Unii au colaborat cu Securitatea pentru că au fost constrînşi, alţii au făcut-o pentru bani, însă aproape cu toţii erau oameni maturi care, cel puţin teoretic, erau conştienţi de ceea ce fac. Au existat însă botoşăneni care au colaborat cu fostul organ de represiune al regimului comunist înainte de a deveni majori. Au făcut-o încă de pe băncile şcolii.

Obiectiv de la Securitate : racolarea a doi elevi

Pe MartorIncomod.ro, la adresa /investigatii/servicii-secrete/cazul-panoul/ , este disponibilă povestea adolescentului Mugur Călinescu, botoşăneanul care în toamna anului 1981 a pus pe jar Inspectoratul Judeţean de Securitate după ce a scris lozinci anticomuniste pe Palatul Administrativ şi pe zidurile viitoarei Case de Cultură a Sindicatelor. El a decedat în condiţii suspecte după audieri, existînd bănuiala că ar fi fost iradiat pentru a fi eliminat. Între timp am reuşit să intrăm în posesia unor noi documente din dosarul pe care Mugur l-a avut la Securitate şi care dovedeşte că a fost turnat de cel puţin doi colegi de clasă. În planul întocmit de lt.maj.Virgil Irimia pe 18 octombrie 1981, la punctul 5 se menţionează ca măsură : „Recrutarea a două surse-elevi din clasa a XI – a B la Liceul AT Laurian”. Responsabil de racolarea acestora a fost lt.maj.Dumitru Sîrbu cel care, de altfel, ulterior a fost prezent la o şedinţă în liceu privitoare la Mugur Călinescu.

„Dan” şi „Corneliu” sunt numele sub care apar semnate note informative de către elevi de la Liceul AT Laurian, unde Călinescu era atunci în clasa a XI – a. Cei doi au fost instruiţi de securişti să îşi atragă colegul în discuţii social-politice pentru a afla dacă acesta mai prezintă pericol pentru regim, dacă regretă inscripţiile, dacă are de gînd să recidiveze. Astfel, într-o notă informativă din 20 noiembrie 1981 „Corneliu” arată că a vorbit cu Mugur, iar acesta i-a spus că „îmi trebuie un timp să mă reabilitez prin fapte”. Elevii turnători şi-au desfăşurat activitatea cel puţin cîteva luni de zile. Acest lucru este demonstrat dintr-un document eliberat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) în care se face referire la o notă informativă semnată de „Corneliu” pe 24 aprilie 1982. „Conform sarcinilor primite sursa informează că a purtat în mai multe rînduri discuţii cu elevul Călinescu Mugur din clasa a XI –a B liceul AT Laurian, fie la şcoală sau la domiciliul acestuia”, se arată în actul de la CNSAS, după care se continuă : „în prezent îl preocupă foarte mult învăţătura, afirmînd în mai multe rînduri că intenţionează să susţină examen la o facultate cu profil economic”. Pe 15 martie 1982 „Dan” povesteşte la rîndul său : „la învăţătură era cotat ca un elev mediocru, rămînînd în clasa a IX – a corigent. Era preocupat mai mult de literatura beletristică şi de noutăţile, în general, din muzică. Nu avea prieteni apropiaţi în clasă. Se limita la relaţii strict colegiale cu elevii”.

"Elevul" urmăreşte şi în apartament

Pe lîngă „Dan” şi „Corneliu”, a mai existat şi informatorul „Elevul”. Acesta a redat cu lux de amănunte ceea ce se întîmpla în acea perioada în familia elevului urmărit. Pe 20 octombrie 2001 „Elevul” scrie : „La ora 20:15 Rodica (mama lui Mugur – n.r.), a venit acasă împreună cu Maricica. În discuţii Rodica îşi exprimă îngrijorarea că obiectivul (Mugur Călinescu – n.r.) este plecat la Securitate de la 16:30 şi nu s-a întors nici pînă în prezent. Se întreabă dacă este cazul să se ducă înaintea lui. Se lamentează că obiectivul n-a învăţat şi că sărmanul va trebui să stea noaptea tîrziu să înveţe”. Turnătorul nu se mulţumeşte doar să redea cu mare acurateţe discuţiile, ci chiar intervine cu consideraţii personale : „Menţionez din cele constatate pînă acum în urmărirea obiectivului, ca o părere personală, că nu-l văd să fie afectat de situaţia în care se găseşte. Discută foarte degajat, ca şi cum n-ar fi vorba de el. În discuţiile cu mama lui are un ton arogant, dînd de înţeles că nu are nevoie de sfaturile ce i le dă întrucît el singur ştie ce are de făcut”.

Şedinţă cu securiştii la liceu

Conform actelor existente în dosarul de la CNSAS, pe 27 noiembrie 1981 elevul este „discutat într-un colectiv restrîns de factori educaţionali din cadrul liceului, cu participarea primului-secretar al comitetului municipal UTC şi a reprezentanţilor Inspectoratului general de Învăţămînt şi în prezenţa părinţilor acestuia”. Întrunirea s-a organizat pentru „integrarea corespunzătoare a elevului în ambianţa social-politică”. Aici, elevi şi profesori deopotrivă, l-au pus la zid pe adolescent.

Participanţi la şedinţă

- inspector general şcolar Mihai Matei

- director liceu Mihai Dumitriu

- secretar PCR liceu M.Floareş

- secretar comitet judeţean, municipal şi liceal UTC, I.Istrati, Gheorghe Ababei, Hoşman

- diriginte Dorin Moraru

- maior Mihai Crărciun, şef serviciu I., Lt.maj.Dumitru Sîrbu, ofiţer operativ

"Fapta comisă este un act mîrşav asupra poporului"

Acestora li s-au adăugat şi alţi profesori şi angajaţi ai liceului. I.Istrati, secretar organizatoric al Comitetului Judeţean UTC a fost unul dintre cei care a luat cuvîntul : „Este o faptă ruşinoasă pentru uteciştii judeţului Botoşani. Această demonstrează că nu întotdeauna acţionează organizaţiile UTC aşa cum se indică pentru cultivarea la elevi a patriotismului, cunoaşterea realităţilor social-politice trecute şi prezente, a documentelor PCR, grija partidului şi statului nostru faţă de om”. Alţii au fost însă şi mai duri. Marea problemă este că documentul este cenzurat grosolan şi nu se ştiu cine sunt elevii şi profesorii car fac afirmaţiile. Cert este că nici unul nu i-a luat apărarea. „Fapta comisă este un act mîrşav asupra poporului, a lovit interesele poporului român, a partizat cu duşmanii şi trădătorii ţării. Nu poate să se împace cu ideea că este o greşeală puerilă atît timp cît a lovit în popor, cît a conceput instigare”, a spus unul dintre participanţii la întîlnire, care, în aceste condiţii, a cerut aplicarea unei pedepse aspre. Un alt cadru didactic sau poate elev nu poate să conceapă „cum asemenea elev trăieşte realitatea, poate fi convins de cei de la Europa Liberă, de trădătorii şi duşmanii ideologiei, ai României”. A luat cuvîntul şi V.Focşa, preşedintele sindicatului de la nivelul liceului, care s-a arătat „intrigată de asemenea fapte, cere conducerii liceului ca elevul să fie pedepsit conform regulamentului şcolar”. Tragicomic, inclusiv lucrările acestei şedinţe au fost înregistrate fără ca participanţii să ştie asta. În finalul procesului verbal întocmit după întrunire de lt.maj.Dumitru Sîrbu menţionează : „Cu acordul conducerii profesionale acţiunea raportată mai sus a fost înregistrată în mod secret cu mijloace T.O.”

Propunerea de închidere a dosarului a survenit pe 10 august 1982. Raportul este semnat de mr.Mihai Crăciun şi lt.maj.Dumitru Sîrbu care cred că Mugur s-a cuminţit şi nu mai reprezintă un pericol public. Cînd spun asta, conform documentelor, se bazează inclusiv pe informaţiile transmise de-a lungul timpului de „Corneliu” şi „Dan”. „Din contactările avute şi verificările efecuate la liceu a reieşit că şi-a schimbat comportamentul”, se arată în raport.

În liceu Mugur Călinescu a avut doi colegi de clasă pe care îi chema Cornel şi unul căruia îi zicea Dan. Unul din cei doi Corneliu este liderul judeţean al PNŢCD Corneliu Furtună, astăzi director al fostului liceu sanitar. Acesta susţine că nu a dat nici o notă informativă la Securitate, că nici măcar nu a fost contactat de reprezentanţii acesteia şi că aşa ceva era practic imposibil întrucît el însuşi făcea parte dintr-o familie supravegheată din cauza convingerilor anti comuniste. „Atît îmi amintesc că dirigintele (Dorin Moraru, cel care după revoluţie a fost timp de aproximativ patru ani inspector şcolar general adjunct – n.r.) a venit şi a spus că s-a apucat ăsta de scris trăsnăi şi prostii pe garduri, dar noi nu prea am dat importanţă, că noi oricum ascultam Europa Liberă. După care îmi amintesc că i-a chemat pe doi colegi la director. Cei doi au fost scoşi de la oră. Asta îmi amintesc clar”, ne-a declarat Corneliu Furtună. Acesta crede că ai săi colegi au fost constrînşi să dea note informative şi că nu au făcut acest lucru de bună voie. De asemenea, crede că elevii colaboraţionişti locuiau în aceeaşi zonă cu Mugur deoarece securiştii doreau să îl supravegheze atît la şcoală, cît şi în timpul liber. Colegul Dan este Dan Andriescu, fost candidat în 2008 la Primăria Botoşani din partea Partidului Conservator. Acum este inspector la o firmă de asigurări. El susţine că nu este informatorul „Dan” şi că a fost o singură dată la Securitate în legătură cu acest caz. „Atunci te chemau şi te duceai. Am dat o declaraţie, nu o notă informativă, este o mare diferenţă”, a afirmat Dan Andriescu. Acesta a fost chiar vecin de scară cu Mugur Călinescu şi susţine că nu îşi aminteşte prea bine ce s-a întîmplat atunci deoarece au trecut aproape 30 de ani, dar ştie că mai mulţi colegi de-ai săi au fost contactaţi de securişti. Furtună şi Andriescu au venit ca martori într-un proces deschis de mama lui Mugur în încercare de a obţine pentru acesta un certificat de luptător împotriva comunismului.

„Băiatul meu putrezeşte în mormînt, iar securiştii au pensii de zeci de milioane”.

La aproape trei decenii de la începutul anchetelor Securităţii şi la 25 de ani de la moartea misterioasă a unicului său fiu, mama Rodica Uncescu (femeia divorţase, iar copilul rămăsese cu numele de familie al tatălui) încă mai trăieşte cu spaime. Culmea, locuieşte la acelaşi etaj cu fostul ofiţer de Securitate Ilie Sîrbu. Abia în 2008, după patru ani de demersuri, a reuşit să obţină pentru fiul său calitatea de luptător în rezistenţa anticomunistă. Nu s-a ales însă că nici un leu în urma dobîndirii acestui statut deoarece legea prevede drepturi financiare pentru titulari sau moştenitori, ori ea nu are nici una din aceste calităţi. L-a contactat în urmă cu un an pe senatorul Daniel Humelnicu rugîndu-l să încerce modificarea legii, astfel încît şi părinţii celor decedaţi să poată primi acel ajutor bănesc. „După patru ani am primit acceptul să văd dosarul şi după alţi patru am primit acest certificat. Acum trebuie să aştept încă patru ani ca să primesc pensia asta? Mîine-poimîine mor. Măcar cu atît să mă aleg”, spune Rodica. Actul normativ nu s-a mai schimbat. A cerut Primăriei să fie inclusă pe lista persoanelor cărora li se acordă o centrală termică pe gaz, însă nu i s-a mai dat pentru că Termica nu îi permite debranşarea. Aşa că a luat pe cineva în gazdă pentru ca, la 73 de ani, să îşi poată plăti factura la căldură de aproape 200 de lei pe lună. Se uită spre tabloul-poză cu băiatul său şi spune printre lacrimi : „Băiatul meu putrezeşte în mormînt, iar securiştii au pensii de zeci de milioane”.