Apariția acestui prădător, la începutul acestui an, în județul Botoșani părea a fi un accident, însă specialiștii spun că animalul devine o prezență din ce în ce mai certă în pădurile din județele Moldovei.
Șacalul a fost semnalat prima dată la noi în Dobrogea în 1929, apoi în alte zone sudice. A avansat, încet, spre nord, ajungând până în județul Botoșani, și a fost considerat în general invaziv.
Fiind un animal oportunist care poate fi atât solitar cât și de haită, face o concurență puternică vulpilor și poate avea un impact dezastruos asupra speciilor pe care le pradă, inclusiv căprioare și iepuri. Dușman natural al șacalului este lupul (prădător, concurență), o prezență naturală la noi în județ acum 50-60 de ani. Exterminarea lupului a lăsat loc șacalului să se instaleze, relatează într-o postare pe Facebook grupul Codrii Iașilor.
”Noi în locul șacalului am prefera nativul lup, o prezență discretă și temătoare de om în condiții normale, perfect integrată în ecosistemele din zona noastră. Dar lumea e în schimbare, pădurea sub asediu din multe puncte de vedere, și nu știm dacă îl vom mai avea vreodată stabilit la noi în județ, în special cu astfel de oportuniști în preajmă. Dar cine știe?”, scriu cei de la Codrii Iașilor, care au reușit să filmeze animalul într-o pădure din Iași.
Specialiştii îl numesc „distrugătorul universal“ şi spun că poate distruge ecosistemele în care apare, fiindcă prădătorul său natural, lupul, a fost exterminat din pădurile din zona de şes sau câmpie din județele Moldovei.
Prof.dr. Ion Constantin, specialist în zoologie, spune pentru Ziarul de Iași că semnele nu sunt de bun augur. Profesorul explică faptul că încălzirea globală şi lipsa altor prădători din pădurile din Moldova au făcut posibilă această apariţie a şacalului auriu.
„Şi-a extins arealul spre nord în ultimii 10-15 ani din Delta Dunării, singura zonă în ţară unde putea fi observat, fiind văzut în ultimii doi ani şi în Botoşani, în Vaslui, în Vrancea sau Galaţi. Este o specie invazivă care are o rată a înmulţirii foarte ridicată, iar în Iaşi este o prezenţă inedită: ne aşteptam să fie găsit, dar aceasta este, într-adevăr, prima înregistrare cu un şacal auriu“, a explicat pentru sursa citată prof.dr. Ion Constantin.
Specialistul explică faptul că şacalul este o specie care consumă ouăle păsărilor, şopârle, şoareci, iar dacă se înmulţeşte şi se va regăsi în număr mare poate produce daune majore în ceea ce priveşte diversitatea altor specii identificate în pădurile din Moldova.
Prădătorul său natural este lupul, dar lupul a dispărut din toate pădurile, mai puţin cele de munte, de măcar 50 de ani în judeţul Iaşi şi o parte dintre judeţele împrejurătoare.
„Este ca prezenţa ciorilor la oraş - par inofensive, dar în număr mare pot produce necazuri. Este o specie care provine din Orientul Apropiat, o specie sudică. Nu putem şti de ce s-a răspândit, dar supoziţiile există: are multă hrană în zonă, şoareci, păsări, reptile, vremea s-a încălzit foarte puternic, nu are un duşman natural pentru că lupul a fost exterminat, mai ales din pădurile din altitudinile joase“, a completat prof.dr. Ion Constantin.
Profesorul spune că o răspândire a şacalului auriu poate impune o reducere a numărului de exemplare prin vânătoare. Momentan, însă, specialistul scoate în evidenţă o problemă legislativă: în România, şacalul auriu este o specie protejată, doar în Delta Dunării fiind permisă vânarea acestuia.
Dacă se va răspândi, profesorul Ion Constantin avertizează că poate crea dezechilibre grave în ecosistemele naturale.
„Noi, zoologii, nu îl iubim foarte mult pentru că nu e o specie a noastră, este invazivă. Pentru speciile de plante invazive, spre exemplu, Comisia Europeană reglementează ca ele să fie limitate, dar în orice caz nu este o prezenţă de dorit în habitatele naturale din preajma oraşului. Problema majoră este că vrem să avem o diversitate cât mai mare, ca un ecosistem să poată supravieţui pe termen cât mai lung trebuie să aibă o diversitate mare, iar o astfel de specie invazivă poate afecta celelalte specii care nu au mecanisme de apărare contra sa“, a conchis prof.dr. Ion Constantin.
Mai mulți șacali au fost observați, în luna ianuarie a acestui an, în mai multe localităţi din judeţul Botoşani.
Directorul Direcţiei Silvice Botoșani, Marius Havriş, a explicat atunci că animalele ar fi venit din Sudul Republicii Moldova, unde aceste au înregistrat o creştere numerică exponenţială.
”A apărut pe raza judeţului Botoşani şi nu prea are duşmani naturali şacalul. În general, vin din Republica Moldova pe zona de frontieră. Din Ucraina poate mai puţin. A fost văzut în zona Truşeşti şi pe la Darabani. Nu este o specie specifică zonei noastre, dar el fiind un animal oportunist, este o specie care a apărut în ultimii ani. Nu cred că acum zece ani se putea discuta în judeţul Botoşani de şacali. În momentul de faţă există”, preciza Marius Havriş, directorul Direcţiei Silvice Botoșani.
Marius Havriş pune extinderea ariei de prezenţă a şacalului şi pe raza judeţului Botoşani pe fondul modificării climei, în special în urma fenomenului de încălzire a vremii.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
