Florin Nicoi are 30 de ani, un copil de cinci ani și reprezintă o figură aparte în rândul comunității rome din Botoșani. În timp ce o mulțime de etnici de-ai săi se ocupă cu spartul semințelor și agresatul oamenilor care trec prin Centrul Vechi, el are cu totul alte priorități.
Membru în consiliul director al Asociației de Dezvoltare Comunitară ”Inter-Activă” (ADCIA), a realizat la vârsta pe care o are că, pentru îmbunătățirea situației romilor, condiția esențială este ca aceștia să aibă acces la educație, adică să meargă la școală. Nu deține statistici exacte, fiindcă nu există așa ceva la vreo instituție, însă crede că nici măcar jumătate din membrii comunității care au vârsta de școlarizare nu frecventează cursurile. Și asta întrucât în etnie încă este cultivată concepția că, pentru a te descurca în viață, trebuie să ai cu totul alte calități decât aceea de a fi absolvit diverse forme de învățământ. Ori Florin crede că lucrurile stau exact pe dos și că sărăcia, dar și delicvența juvenilă și infracționalitatea în rândul adulților s-ar reduce drastic dacă romii ar ști carte, iar Centrul Vechi ar deveni astfel o zonă liniștită și în realitate, nu doar în statistici.
”Toți copiii la școală, Mari, mici, nu contează, toți la școală pentru că la noi nu se merge la școală fiindcă merge sistemul foarte bine. Hai să meargă la școală și după aceea să vedem dacă mai fac scandal când știu că a doua zi au școală. Eu îi cunosc pe cei care merg la școală și spun: eu nu mai merg pe Centru (în Centrul Vechi - n.r.), că mâine am școală. Deci se poate. Hai să-i dăm și pe ceilalți la școală”,
Florin Nicoi, membru în consiliul director ADCIA.
Acesta crede însă că tocmai liderii comunității, care sunt plătiți din bani publici, dar și cei de la Partida Romilor, nu își doresc cu adevărat emanciparea etnicilor deoarece în acest fel n-ar mai fi atât de ușor 
de manipulat, iar unele organizații, care după spusele sale ”mănâncă an de an milioane de euro, dar nu fac nimic pentru Botoșani”, nu ar mai avea acces facil la proiecte implementate mai mult teoretic pentru romi. Florin Nicoi, care a subliniat că atacă sistemul și nu anumite persoane, a dat și două exemple concrete: posturile de inspector pentru romi de la Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) și cel de expert pentru romi de la Primăria Botoșani, care în opinia sa există mai mult de formă, fără ca banii cheltuiți cu salarizarea acestor persoane să se resimtă cu adevărat în rândurile etnicilor.
Iar statisticile existente la nivelul IȘJ par să îi confirme afirmațiile. Astfel, pentru actualul an de învățământ, instituția a aprobat, prin Proiectul planului de școlarizare, un număr de 135 de clase pentru liceu și 32 de clase pentru învățământul profesional. În fiecare clasă s-au alocat câte 
două locuri elevilor de etnie romă. Cumulat, romii au avut deci la dispoziție 334 de locuri, însă s-au înscris și au fost admiși în clasa a IX-a doar 36 elevi de etnie romă. Deci gradul de ocupare este undeva la 10%.
”Și aici este o problemă pentru că unii sunt declarați ca și cetățeni români și atunci nu pot intra pe locurile rezervate romilor. Cei care se înscriu chiar că vor să facă carte, n-am putea spune că sunt forțați. Bine, unii mai renunță și se transferă la alte profiluri, dar ideea generală este că fac școală”,
Gabriel Hârtie, inspector școlar general.
Potrivit acestuia, numărul total al preșcolarilor și elevilor romi din unitățile de învățământ din județul Botoșani se ridică la 2.230, din care aproximativ un sfert studiază limba romani la Școala Gimnazială ”Nicolae Călinescu” Coșula (152 elevi), Școala Gimnazială 2 Botoșani (174 elevi), Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare” Dorohoi (173 elevi) și Școala Gimnazială ”Sfântul Nicolae” Botoșani (47 elevi).
Consiliera prefectului pentru romi susține însă că aproximativ 70% din romii cu vârstă de școlarizare urmează cursuri și crede că problema educării instituționale a minoritarilor nu face altceva decât să 
reflecte problema generală a învățământului din România, care s-ar afla pe locul al treilea din Europa la rata de abandon școlar.
”Problema școlarizării romilor este veche de 20 de ani. Acum învățământul este teoretic obligatoriu, dar mai greu aplicabil. Înainte de revoluție venea polițistul la ușă, acum e un fel de fără frecvență. Probleme cu abandonul școlar sunt la nivel național, nu doar în comunitatea noastră. Acum oamenii se întreabă: la ce folosește școala? Înainte, dacă aveai carte, aveai parte. Acum alta e ideea generală și asta afectează și comunitatea romilor”,
Semiramida Bălan, consilierul prefectului pentru romi.
Aceasta a adăugat că majoritatea romilor ar fi intrat la liceu și fără a beneficia de locurile special rezervate membrilor comunității fiindcă sunt elevi care chiar își doresc să învețe.
Revenind la Florin Nicoi, acesta susține că a avut norocul să dea în viață peste o persoană care a înțeles importanța studiilor și care a insistat ca el să facă școală. A ajuns astfel să termine Dreptul la .jpg)
Universitatea Petre Andrei din Iași și apoi să facă o a doua facultate, de Științe Politice și Administrative, în cadrul aceleiași universități. Și pentru desăvârșirea studiilor a absolvit și un master în Științe Politice. Este convins că romii nu sunt predispuși la infracțiuni din naștere, așa cum a auzit la o ședință a Autorității Teritoriale de Ordine Publică, lucru care l-a supărat foarte tare și tocmai de aceea acum vrea ca tot mai mulți romi să îi urmeze calea.
A început cu fiul său, ”Navi”, de cinci ani, care merge la o grădiniță dintr-o zonă nepopulată de romi fiindcă vrea să îl integreze în societate de la o vârstă cât mai fragedă. Iar pentru asta l-a botezat chiar la cinci ani, sfidând astfel ”legile țigănești”, în care botezul se face pe la 10 - 15 ani, însă și-ar dori ca ”botezul să se facă la câteva luni, cum face toată lumea” fiindcă integrarea ar porni în acest fel încă din fașă.
DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL
