Sătenii din comuna Hilişeu Horia au revitalizat începând din 2012 o tradiţie din anii comunismului care i-a făcut celebri în trecut: legumicultura. Muncesc la comun în serele retehnologizate, în familie sau alături de prieteni, şi scot din pământ bunătăţi 100% naturale apreciate şi peste hotare, scriu reporterii de la publicația Adevărul.
În nordul extrem al României există o localitate bătută frecvent de crivăţul rusesc, dar ai cărei locuitori sunt consideraţi printre cei mai mari specialişti români în plantarea şi creşterea tuturor tipurilor de legume şi fructe. Legumicultorii din comuna Hilişeu Horia au trufandale bio într-o perioadă a anului când alţi români abia visează la salată sau ceapă verde. Cămările gospodinelor sunt pline cu zacuscă, tocane, dar şi de ridichi, ceapă verde, salată, morcovi, roşii şi ardei. Secretul meşterilor legumicultori de la Hilişeu este, de fapt, continuarea unei tradiţii moştenite în anii comunismului. Autorităţile locale spun că oamenii din Hilişeu s-au priceput mereu la cultivat legume, dar în anii comunismului au învăţat arta cultivării în solarii şi sere, ceea ce le asigură succesul garantat.
„La Hilişeu este o tradiţie aparte privind legumicultura. CAP (n.r. – Cooperativă Agricolă de Producţie) din perioada comunistă, din zona Hilişeu, era printre primele la producţia de legume. Vorbim de 150 de hectare pe care erau cultivate legume în anii comunismului. Pe raza comunei se cultivau cu succes până şi căpşunile. Oamenii de aici au devenit din acea perioadă foarte pricepuţi în legumicultură. Este o tradiţie deja, transmisă din generaţie în generaţie“, spune Ioan Butnaru, primarul comunei Hilişeu Horia.
Tradiţia a fost întreruptă imediat după 1990, când şi-a încetat activitatea CAP locală. Au urmat tentative timide de-a relua legumicultura, însă din cauza deselor inundaţii, culminând cu cele din 2010, nimeni nu s-a mai încumetat să cultive ceva.
