Descoperită în deceniul al șaselea al secolului XX de către pasionatul profesor Aristotel Crîșmaru, Venus de la Drăgușeni fascinează în continuare, fiind în zilele noastre unul dintre brandurile Muzeului Județean Botoșani.

”Prezentăm azi un filmuleţ despre desenul acestei statuete celebre. Desenul a fost realizat de un pasionat artist, Andrei George Croitoru, care a postat video pe canalul propriu de youtube”, au transmis reprezentanții Muzeului Județean Botoșani.

"Andrei George Croitoru este un tânăr artist care ne demonstrează că arta înseamnă şi precizia creionului, că un desen realizat cu fineţe şi migală poate dezvălui frumuseţe, sensibilitate şi idei strălucite. (...) Artistul desenează de când se ştie, însă de vreo 12 ani de zile s-a concentrat asupra acestei pasiuni şi a reuşit să ajungă la un nivel profesionist. Nu are studii în domeniu, este autodidact. În toţi aceşti ani de când Andrei şi-a îndreptat întreaga atenţie şi concentrare asupra desenului în creion, acesta a realizat sute de astfel de desene, printre care stau mărturie portrete ale unor valori din domeniul artei, dar şi logo-uri, etichete şi desene pe pereţi. Toate au fost create cu pasiune şi suflet, iar rezultatul este pe măsură. Munceşte intens pentru a evolua din ce în ce mai frumos. Astfel, ne demonstrează că acolo unde este talent, prin muncă poţi şlefui harul tău în opere deosebite prin care să transmiţi mesaje care să ajungă la sufletul privitorului, iubitorului de artă şi frumos", scrie despre artist Alexandra Mihalache, în Confluențe Literare.

Venus de Botoșani, o statuie unică în lume

În patrimoniul Muzeului Județean Botoșani se află o piesă unică în lume, realizată acum 6.500 de ani şi descoperită întâmplător în 1964:Venus de Drăguşeni. După 1989, statueta a devenit regina expoziţiilor de arheologie şi istorie veche din străinătate și a fascinat publicul de pe trei continente.

În anul 1964, pe dealurile din jurul localităţii botoşănene Drăguşeni, un grup de copii a găsit în brazda întoarsă de plug un idol de lut, cu incizii de o măiestrie rară. Copiii au prezentat statueta profesorului lor de istorie, Aristotel Crâşmaru, un împătimit al arheologiei, iar acesta şi-a dat seama că are în faţă o zeiţă; era, în fapt, un simbol al fertilităţii şi fecundităţii din cadrul culturii Cucuteni.

Statueta antropomorfă Venus de Drăguşeni redă esenţializat un corp feminin. Este modelată din pastă fină, arsă oxidant, şi face parte din grupul statuetelor de dimensiuni mari. Are capul circular cu doi lobi laterali, împărţit în două printr-o creastă ce reprezintă nasul. Gâtul este lung, puternic, braţele sunt redate prin amorse rotunjite, puţin ridicate în sus. Corpul este zvelt, armonios proporţionat, abdomenul uşor bombat, spatele drept. Talia este subliniată prin modelare, fesele proeminente, şoldurile arcuite. Picioarele unite sunt demarcate printr-o uşoară şănţuire ce se termină într-un vârf comun, rotunjit, scrie Historia  

Este decorată pe întreaga suprafaţă prin incizii ce formează motive romboidale pe corp, triunghiuri pe coapse şi picioare, şi spirale îmbucate pe ombilicul. Zona inghinală până deasupra ombilicului e marcată prin incizii ceva mai adânci, ce ar putea sugera triunghiul sexual sau un obiect de port.

Piesa frumos proporţionată, elegantă, constitue reprezentarea unei femei ajunsă la maturitate. O copie a statuetei se află la Muzeul Popoarelor din Mexic. Datorită valorii sale istorice şi artistice, Venus de Drăguşeni a fost clasată în categoria Tezaur şi a participat la numeroase expoziţii internaţionale dedicate neoliticului românesc: în S.U.A., Marea Britanie, Grecia şi China. La New York şi la Oxford a fost simbolul celor două expoziţii.