- Sînteţi pentru a patra oară la Botoşani în mai puţin de un an de zile. Care sînt principalele probleme ale judeţului percepute de dumneavoastră în urma acestor acţiuni în teritoriu?
- În Botoşani problemele cele mai importante sînt legate de infrastructură. În mare măsură drumurile reprezintă o problemă încă nerezolvată şi în acelaşi timp locurile de muncă mai bine plătite pe zonă industrială şi de servicii.
- Şi ce a făcut Guvernul Năstase ce aţi făcut dumneavoastră personal pentru rezolvarea acestor probleme?
- Bun, nu o să trec în revistă toate lucrurile. Pe unele poate nici nu mi le mai amintesc în acest moment, dar în mod deodebit m-am ocupat de programe de infrastructură. Foarte multe dintre primărrii au primit un sprijin direct, au fost foarte multe programe care au însemnat modernizarea şcolilor, în special în zonele rurale. De asemenea, programele pentru agricultură care au contat foarte mult, inclusiv pentru zonele calamitate şi ajutoarele care au fost date pentru repornirea, reînfiinţarea culturilor agricole. Au fost în mod deosebit susţinute eforturile de construire a sălilor de sport. De asemenea, programele sociale, venitul minim garantat şi aşa mai deprate, elemente care în special în judeţul Botoşani au contat foarte mult pentru că sînt foarte mulţi oameni cu venituri scăzute, Botoşaniul este un judeţ care are mari probleme din punct de vedere al veniturilor şi al şomajului. Pe de altă parte, am încurajat foarte mult investiţiile şi numărul de întreprinderi mici şi mijlocii a crescut foarte mult în judeţ în ultimii ani.
- De ce nu s-a respectat ordinea stabilită la algerile interne din PSD pentru listele privitoare la candidaţii la Parlament? La Botoşani, cel puţin, s-a dat totul peste cap
- Mai mult sau mai puţin. A fost o primă experienţă şi trebuie să recunosc că au fost probleme. Intenţia a fost foarte bună, însă nu a fost dusă pînă la capăt complet datorită alianţei pe care am făcut-o cu PUR, datorită faptului că am introdus un anumit procent de tineri şi de femei pe liste şi datorită faptului că am dorit să adăugăm pe liste anumiţi oameni pe care i-am considerat importanţi. A fost o cotă de 10% la nivel naţional, oameni pe care i-am considerat importanţi pentru configuraţia Parlamentului. Sînt convins însă că data viitoare aceste alegeri, pe care eu le consider o experienţă cîştigată pentru partid, vor funcţiona mai bine.
- Vin acum alegerile la PSD. Mai mulţi lideri de filiale, printre care şi preşedintele organizaţiei judeţene de la Botoşani, v-au cerut să candidaţi pentru preşedenţia partidului. De ce refuzaţi să faceţi acest lucru?
- Pentru că eu consider că prioritară pentru noi acum este unitatea partidului. O unitate, sigur, nu cu faţa spre trecut, ci privind spre viitor. O unitate care presupune, pentru un partid mare cum este partidul nostru, o echipă de conducere mai largă şi de aceea această echipă, care va fi aleasă de către congres, va fi aleasă cu un preşedinte, preşedinte executiv, secretar general şi pînă la şapte vicepreşedinţi, ceea ce va da posibilitatea să punem împreună experienţa unor oameni de genul d-lui Iliescu, vitalitatea unor oameni mai tineri şi legitimitatea unor lideri locali care vor trebui să apară în mai mare măsură în conducerea centrală a partidului.
- Dar candidaturile separate ale d-lui Iliescu şi ale dumneavoastră pentru funcţia de preşedinte ar putea rupe partidul? Pentru că spuneaţi că nu doriţi să candidaţi deoarece vreţi să menţineţi unitatea partidului?
- Nu neapărat să rupă partidul, dar ar da semnalul unor echipe care nu se înţeleg, nu sînt în stare să coabiteze în interiorul partidului. Şi eu cred că semnalul pe care trebuie să îl dăm acum este, din contră, cel de unitate, de capacitate de dialog şi de colaborare în interiorul partidului.
- Se degajă însă o senzaţie de frică a tuturor membrilor de vază ai PSD de a candida contra d-lui Iliescu
- Nu este vorba de frică. Cred că este vorba de o formă de respect pentru că, în mare măsură, în felul acesta funcţia de preşedinte al partidului înseamnă mai curînd şi respectul pentru cel pe care noi îl considerăm şi care şi este preşedintele fondator al partidului.
- Aţi ajuns după pierderea alegerilor prezidenţiale ţinta preferată a criticilor unor PSD-işti pe care i-aţi promovat şi susţinut ani la rînd. Mă gîndesc la Miron Mitrea, Marian Oprişan, Victor Ponta. Nu credeţi că aţi greşit promovîndu-i şi susţinîndu-i atîţia ani, nu regretaţi?
- Puneţi în balanţă Mircea Geoană, Mihai Tănăsescu, Titus Corlăţean, Cristi Diaconescu, Rovana Plumb, Ilie Sîrbu, Petre Daea. Pot să continui, vă mai dau zeci de nume. Aşa este viaţa, în definitiv ştim cu toţii lucrurile astea. În definitiv şi părerile unora dintre colegi se mai schimbă. S-au schimbat o dată, se vor schimba de două ori. În anumite situaţii am văzut lucruri foarte interesante. Nu am nici un fel de problemă să accept păreri diferite de părerea mea, din partea unor colegi.
Adrian Năstase avea să piardă funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor la exact un an după acest interviu. Cam în acceaşi perioadă a rămas şi fără funcţia de preşedinte executiv al PSD, fiind tras pe „linie moartă” de Mircea Geoană. Totuşi, în 2008, cu sprijinul lui Ion Iliescu, impotriva căruia a refuzat să candideze, a devenit preşedinte al Consiliului Naţional al PSD. În noiembrie 2008 a obţinut un nou mandat de deputat.
