A povestit cât de liniștit și sigur îi este traiul, lui și familiei, în nordul țării, alături de români calzi și primitori: „Mi-aduc legume, ouă și carne de țară, ca să ne creștem sănătos copilul”.
Căpitanul uneia dintre cele în formă echipe din Liga 1, Enriko Papa (FC Botoșani), a sosit în urmă cu patru ani în România, la Botoșani, și a crescut odată cu gruparea din nordul Moldovei, una dintre formațiile tari ale Ligii 1. Mijlocașul de 26 de ani a ajuns căpitanul echipei ce-a terminat pe locul 6 în ultima ediție de campionat, iar în prezent, ocupă poziția secundă în clasament, după CFR Cluj, campioana ultimelor patru sezoane.
Enriko este mândru de originile sale albaneze, cu toate că a părăsit Kucove, urbea natală, pentru a crește și a se dezvolta la Atena, în Grecia. La 16 ani, Enriko a trecut printr-un moment cumplit al vieții: decesul mamei. Atunci, a renunțat la fotbal timp de un an. „Am suferit foarte mult atunci. A fost cumplit pentru mine!”, a rememorat mijlocașul.
Dorit de granzii României, CFR Cluj, FCSB și Universitatea Craiovei, Papa a adunat 103 meciuri în tricoul moldovenilor, marcând de 8 ori. Acesta a povestit într-un interviu acordat Libertatea cum se simte în țara noastră, mai ales că vorbește limba română foarte bine și se descurcă mai mult decât lăudabil și în scris.
– Enriko, ce cuvinte ai alege ca să caracterizezi România?
Enriko Papa: Țara unde te simți ca acasă.
– Cum ai ajuns aici?
– Managerul meu a trimis CV-ul la echipă, iar antrenorul Costel Enache și directorul sportiv Marius Croitoru m-au apreciat și au decis ca eu să vin la Botoșani.
– Primul impact?
– Mi-a plăcut de la început. Eu nu sunt cu fițe, voiam să ajung undeva unde să-mi dezvolt cariera. OK, Botoșani nu este New York sau Atena, dar e un loc unde poți trăi fericit și liniștit alături de cei dragi.
– Ce-ți place cel mai mult la români?
– Că respectă omul de lângă, chiar dacă este străin. Îmi place totul la această țară, de la modul de viață și până la mâncare.
– Și ce nu-ți place? – N-aș putea spune că există ceva care să-mi displacă. Și, având în vedere cum am fost primit de către români, ar fi și o lipsă de politețe, de bun-simț, să spun ceva.
– Ce reprezintă România pe lângă Albania și Grecia?
– Sunt născut în Albania, dar am crescut, am făcut și școala, la Atena, în Grecia. Apoi, am venit în România. Albania – țara unde m-am născut, Grecia – țara unde am crescut, România – țara unde mi-am construit o carieră. Toate trei sunt importante pentru mine. Iar în România aș putea să mai rămân mulți ani. Soția, Keisi, și copilul nostru, Aggelos, de un an și 10 luni, se simt bine la Botoșani.
– Botoșaniul nu este un oraș foarte vizitat chiar de către români, în nordul țării, o urbe de 80.000 de suflete. Cum vă simțiți în Moldova?
– Îmi sunt dragi oamenii. Da, este un oraș mic, dar curat. Nu e modern, OK, dar oamenii sunt foarte respectuoși și apropiați, se ajută. Tinerii au cam plecat din oraș, sunt mulți oameni în vârstă. Dar ce oameni sunt!
– Poți dezvolta?
– Ne aduc roșii, castraveți, ouă de țară, pui de țară. „Trebuie să-ți crești copilul cu chestii naturale, bio, de la țară, direct de la țărani”, îmi spun. Iar eu am încredere în români. Ți-am zis, viața e frumoasă în partea aia de Moldova. Nu sunt zgârie-nori, nu sunt mall-uri colorate și luminoase ca la București sau ca la Iași, însă mie, nouă, ne place așa cum este. Un oraș sigur. Drept dovadă, nu mi-e frică să las casa deschisă, fără să încui cu cheia, pot pleca liniștit că nu intră nimeni! Așa e viața acolo. Las ușa deschisă, fără teamă.
Interviu integral în Libertatea…
(Foto: Libertatea)
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
