Sub dealurile unei localități din Botoșani a fost decisă, printr-o coincidenţă misterioasă, soarta a doi dintre cei mai mari voievozi ai Moldovei, Ştefan cel Mare şi Petru Rareş. Tatăl şi fiul şi-au salvat viaţa fugind pe acelaşi drum.
La Botoşani, în localitatea Stânceşti, s-au consumat două episoade de cotitură în istoria Moldovei.
La aproximativ 15 kilometri de municipiul Botoşani se află dealurile Stânceştiului. Străjuiesc de milenii cătunele şi vechile cetăţeni dacice din coama pădurii. Pe la poalele acestor dealuri, şerpuieşte şi un drumeag. Bătrânii îl numesc simplu „drumul lui Ştefan cel Mare“. În urmă cu câteva veacuri, era un drum lat pe care ar fi putut trece călăreţi, tunuri căruţe.
Abandonat, „drumul lui Ştefan cel Mare“ abia dacă mai seamănă cu o cărare pe care se pot înghesui doi oameni mergând unul lângă celălalt. Puţini ştiu însă că, pe acest drum, altădată croit prin pădure, şi-au salvat viaţa doi dintre cei mai importanţi voievozi al Moldovei. La fel de puţini ştiu că Stânceştiul, altădată un mic cătun, este de fapt un loc unde s-a scris o pagină importantă din istoria Moldovei, marcată de trădări, lupte şi sete de putere. Ştefan cel Mare a tăiat codrii pentru viaţa sa Primul episod care leagă Stânceştiul de istoria Moldovei se petrece la sfârşitul secolului al XV-lea şi îl are ca protagonist pe Ştefan cel Mare. Mai precis, domnitorul iniţiase un raid de pedepsire a tătarilor care trecuseră Prutul şi jefuiseră întreaga zonă de nord a Moldovei. După ce tătarii au fost înfrânţi, detaşamentul voievodului s-a desprins de grosul armatei şi a ajuns la târgul Botoşanilor, jefuit de tătari, dorind să urmeze drumul către curtea domnească de la Hârlău. Aici însă Ştefan cel Mare a fost surprins de un grup mare de tătari desprinşi din armata principală distrusă de voievod şi ascunşi în codrii din această zonă. Imediat, micul detaşament moldovenesc a fost încercuit.
„Nu aveau scăpare. Au fost prinşi aici, la Stânceşti, între dealuri şi pădure. Voievodul şi-ar fi pierdut cu siguranţă viaţa. S-au întărit pentru a rezista, aici, la Stânceşti şi trebuiau să găsească o cale către Suceava“, spune profesorul Sergiu Manolache.
Ştefan cel Mare a ordonat oamenilor din zonă să-i taie un drum direct prin mijlocul pădurii, pentru a scăpa de încercuire.
”Aveau o singură noapte la dispoziţie. Mai mult nu rezistau. Şi au reuşit. Au tăiat un drum prin pădure, cât să iasă din această încercuire. Era un drum care ieşea la Vlădeni şi care ducea către Suceava. Aşa a reuşit voievodul să se salveze”, spune Sergiu Manolache.
Acel drum a rămas şi a fost chiar lărgit în aşa fel încât să fie străbătut cu tot cu care şi tunuri. Întâmplarea face că acest drum va salva şi viaţa fiului său, Petru Rareş.
Stânceştiul este legat şi de o bizară coincidenţă. La 34 de ani de la moartea părintelui său, Petru Rareş, fiul lui Ştefan cel Mare, avea să trăiască un moment de cotitură tot la Stânceşti. La 14 septembrie 1538, Soliman Magnificul invada Moldova, alături de tătari. Era o oaste de peste 200.000 de oameni, la care se adăugau muntenii domnitorului Radu Paisie. De cealaltă parte, Petru Rareş avea şi el o forţă considerabilă. Peste 70.000 de oşteni şi aştepta întăriri şi de la polonezi. Voievodul moldovean s-a retras în pădurile din apropierea iazului de la Dracşani, din judeţul Botoşani, pentru a-i aştepta pe turci şi pe tătari. Bătălia a fost una dramatică. După primele ciocniri, marii boieri, în frunte cu portarul Sucevei, Mihu, aşa cum arată Grigore Ureche, au trădat. Învins, voievodul s-a retras la Stânceşti, aşa cum o făcuse şi părintele său cu 34 de ani în urmă. Aici şi-a dat seama că restul boierilor îl vor da pe mâna turcilor, potrivit jurnaliștilor de la ziarul Adevărul.
”Şi-a dat seama că este vorba de o trădare deplină. Turcii îl doreau în viaţă, capturat. Stânceştiul era fără ieşire aproape. Cu toate acestea Petru Rareş a fugit şi s-a salvat“, spune Sergiu Manolache.
Culmea, fiul marelui Ştefan a reuşit să-şi salveze viaţa, exact pe acelaşi drum ca şi tatăl său în faţa tătarilor. A ajuns la Ciceu în Ardeal. Pentru Moldova a însemnat un moment de răscruce. Pentru prima dată armatele otomane intrau în Suceava, cetatea de Scaun, iar Moldova se afla la discreţia acestora. Petru Rareş se va reîntoarce pentru a doua domnie, dar cu acordul sultanului, intervenţia acestuia în Principatul Moldovei devenind, din acel moment, o constantă.
Vezi și: Secretele celei mai avansate civilizaţii străvechi de pe teritoriul Botoșaniului
