canalizare, la Săveni construirea unei magistrale de aducțiune Ştefăneşti - Săveni, staţie de pompare, reabilitare rezervoare, iar la Ştefăneşti reabilitarea staţiei de tratare apă.
„Programul are mai multe componente, sperăm ca până la sfârşitul anului să semnăm primele contracte cu constructorii”, ne-a spus
Mihai Ţâbuleac. Imediat după semnarea contractului se poate trece la organizarea licitaţiilor, ceea ce înseamnă că la începutul anului viitor pot demara lucrările.
Conductă deviată la Leorda, apă din Prut pentru Săveni, 300 de kilometri de reţea
Practic, prin acest program staţiile de tratare Bucecea şi Cătămărăşti vor fi dotate cu instalaţii de deshidratare a nămolului, iar magistrala ce alimentează municipiul Botoşani va fi deviată în afara zonei de alunecări Leorda, rezolvându-se astfel una din marile probleme în furnizarea apei.
Proiectul va rezolva de asemenea şi problema alimentării cu apă a Săveniului, unde doar teoretic este potabilă. Practic, se va construi o conductă de circa 40 de kilometri prin care se va capta apă din Prut, de la
Stânca-Costeşti (foto stânga) şi care va permite în acelaşi timp racordarea a circa 35.000 de noi beneficiari. Cifric, pentru municipiul Botoşani sunt prevăzute 560 de branşamente noi şi o extindere a reţelei de apă potabilă cu 13 km, precum şi 1.250 de racorduri la cea de canalizare, cu o completare de 33 de kilometri. În Dorohoi au fost proiectate 7.900 de branşamente noi la o reţea de apă potabilă extinsă cu peste 37 de kilometri. În ceea ce priveşte canalizarea, noile racorduri sunt peste 5.200, reţeaua completându-se cu încă 55 de kilometri. În aglomerarea Flămânzi sunt prevăzute peste 8.000 de conexiuni apă-canal şi extinderi de aproape 130 de kilometri la cele două reţele, iar pentru Tudora-Vorona lista de investiţii include circa 5.200 de noi racorduri şi peste 100 de kilometri de reţea de canalizare.
CJ şi consiliile locale pun 2%
Din suma menţionată de 102,4 milioane euro, în jur de 80% reprezintă finanţare nerambursabilă de la Uniunea Europeană, restul fiind asigurat de Guvernul României, iar o cotă de 2% de Consiliul Judeţean şi consiliile locale acţionare la SC Nova Apaserv SA.
„Sunt practic, cu tot cu TVA, 127 de milioane de euro care intră în judeţ”, ne-a declarat
Maricel Georgescu. Procentul de cofinanţare al autorităţilor locale a fost aprobat de acestea încă din primăvară, când autoritatea de management pentru POS Mediu din cadrul MMP şi-a dat avizul pentru finanţarea programului. Acesta a fost ulterior trimis la Comisia Europeană de la Bruxelles, care la rândul său a aprobat proiectul, astfel ajungându-se în stadiul semnării contractului de finanţare.
Lovitură politică de calibru
„Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare-epurarea apelor uzate în judeţul Botoşani” a reprezentat, mai ales în acest an, un motiv aprins de dispută Consiliul Judeţeană/SC Nova Apaserv SA – Primăria Botoşani/SC Modern Calor SA - Prefectură. Astfel, printre altele, pe 28 februarie, în plenul unei şedinţe CJ, Ion Diaconu, consilier judeţean şi director general al societăţii de termoficare, i-a atacat pe Ţâbuleac şi Georgescu în legătură tocmai cu acest program. El susţinea atunci că are informaţii care pun sub semnul întrebării accesarea finanţării.
Diaconu intervenise pentru prima dată în CJ pe această temă şi asta la doar câteva zile după ce societăţii pe care o conduce îi fusese aprobat proiectul
„Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Botoşani în scopul conformării la legislaţia de mediu şi creşterii eficienţei energetice”, cu o valoare de circa o treime din cel al furnizorului de apă. Pe 16 iunie, în cadrul unei şedinţe a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, prefectul a avut intervenţii dure la adresa directorului SC Nova Apaserv SA. Cristian Roman i-a cerut lui Maricel Georgescu un raport privind magistrala de transport a apei pe zona Leorda, date fiind numeroasele întreruperi de furnizare cauzate de alunecările de teren din această zonă. Şeful „Nova Apaserv” a încercat să îi spună că problema va fi rezolvată tocmai prin mega-proiectul menţionat, lucru care l-a surescitat pe primul reprezentant al Guvernului în Botoşani.
„Eu am alte informaţii despre POS Mediu, adică n-aş vrea să vindem pielea ursului din pădure”, „cei din termoficare au făcut ceva” şi
„vreau să ştiu exact ce aveţi de gând cu conducta aia, dar nu vrăjeală cu POS-ul de mediu, că o să vină, că om mai vedea”, au fost câteva dintre afirmaţiile făcute atunci de
Cristian Roman. În aceste condiţii aprobarea proiectului reprezintă, pe lângă importanţa ei economică, şi o lovitură politică de proporţii pentru preşedintele Consiliului Judeţean în condiţiile în care PDL Botoşani evită să îl anunţe candidat al partidului la şefia CJ pentru alegerile de anul viitor.
Sergiu BĂLĂŞCĂU