Cristian Delibaş a condus Direcţia Agricolă şi pentru Dezvoltare Rurală începînd cu luna noiembrie 2008 şi pînă în iunie 2009, cînd a fost înlocuit cu Claudiu Adăscăliţei, odată cu preluarea guvernării de către alianţa PDL-PSD. În mandatul său, la 33 de ani, a fost cel mai tînăr director din unităţile subordonate Ministerului Agriculturii. De la începutul lunii iulie a revenit la cîrma instituţiei, după ce două acte normative privitoare la directorii coordonatori de deconcentrate au fost declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională a României. Pasionat de agricultură, atît în timpul programului cît şi în afara lui, Cristian Delibaş se bucură de această activitate care îl împlineşte profesional, îmbinînd utilul cu plăcutul. Este membru al PNL, dar pune politica pe locul doi, iar pasiunea pentru agricultură pe locul 1.
„Nu ştiu de o eventuală demitere”
- Cît de mult v-a surprins revenirea pe funcţia de director a DADR?
- Sincer să fiu nu m-a surprins într-atît de mult revenirea pe post deoarece mai devreme sau mai tîrziu trebuia să se intre în legalitate. Noi am dat un concurs pe legea funcţionarului public, pe 188 şi ţinînd cont că ordonanţele 37 şi 105 au fost declarate neconstituţionale, mai devreme sau mai tîrziu trebuie să se ia o hotărîre în favoarea celor care erau pe posturi atunci. Cam asta despre revenirea pe post, ştiţi foarte bine că a fost prin ordin a ministrului, ordin pe perioadă nedeterminată, în ordin scrie reintegrarea în funcţia deţinută anterior.
- Credeţi că această revenire va fi una de lungă durată, sau este una temporară pînă se găseşte o soluţie pentru repunerea în funcţie a directorului susţinut de PDL?
- …(rîde)…Nu ştiu, deci în momentul de faţă conduc activitatea Direcţiei Agricole în baza unui ordin al ministrului pe perioadă nedeterminată. De durata acestui ordin… eu respect ce scrie în legislaţie, nu ştiu de o eventuală demitere. Oricum, în cea mai scurtă perioadă se face reorganizarea ministerului, conform unor normative în vigoare. În ce măsură vor organiza, vom primi pe parcurs informaţii.
„Ştiu fiecare angajat al Direcţiei Agricole, ştiu şi problemele familiale şi sociale”
- S-a schimbat relaţia dvs. cu colegii după revenirea pe funcţia de director?
- Din punctul meu de vedere, nu. Am aceeaşi relaţie cu ei ca şi înainte, eu lucrez în unitatea asta de peste 10 ani de zile, chiar 12 ani ştiu, am pretenţia şi pot spune că ştiu fiecare angajat al Direcţiei Agricole, ştiu şi problemele familiale şi sociale sau de serviciu pe care le au. Nu cred că se vede o schimbare.
- Ce părere aveţi de politizarea funcţiilor de conducere în instituţiile publice?
- Atît timp cît nu va fi o stabilitate la conducerea oricărei unităţi, nu a Direcţiei Agricole, a oricărei unităţi subordonate unui minister, nu este bine din punctul de vedere a fluctuaţiei, a schimbărilor, în rest s-a dovedit prin ordonanţele la care Curtea Constituţională a decis asupra lor.
„Noi acum în sistemul bugetar nu facem practică, facem teorie”
- Vă întrebam ce părere aveţi despre politizare în contextul în care în fruntea unor instituţii sunt numiţi oameni din afară care, nu au nici o legătură profesională cu activitatea instituţiei în cauză.
- Aici este o altă problemă. Chiar şi în cazul în care spuneţi dvs., politizare. Atît timp cît în fruntea unei instituţii vine o persoană din afară care nu are habar de specialitatea acelei instituţii, normal că nu este benefic unităţii. Sau să zicem că, vine cineva din afară, în speţă Direcţia Agricolă, e un inginer specialist şi vine din afară, este o perioadă de acomodare mai greoaie, pentru că noi acum în sistemul bugetar nu facem practică, facem teorie. Ori dacă vine cineva din afară vine cu alte idei, aici găseşte alte idei. Durează o perioadă de acomodare. Bine ar fi ca la conducerea structurilor să fie personal deja integrat în acea structură. Este părerea mea.
- În contextul actual, ce credeţi că este mai important politica sau profesionalismul?
- Normal, profesionalismul omului, deci tot timpul profesionalismul îşi va spune cuvîntul.
- Dar totuşi politica numeşte directorii… miniştrii…
- În momentul de faţă. Poate în viitor se va pune baza pe profesionalism, pe mai mult profesionalism, se va pune accent… dar dacă stăm bine şi citim 188 (legea funcţionarului public), la funcţiile de conducere este un alineat care prevede ca, un potenţial conducător al unei unităţi să aibă studii, în afară de facultate să aibă şi minim studii postuniversitare, master sau alte studii. Dar minim postuniversitare, deci chiar şi 188 a prevăzut, d-le ca să conduci o instituţie trebuie să cunoşti mai mult decît ai învăţat în facultate. Tot timpul să te perfecţionezi. Şi mai ales în agricultură. Apar tot timpul fel de fel de tehnologii. În momentul de faţă lucrăm cu utilaje de ultimă oră. Nu a visat România că lucrează cu tractoare FEN de ultimă generaţie. Păi acela care lucra pe U650 acum trebuie să îl punem pe tractor de ultimă generaţie, păi nu trebuie specializat acel om? Aşa este şi în viaţa de zi cu zi a agricultorului.
„În faţa naturii nu poate sta nimeni”
- Aţi adus vorba despre agricultură. Conduceţi o instituţie cu activitate agricolă. Dvs. sunteţi pasionat de agricultură, faceţi agricultură în timpul liber?
- Fac o agricultură nu de proporţii, pentru mine personal, da, practic agricultura. Tehnologie, mai mult experimental, să nu uit ceea ce am învăţat cîndva.
- Am văzut că ploile care au căzut în acest an au făcut ravagii în agricultură, la nivel judeţean, cît de gravă este situaţia?
- La nivelul judeţului Botoşani în momentul de faţă putem vorbi despre pagube produse de inundaţii. Am vorbit acum cîteva zile de pagube la deprecierea calităţii grîului. Sunt două lucruri distincte, inundaţiile care au distrus prin aluviuni, prin tot felul de ieşiri ale rîurilor din matcă şi despre calitatea grîului din ploile abundente, apa a persistat şi efectiv a încolţit grîul. Este şi fenomenul acesta de încolţire a grîului, nu în tot judeţul, nu pe o suprafaţă extinsă. Chiar şi în acest week-end am fost în teren şi am văzut grîu panificabil, grîu foarte bun. Oricum, noi am evaluat pagubele de la inundaţii şi evaluăm şi eventualele pagube produse de deprecierea calităţii grîului, avem specialişti în teritoriu care se ocupă de aşa ceva.
- Pagubele la nivel judeţean s-ar ridica la o primă evaluate undeva la 8 milioane de lei noi...
- Da, pagube prin inundaţii. Cifra a fost înaintată Prefecturii şi Ministerului Agriculturii, urmează să hotărască asupra despăgubirii acestor persoane afectate, dar se va vedea sub ce formă. Sau, dacă se va ajunge efectiv la despăgubirea acestor persoane, sunt sigur că se vor face comisii mixte care efectiv vor face dovada prin documente. Acum a fost declarativ.
- Ploile care au căzut, urmate acum de caniculă, mai pot afecta anumite culturi?
- Nu, în momentul de faţă nu. Dacă facem diferenţa-caniculă, ştim foarte bine canicula aduce şi alte fenomene, grindină şi ploi abundente, să ne ferească Dumnezeu de aşa ceva. Zilele trecute la Reşiţa a căzut praf de apă, acolo nu se mai poate facem nimic, în faţa naturii nu poate sta nimeni. Sau în zona Manoleasa, parţial a căzut gheaţa.
„Cei care au investit în tehnologii de ultimă generaţie, da, pot vorbi de un profit”
- Dacă ar fi să ieşiţi din domeniul bugetar pentru a intra în cel privat, spre ce ramură de activitate v-aţi îndrepta atenţia?
- Bineînţeles tot agricultura. Agricultura deja a devenit o pasiune, e o moştenire de familie, tot în agricultură voi lucra mai mult ca sigur.
- Mai este agricultura un domeniu profitabil, unul din care să scoţi bani?
- Haideţi să vă spun. Agricultura devine profitabilă în momentul cînd se respectă o minimă tehnologie de ultimă generaţie. Cînd îşi va permite un mic producător agricol să facă o rotaţie a culturilor, să facă o fertilizare, după anumite scheme, atunci da, va deveni profitabilă. Ori mare parte sunt cu suprafeţe mici. Cei care s-au asociat şi au făcut asociaţii, societăţi agricole mari, ăia da, pot vorbi despre un oarece profit. Mai ales cei care au investit în tehnologii de ultimă generaţie, da, pot vorbi de un profit.
Interviu realizat de Gabriela ERDIC
