Preşedintele PDL Suceava, senatorul Gheorghe Flutur, s-a întâlnit cu profesorul universitar Ioan Ianoş, membru al Consiliului Consultativ pentru Regionalizare (CONREG), discuţiile fiind purtate pe marginea materialelor care sunt prezentate în momentul de faţă cu privire la regionalizare şi reorganizarea administrativă a României, anunţă Monitorul de Suceava.
Îngrijorat că nu se vorbeşte de Bucovina, ca de Banat sau Dobrogea
În cadrul discuţiilor,
Gheorghe Flutur şi-a exprimat îngrijorarea că în aceste studii nu se vorbeşte despre Bucovina aşa cum se vorbeşte despre Banat, Dobrogea, Crişana sau Maramureş, cu atât mai mult cu cât criteriul istoric este primul în lista criteriilor care stau la baza stabilirii viitoarelor regiuni.
Gheorghe Flutur a făcut referire în primul rând la ceea ce trebuie să aducă bun, pentru fiecare cetăţean, orice demers de acest gen, apreciind că reorganizarea administrativă sau regionalizarea reprezintă un proces mult prea important pentru România ca să poată fi abordat în maniera actualei guvernări USL.
Făcând referire la proiectul USL pentru regionalizare, liderul PDL Suceava şi-a exprimat îngrijorarea că, aşa cum se conturează lucrurile, Regiunea de Nord-Est va fi cea mai mare regiune ca populaţie şi teritoriu, dar cu un Produs Intern Brut extrem de mic, sub 70% din PIB-ul naţional.
"Poate avea ca pol de dezvoltare municipiile Suceava şi Botoşani, egale ca populaţie"
„Regiunea Nord-Est va însemna concentrarea resurselor într-un singur punct şi dezvoltarea doar a centrului. Pe de altă parte, consider că sunt argumente solide care demonstrează că o regiune mai mică, Suceava cu Botoşani – de exemplu, poate avea ca pol de dezvoltare municipiile Suceava şi Botoşani, egale ca populaţie, apropiate ca distanţă, ceva în genul Brăila-Galaţi sau Arad-Timişoara. Şi doar într-o astfel de abordare ar fi posibil să aibă beneficii fiecare locuitor al zonei în cazul unei reorganizări administrative”, consideră
Gheorghe Flutur.
El a mai spus că actuala guvernare trebuie să ofere răspunsuri clare atunci când se pune întrebarea
„ce aduce bun actualul proiect de regionalizare a României?”
Gheorghe Flutur explică faptul că în momentul de faţă sunt aduse în discuţie într-un mod nearticulat studii extrem de laborioase, dar care nu au „în miezul acţiunii” omul, cetăţeanul, ci doar hărţi, fluxuri de migraţie, poli, indici, tabele sau grafice.
CITEŞTE ŞI:
„Prietenul” Dragnea face mişto de Botoşani: 2,1% din botoşăneni vor capitală de regiune
