Uniunea Salvați România se află în Botoșani la prima bătălie electorală pentru alegerile locale. Și a aruncat în luptă ce are mai bun: președintele organizației județene candidează la Consiliul Județean, iar liderul de la municipiu a intrat în cursa pentru Primăria Botoșani. Și nu o fac singuri, ci în alianță cu Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate, adică PLUS, formațiunea condusă la nivel central de Dacian Cioloș, fost prim-ministru al guvernului tehnocrat.
- Dle Drancă, când v-am lansat invitația la acest interviu, mi-ați spus că dimineață plecați la... Havârna. Chiar sunt curios, ce face un candidat la președinția CJ, la Havârna?
- Campanie. Merge și stă de vorbă cu oamenii, transmite mesajul și viziunea noastră, tocmai în ideea să ne cunoască și să înțeleagă ce vrem să facem.
- Și, nu știu, mai sunt acele acțiuni electorale clasice prin săli de școală sau săli de sport, mergeți pur și simplu pe ulițe?
- Nu, pe ulițe, chiar weekendul acesta am avut apogeul mersului pe jos, am ajuns duminică la 22 de kilometri de mers pe jos, prin comune și cam asta a fost media, 15 – 20 de km pe zi, deci mers efectiv prin sate, bătut la pas, vorbit cu oamenii. Și la târguri, că acolo găsim.
- Și nu s-au săturat oamenii? Că eu am impresia că e un fel de concurs dintr-ăsta telefonic, te sună 10 oameni de la 10 firme diferite ca să îți spună până la urmă același lucru.
- Posibil că este o saturație și mai ales că se întâmplă doar în perioada campaniei, că în rest nu ne întreabă nimeni, de nimic. Însă, noi fiind un partid nou, neavând notorietate, e singura variantă să ajungem și la oamenii aceștia care nu au Facebook, nu au, în fine, acces la informație așa de facil precum cei care își fac campania de exemplu, pe televizor, ca noi.
- Am văzut că aveți un program pentru Botoșani în zece puncte, aș fi vrut să discutăm despre două dintre acestea și unul ar fi „Botoșaniul în mișcare”. Ce înțelegeți prin acest lucru?
- „Botoșani în mișcare” vorbim despre infrastructura rutieră, în primul rând și pe municipiu, că aici începe să fie o problemă destul de mare, după cum ați văzut de când a început școala, iar Botoșaniul e blocat. Și vorbim de toată rețeaua de drumuri cât și de transportul în comun la nivelul întregului județ. Pentru că e o problemă, la noi în stațiile de autobuz nu sunt trecute orare, programe, să știi când ajunge autobuzul, când pleacă. Nici măcar nu știi dacă ajunge sau nu un autobuz acolo. Deci, toată lumea stă la noroc, ca să zic așa.
- OK, cu mașinile să zicem că ne descurcăm, de aia probabil și avem această aglomerație. Dar cum rezolvăm problema cu străzile, este o problemă pe care o știm cu toții. Dvs. aveți punctul acesta „Botoșaniul în mișcare”, dar cum vedeți rezolvarea acestei probleme?
- Trebuie văzute în primul rând drumurile care sunt cel mai des folosite și trebuie prioritizat.
- Un studiu de trafic, înțeleg...
- Binînțeles, bineînțeles. Dar deja se știu, sunt drumuri unde așteaptă să fie asfaltate lumea care face proteste. De exemplu, Mihălășeni – Botoșani prin Dângeni, este drumul acela, au făcut o grămadă de proteste oamenii, un drum foarte folosit pentru că scurtează distanța dintre comunele care sunt pe malul Prutului și Botoșani. Toată lumea ocolește acum, ori prin Ștefănești, ori prin Săveni.
- Deci degeaba s-au făcut protestele până la urmă dacă tot variante ocolitoare se aleg, nu?
- Aleșii noștri nu prea se deplasează prin județ și nu prea știu situația. Sau o Sau o știu și o ignoră.
- Dar dvs. de ce credeți că nu se asfaltează punctual acel drum?
- Punctual, probabil că nu au avut interese unii oameni, să spunem.
- Și dvs. cum ați vedea asfaltarea acestui drum, mă gândesc în primul rând la bani, că până la urmă cred că asta este problema. Eu totuși nu cred că un președinte de CJ sau un director de Direcție Județeană de Drumuri și Poduri ar avea fonduri și nu ar asfalta.
- Într-adevăr, cu fondurile e mai greu. Dar se poate strânge cureaua astfel încât zonele cu interes maxim să poată fi asfaltate. Deci, nu vorbim de mii de km, vorbim de porțiuni mici care leagă chiar comunități importante de oameni.
- Nu vă mai întreb acum de unde să se strângă cureaua că nu vreau să pierdeți voturi. Dar vă întreb despre alt punct din programul dvs. – „Botoșaniul transparent”. În ce constă acest program?
- Fiecare om să fie informat cu tot ceea ce face administrația locală. Deci, comunicat în permanență cu proiecte, ce subiecte apar pe ordinea de zi la ședința de CJ, ce se votează, cum votează lumea, pentru că până în momentul acesta nimeni nu știe nimic. OK, se mai publică, cel puțin la CJ hotărârile, dar lumea nu este informată cum ar trebui să fie. Și să aibă acces la absolut toate informațiile și într-un format ușor de citit, pentru că, în cel mai rău caz găsești informația pe site, dar îți ia trei zile să o găsești.
- Consiliul Județean împlinește șase luni de zile de când nu a mai făcut o ședință publică în sensul adevărat al cuvântului, adică ei au ședințe cumva prin teleconferință, adică nici măcar videoconferință care să fie transmisă pe internet.
- Astea 6 luni nu cred că diferă cu nimic de ceilalți 3 ani și jumătate în care chiar dacă au făcut ședințe, degeaba le-au făcut. Cât timp în mandatul...
- Păi, cum, se mai aprobau investiții de genul: un chioșc pe la care nu știu care spital, un aparat de cafea...
- Da, în mandatul acesta trecut de acum, să zicem nu au făcut absolut nimic. Niciun proiect la CJ, doar ședințe de...
.JPG)
- M-am uitat în programul dvs. și afirmați într-un punct că: „Botoșaniul nu este un județ sărac, este un județ cu oameni săraci”. Nu e o contradicție?
- Nu e o contradicție pentru că avem destule resurse, dar nu sunt investite cum trebuie și nu în interesul cetățenilor. Și automat, nu se investește pentru a îmbunătăți economia. Și de asta, chiar dacă se fac unele investiții în Botoșani, cu banii pe care-i avem, din punctul acesta de vedere avem bani, nu ajută cu nimic populația.
- Și spuneți dvs. așa: „Nu avem spitale moderne pentru că se fură, nu avem infrastructură pentru că se fură, nu avem educație de calitate pentru că se fură. Se fură ca în codru în toate domeniile vitale pentru sănătatea județului”.
- Da, vă dau un exemplu în domeniul meu: cadastru. O intabulare costă vreo 600 – 700 de lei. M-am uitat la ce a aprobat CJ, lucrări similare. Acolo găsim prețuri de 2.000 – 3.000 de lei, pe aceeași lucrare care costă 600 – 700 de lei.
- Și cine va face acele intabulări? Adică dvs. nu aveți acces cu firma dvs.?
- Problema e cine și le face, pentru că acolo se întoarce comisionul. Dar ideea este că instituțiile statului atunci când plătesc pentru o lucrare, plătesc de două, trei ori mai mult. Nu e general valabil, dar în general e prețul pieței și de aici mulți, mulți bani...
- Dacă ajungeți președinte acum pe 27 septembrie cum opriți dvs. furtul acesta? Pentru că noi avem instituții care se ocupă cu lucrurile acestea sau ar trebui să se ocupe.
- Teoretic. În primul rând, de exemplu, dacă vorbim de o licitație, pentru că acum toată lumea dă vina: „noi nu avem nicio treabă”. Chiar zilele trecute într-o comună spunea un primar că el nu are nicio vină că prin SEAP s-au luat lucrările și cei care au luat lucrările, culmea, fiind tot de acolo și prieteni de-ai lui, nu le-au făcut. În momentul în care pui o lucrare, dacă faci un caiet de sarcini corect, atunci or să vină și oameni cu prețurile corecte. Pentru că de aici, la noi, o parte din licitații sunt trucate prin crearea unui caiet de sarcini astfel încât doar unii să poată să execute lucrarea. Și atunci își permit să stabilească ce preț vor ei pentru doar unele firme. Vă dau un exemplu, un caz în domeniul meu, chiar am participat la o licitație, se cerea să aibă firma câștigătoare 20 de mașini, 100 de angajați, pentru o lucrare pe care poți să o faci cu un om și cu o mașină. Evident că eu nu mă încadram.
- Adică se întocmesc caietele de sarcini pe calapodul firmei care trebuie să ia lucrarea, nu?
- Exact. Așa sunt la noi standardele.
- Și dvs. ce ați face?
- Am face niște licitații „pe bune” și am întocmi un caiet de sarcini cu cerințe normale, nu exagerate, ca doar unul să poată să preia contractul.
- De ce nu este Andrei Iulian Drancă și pe lista de consilieri județeni de la USR-PLUS?
- Pentru că am alte planuri și nu vreau să fiu votat și apoi să plec din funcție. Dacă voi câștiga președinția CJ, voi rămâne președinte. Dar consilier nu...
- Nu vă interesează...
- Nu că nu mă interesează, am și alte planuri și atunci nu voiam ca cineva să-mi dea un vot și eu să-l trădez plecând în altă parte.
- Cred că sunteți singurul candidat la președinția CJ care nu se află și pe lista de consilieri, cel puțin de la partidele parlamentare.
- Fix acesta este motivul pentru că nu... adică eu treaba asta cu, să fie primii cinci, cum sunt la celelalte partide și niciunul nu va rămâne consilier acolo, mi se pare o trădare și un furt, pentru că oamenii votează pentru primul sau al cincilea, să zicem, în ideea să-l reprezinte. Ori omul ăla pleacă și de fapt oamenii votează locul 7 sau 8. Care nici nu știi cine e și nici nu știi cum îi va reprezenta.
- Și dvs. vreți să plecați la Senat?
- Voi candida probabil și la parlamentare, depinde dacă voi fi ales de colegii mei.
- L-am întrebat și pe colegul dvs., Marcel Gheorghiță, despre acele conturi false legate de USR, nu vreau să mai insist pe acest subiect, doar că dvs. ați fost pus într-o situație cumva ilară din punctul acesta de vedere, când v-ați anunțat candidatura ați avut parte de o felicitare din partea dlui... Drancă.
- Da, un coleg de-al meu care mă ajută cu pagina de Facebook, din greșeală, la o postare a comentat. Ideea e că, cine administrează mai multe pagini știe că e o greșeală acolo la click, am pățit-o și eu cu altă ocazie.
.JPG)
- Știu că s-a vehiculat în campania electorală ideea unei alianțe la CJ cu PNL în sensul în care USR să nu mai aibă candidat la CJ și să susțină aspirantul liberalilor. De ce nu s-a concretizat această idee?
- Noi am avut deschidere în sensul acesta doar că nu am reușit să ajungem la un consens și atunci...
- Dar unde s-a rupt filmul?
- Filmul s-a rupt... na ... am pus în balanță candidatura mea și cu ce am putea să agreăm prin renunțarea mea, să ajungem la o formă de sprijin reciproc. Ei nu au vrut să ne sprijine, cel puțin să ne îndeplinească condițiile noastre, de sprijin reciproc.
- Eu de la PNL am aflat că ați fi solicitat ca în orașele, că sunt totuși orașe pe hârtie cel puțin, Flămânzi și Darabani, să fie susținut și de către PNL, candidatul USR.
- Era ori, ori, am cerut ca, dacă mă retrag de la CJ, atunci să avem sprijin la o primărie de oraș.
- Liberalilor le era aproape imposibil să cedeze Flămânziul pentru că acolo Dan Oloeriu a scos peste 50% și la europarlamentare și la prezindențiale iar partea cealaltă, la Darabani, aveau viceprimar care așteaptă de mult timp să fie primar.
- Discuțiile au fost despre Darabani, Flămânziul a fost așa o chestie pe lateral. Deci, discuția a fost pentru Darabani, nu am reușit să ne înțelegem și suntem aici.
- Cel puțin ca număr de candidați, mă refer la nivelul întregului județ,Alianța USR – PLUS se situează pe locul 5 după PNL, PSD, Pro România și PMP. Intrați în CJ în aceste condiții?
- Intrăm cu siguranță. Pentru noi tot timpul a contat calitatea și nu cantitatea și mai ales prin statutul nostru nu am primit și nu primim oameni care au mai făcut politică pentru că dacă am fi vrut am fi avut în toate comunele candidați, pentru că oferte au venit. Dar nu primim oameni care au făcut politică deja și atunci de asta e numărul mic.
- Aveți un departament de verificare?
- Bineînțeles, în USR nu poți deveni membru până când colegii au un interviu cu persoana respectivă. Îi facem un background check ca să zic așa, se mai întâmplă, ne mai scapă, asta e, dar le corectăm.
- Înțeleg că acesta este motivul pentru care aveți candidați la primării dOar în 20 și ceva de localități? Ați vrut să alegeți și nu să culegeți?
- Da. Pe liste nu avem oameni care au mai făcut politică, asta este emblema noastră, ca să zic așa. Noi am considerat atunci când am făcut USR-ul în 2016 că cei care au mai făcut politică în alte partide au avut ocazia să arate ce pot să facă și ce proiecte au.
- Nu în Botoșani ce e drept, dar dacă nu mă înșel un parlamentar, Bodea, care a fost la PNL candidează totuși pentru USR.
- Da, și nu e cam singular, mai sunt prin țară. Prin țară chiar avem alianțe cu PNL-ul, se candidează pe listă comună, noi în USR avem autonomie totală la nivel de județ. Și la nivel local. De exemplu, eu ca președinte de Filială Județeană nu pot impune nimic unei filiale locale. La fel se întâmplă și de la centru. Și fiecare filială județeană și-a stabilit strategia. Noi, prin statut nu putem primi oameni care au făcut politică în alte partide, vorbim de cei care au funcții politice.
- Și la Iași cum s-a putut?
- Dar din 2018, văzând că procesul acesta este destul de greoi, căutând oameni care nu au mai făcut politică, a apărut în regulamentul nostru intern un instrument de derogare. Deci putem deroga până în 20% din membri, pot fi din alte partide. La Botoșani nu am dat nicio derogare.
- Asta voiam să vă întreb, care este procentul de derogare la Botoșani? Dvs. aveți chiar și tricouri cu sloganul „Oameni noi pentru Botoșani”, deci sunt 100% oameni noi.
- Exact. Asta a fost alegerea noastră, ideea asta a fost gândită tocmai pentru niște oameni excepționali, sunt oameni OK în toate partidele și atunci dacă vine dacă vine unul care este extraordinar...
- Și care are un singur defect, a fost pe la PSD, nu?
- Sunt oameni OK în toate partidele, asta e clar, și atunci dacă vine un om excepțional poți da derogare. La noi încă nu a fost cazul, să găsim oameni excepționali.
- Astăzi când realizăm interviul suntem pe data de 18 septembrie 2020. Pe 5 ianuarie 2021 unde credeți că veți lucra, la CJ sau în Senatul României?
- Asta ține de cetățenii județului, ei decid unde voi lucra, dar eu mi-aș dori la CJ bineînțeles, că de asta candidez.
Comandat de UNIUNEA SALVAȚI ROMÂNIA – ORG. JUD. BOTOȘANI, realizat de SC Savin Consulting Press SRL, Cod unic de identificare mandatar financiar 21200251
DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL
