Interviuri
”Crimă la Grădina Botanică” sau cum a devenit un uriaș savant botoșănean personaj într-un roman polițist: Îmi place ca din orice experiență să învăț lucruri noi

Cine și-ar fi imaginat vreodată că un botanist născut în Botoșani, cu o biografie de excepție, ar putea deveni personajul unui roman polițist, și chiar acel personaj în jurul căruia se țes intrigi și care oferă, în final, și mobilul unei crime.

Oricât ar părea de surprinzăror, subiectul cărții ”Crimă la Grădina Botanică” este unul nu doar generos și ofertant, ci și educativ, Irina Munteanu reușind, printr-o neașteptată alipire și aducere în prim-plan a savantului Dimitrie Brândză (n. 22 octombrie 1846, Viișoara, județul Botoșani – m. 3 august 1895, Slănic Moldova, județul Bacău), să creeze o poveste care, chiar situată la limita dintre realitate și ficțiune, stârnește interesul asupra locurilor, a eroilor, a timpurilor pe care le împrospătează printr-o excelentă interacțiune între personaje.

 

Și nu este o alegere întâmplătoare a Irinei Munteanu, fostă jurnalistă în presa națională. ”Probabil că mi-a lipsit atât de mult activitatea de a scrie ca reporter, încât a trebuit să mă apuc de scris o carte”, mărturisește aceasta după ce o vreme îndelungată a scris la Jurnalul Național, dar și la revista Olivia și nu numai, un timp fiind chiar expert superior la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

 

Născută la Havârna (4 septembrie 1974), absolventă a Liceului ”A.T.Laurian” din Botoșani, apoi a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, autoarea cărții ”Crimă la Grădina Botanică” reușește, mai ales, o carte biografică încadrată într-un roman polițist, desigur pe firul ficțiunii scriitoricești care asigură și acțiunea/intriga poveștii.

 

 

Cartea poate fi, de ce nu, și o metodă de promovare, în cele din urmă, a unui savant de excepție, Dimitrie Brândză fiind și cel care a înființat Grădina Botanică din București, instituție care îi poartă și numele.

 

Irina Munteanu a povestit, pentru cititorii Botoșăneanul, de la ce a pornit ideea unui astfel de roman, dar și amănunte din timpul ”investigațiilor”.

 

 

”Am ținut mult ca povestea să pară veridică, reală”

 

 

-Irina Munteanu, cei care ți-au citit ani la rând reportajele - de o calitate excepțională - sunt și nu sunt surprinși de debutul tău în literatură. Care a fost drumul de la reportaj la roman? Și de ce roman polițist?
 

-Mi-a plăcut de când mă știu să citesc romane polițiste, am fost atrasă de rezolvarea puzzle-urilor, a misterelor. Nici acum nu am renunțat la această plăcere, iar seara, înainte de a adormi, citesc câteva pagini dintr-un roman polițist. Citesc încet, nu înghit cărțile, pentru că îmi place să reflectez, să încerc să descopăr cine e criminalul, să înțeleg mobilul acestuia. Și tot citind, m-am gândit că aș putea, la un moment dat, să și scriu. Nu m-am gândit nicio clipă că aș putea scrie alt gen de roman.
 

 

-Pentru botoșăneni, prezența în carte a unui nume care, de obicei, întregește lista geniilor născute pe aceste meleaguri, este o adevărată surpriză. De ce ai ales să îl aduci în firul poveștii polițiste pe Dimitrie Brândză?
 

-Ideea romanului ”Crimă la Grădina Botanică” mi-a venit pe când făceam voluntariat la Grădina Botanică din București. Săpam, pliveam, încropeam coșuri de gunoi, strângeam frunze căzute, alături de alți voluntari ai asociației Team Work. La un moment dat, am ajuns la capătul unei cărări care era înecată în iarbă; practic, era un desiș greu de pătruns. Și, instantaneu, cu ochii minții, am văzut un pițigoi albastru înțepenit și, un pic mai departe, pantofii unui bărbat care zăcea întins pe pământ. Probabil că atunci a fost începutul. Încet, încet am creionat un parcurs pentru roman și, pentru că îmi place ca din orice experiență să învăț lucruri noi, mi-am propus să îl introduc ca personaj pe Dimitrie Brândză și să încerc să aflu cât mai multe despre el. Am fost incitată și de faptul că internetul oferea prea puține informații despre acest savant, deci era o zonă serioasă de acoperit.
 

 

-Cum ai reușit să controlezi, în roman, linia atât de fragilă dintre ficțiune și realitate, având în vedere că ai lucrat, totuși, și cu o biografie consacrată (și oficială), aceea a unui om de știință?
 

-În ceea ce privește biografia lui Dimitrie Brândză, m-am ținut foarte aproape de datele reale. Am citit cărți, am fost la Viișoara, Botoșani, unde s-a născut Brândză. Apoi, pe acest drum al unei vieți extraordinare, am agățat în câteva zone momente biografice ficționale. Am ținut mult ca povestea să pară veridică, reală, și chiar am avut bucuria de a afla că, dacă nu mai mulți, cel puțin un cititor s-a întrebat dacă tot ce am spus în carte e real. Nu este!
 

 

-Unul dintre personajele principale din carte este chiar jurnalist. Un altul este comisar de poliție. Cât de mult te-au ajutat anii de la ziar să conturezi o anchetă care să devină, iată, un roman polițist?
 

-Aș fi vrut să știu mai multe despre modul în care se desfășoară, în România, o anchetă polițistă adevărată. M-a ajutat mult dialogul pe care l-am avut cu Geta Stoian, șef al Serviciului Expertize Fizico-Chimice din cadrul Institutului Național de Criminalistică. Anii de la ziar probabil că m-au ajutat la a avea o anumită coerență în narațiune. Dar poate că au fost în detrimentul meu atunci când a fost vorba de a da drum liber fanteziei. Am fost un reporter care a ținut mult la prezentarea cât mai obiectivă a faptelor și, iată, acum mi-a fost greu să inventez. Poate de aceea am și avut nevoie de sprijinul realității, adică de biografia lui Dimitrie Brândză.
 

 

-Privind în urmă, dar având în atenție și scrierea romanului, cum vezi jurnalismul de investigație/anchetă astăzi față de cel din urmă cu 10-20 de ani?
 

-Cred că se fac investigații foarte serioase și acum. Există platforme independente, unde lucrează jurnaliști care nu au a da socoteală nimănui și care nu trebuie să înfrunte niciun fel de cenzură. Rezultatele anchetelor lor sunt remarcabile. Mă gândesc la Rise Project și la Recorder.
 

 

 

 

”Matematica presupune gândire logică, la fel ca o anchetă detectivistică”

 

- Reacții? Cum au primit cititorii cartea?
 

-Sunt ușor nemulțumită de faptul că prima mea carte nu a beneficiat de suficientă publicitate. Poate este și vina mea. Nu știu câți oameni au citit-o și nici cum au receptat-o.
 

 

-Cartea următoare se va situa în același registru polițist sau vei aborda și alt gen?
 

-Tocmai am terminat de scris a doua carte, care este tot un roman polițist. Se numește ”Crimă la Comitetul Central”. Subiectul este următorul: în subsolul clădirii unde înainte de ´89 își avea sediul Comitetul Central al PCR, în celula în care încăpea un singur om în picioare, este găsit un cadavru. La etajul cinci, în aceeași clădire a CC, se află redacția unei publicații online. Trei reporteri investighează trei subiecte: mafia florilor, războiul dintre marii producătorii de bere și producătorii de bere artizanală, testele de medicamente pe oameni. Unul dintre ei este victima. În cea de a doua parte a cărții, visătorul comisar Mario Cristescu investighează crima. Pe undeva, mai este vorba și despre moștenirea epigenetică transgenerațională. Dar să nu spun acum tot. Sper ca această carte să ajungă la mai mulți cititori decât prima.
 

 

-Ce face Irina Munteanu astăzi?
 

-Irina Munteanu este redactor de culegeri, în principal de matematică. Poate părea ciudat. După ce nu am mai putut să lucrez în presa scrisă, aflată în cădere liberă, a trebuit să mă reprofilez. Și am ajuns să îmi folosesc cunoștințele solide de matematică și fizică, pe care le-am căpătat de la extraordinarii mei profesori de la școala generală din Havîrna și, mai apoi, de la Liceul ”A.T. Laurian”, unde am urmat cursurile la clasa de informatică. Matematica presupune gândire logică, la fel ca o anchetă detectivistică. Lucrurile nu sunt total disjuncte.

Tot Irina Munteanu încearcă mereu să învețe, să aibă experiențe interesante, să cunoască oameni întregi. Cine știe unde voi mai ajunge, căutând misterul?

 

 

 

Așadar: ce au în comun arhitecții de la două firme rivale, o femeie obsedată de publicarea unui compendiu de acupunctură, o profesoară de ikebana și urmașa lui Dimitrie Brândză? O crimă sinistră ce are loc în Grădina Botanică aduce aceste personaje, rând pe rând, în atenția comisarului Mario Cristescu, care trebuie să își depășească spaimele și momentele de visare, pentru a reuși să dezlege misterul.

”Crimă la Grădina Botanică”, de Irina Munteanu

Editura Tritonic, colecția Mystery&Thriller, 2017

 

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Elena Cardaș, viața printre meteoriți și destinul ”dulce-amărui” al unui medic scriitor: Pentru mine cancerul a fost o mare lecție / Nu cred în familiile perfecte, nici în profesioniștii perfecți
Pe Elena Cardaș o cunoaște multă lume. Mai ales de când și-a asumat în comunitate roluri care multora le-au fost incomode. Este omul care a luptat cu birocrații și cu mentalități învechite. Este scriitorul care s-a salvat de propriul destin scriind în trei săptămâni un roman ”în mare parte” autobiografic. Este medicul care a învățat lecția pacientului atunci când cancerul i-a arătat că ”limita e cerul”.
Roxana Gherasim: Am învățat să apreciez mai mult oamenii care vin pentru o scurtă perioadă în viața mea / Sărbătorile vor fi mereu cu un ochi care plânge și cu unul care râde
A fost profesoară, dar s-a implicat și în tot ce înseamnă cultură, voluntariat, jurnalism. Chiar dacă trăiește de ani buni în Germania, nu s-a desprins niciodată cu adevărat de Botoșani. Revine acasă de câte ori se ivește prilejul. Primul drum îl face mereu la părintele duhovnic, apoi se oprește la mormântul mamei. Și-a păstrat prietenii, pășește pe aceleași alei și se bucură de oamenii orașului după care va tânji mereu.
Tânără referent de la Centrul de Creație și arta încondeierii ouălor: Așa ar fi corect să fie de culoare roșie / Tehnica cu ciorapul este cea mai cunoscută
Ouăle încondeiate nu lipsesc de pe masa românilor în zilele de Paști. De toate culorile sau doar roșii fac parte mereu din meniul pascal. Majoritatea gospodinelor păstrează cu sfințenie tradițiile și își arată măiestria în fiecare an.
INTERVIU Constantin Boștină, fost secretar personal al lui Ceaușescu și ex-prim-vicepreședinte al Consiliului Popular Botoșani: Ceaușescu trebuia înlocuit, dar nu așa, nu prin împușcare / M-am simțit foarte bine și în perioada de dinainte de 1989 și mă simt bine și acum - VIDEO
După 32 de ani în care s-a manifestat aproape exclusiv ca un capitalist, Constantin Boștină a reapărut în atenția publică din postura de fost demnitar în regimul totalitar. Aceasta după ce a scos pe piață cartea ”În ochii ciclonului, am fost secretarul personal al lui Nicolae Ceaușescu” plină cu dezvăluiri din intimitatea cuplului dictatorial.
Istoricul Remus Tanasă: Locuitorii Botoșanilor par să trăiască doar cu regretul că orașul a pierdut rolul (mai) însemnat pe care l-a avut în trecut
Născut în Botoșani, cu trei ani înainte de căderea regimului comunist, Remus Tanasă este astăzi – la doar 36 de ani - nu doar un apreciat istoric, ci și unul care are curajul de a aduce din trecut valori la care societatea, nu doar cea românească, pare să fi renunțat de mult.
INTERVIU premieră cu Doru Constantin, administratorul șef de la „Apă”! Nova Apaserv își schimbă direcția: Era o delăsare, un dezinteres VIDEO 
Povestea oamenilor care s-au autodeclarat „salvatorii” companiei Nova Apaserv de la Botoșani a fost răsfoită de botoșăneni de prea multe ori. Și nu a fost una cu happy-end. Planuri, strategii, obiective, reforme și schimbări de paradigmă. Suntem în fața unui nou „punct și de la capăt”, care poate însemna o călătorie într-un sentiment de deja-vu. Sau poate direcția corectă. 
INTERVIU în oglindă: Paula Berențan – Tiberiu Manolache, noii subprefecți ai Botoșanilor: De ce s-a considerat că sunt persoana potrivită? / Întâi trebuie să ne așezăm la locurile noastre VIDEO
Suflu proaspăt în două importante funcții de la județ: doi tineri cu mai puțină notorietate în viața publică și administrativă botoșăneană au intrat în echipa de conducere a Prefecturii alături de „veteranul” Dan Nechifor, prefectul județului.
În OGLINDĂ, de la cititor la autor: Cărţile au un fel anume de a te chema, ele îşi aleg cititorii / Să scriem ceea ce e purtător de conținut, nu doar conținut purtător de mesaj
Botoșăneanul.ro vă aduce astăzi în Oglindă doi autori. Doi creatori care, înainte de a semna pe copertă, au fost cititori-scotocitori de carte. O călătorie pe care le-o propunem și pe care o dorim de folos multor cititori care visează ca, într-o zi, să devină autori.
INTERVIU Mirel Manea: Destinul eu mi l-am făcut / Muzica nu are bariere și nici granițe - VIDEO
Ce s-ar mai putea spune despre un botoșănean care a cântat în orașe pe care mulți dintre noi nu le vedem decât prin filme? Ce am mai putea afla nou după sute de articole și emisiuni? Și totuși, între un concert la Atena și unul al Filarmonicii ”George Enescu” Botoșani, am încercat să îl descoasem pe Mirel Manea, prim-trompetistul care a cântat de la Vatican până la New York și de la Roma până la Monte Carlo. Ce am aflat puteți vedea în interviul de mai jos.
Florentin Țuca: Nu avem de-a înfrunta un ”anti-Eminescu” fățiș, dar, în atmosferă, se simte că Eminescu deranjează în continuare
Florentin Țuca este avocat, dar mai presus de toate este un om de Cuvânt. Format în școala românească de Drept, perfecționat printre rafturile literaturii de calitate, și-a probat omenia și deopotrivă prietenia cu o osârdie rar întâlnită în instanțele românești, fără a se abate de la litera și, vom vedea, nici de la spiritul legii.
Gellu Dorian: Eminescu înseamnă în primul rând Botoșani, orașul în care s-a născut, a fost botezat, a făcut primii pași, a spus primele cuvinte
"La ce bun Cultura în vreme de restriște spirituală?", ne-am putea întreba astăzi, parafrazând celebra zicere a lui Friedrich Hölderlin, de acum mai bine de un secol și jumătate.
Contestată sau admirată, Iustina Irimia Cenușă, din postura de director: Singura afiliere pe care o am este dragostea față de cultura tradiționalăVIDEO & FOTO
Pentru unii observatori mai fini, numirea cântăreței de muzică populară pe postul de director interimar al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani a fost cumva previzibilă.Alții, în schimb, au asociat saltul în carieră al artistei drept înregimentare politică.
Ada D'Albon, nepoata lui Sadoveanu, între debutul de la Botoșani și viața în exil: Nimeni nu a îndrăznit să trăiască ce am trăit noi / Am fost foarte singură la Botoșani, extrem de singură! - FOTOGALERIE
O poveste de viață fascinantă, construită pe un fir care se confundă deseori cu istoria unui timp greu încercat.
INTERVIU Andreea Cujbă, designerul vestimentar de la Botoșani care ne menține în tendințe: Ce purtăm în seara de Revelion? Care este culoarea anului 2022? Ce aruncăm din dulap?GALERIE FOTO
Este tânără, frumoasă și elegantă. Este un etalon vestimentar pentru multe dintre doamnele și domnișoarele din Botoșani care țin la imaginea lor. Andreea Cujbă este creatorul de modă botoșănean cu o ascensiune rapidă în ultimii cinci ani.
INTERVIU Oana Pușcașu: Botoșani este un oraș magnific, cu valori în domeniul artelor, cu oameni pe care îi iubesc - VIDEO concert de Crăciun Cheia Sol
La 35 de ani, Oana Pușcașu își păstrează proaspătă copilăria, construind în Botoșani o poveste care împletește inocența cu talentul, disciplina cu performanța.
INTERVIU Simona Radiș: Mai este nevoie de un aur olimpic pentru a deveni cunoscută la nivelul pe care mi-l doresc VIDEO
În luna iulie a acestui an botoșăneanca Simona Radiș a câștigat medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Tokyo. În aceste zile sportiva cu care întreg județul se mândrește se află în cantonament, se pregătește din greu pentru a triumfa din nou.
FLASH INTERVIU Botoșăneanca Raluca Olaru, în fața elevilor de la Liceul Sportiv: Mă gândesc că o să câștig și atât  - FOTOGALERIE
Cu multă ambiție, Raluca Olaru a reușit să câștige trei medalii de aur la Campionatele Mondiale de haltere din luna mai.
Povestea fascinantă a dirijorului Victor Dumănescu: Fiu de preot, născut în refugiu, căsătorit cu o botoșăneancă și îndrăgostit iremediabil de muzică
Vineri, 17 decembrie, sub bagheta dirijorului Victor Dumănescu, pe scena Filarmonicii ”George Enescu” din Botoșani se va cânta Rachmaninov. Iar melomanii vor avea parte și de o primă audiție a unei lucrări excepționale.
Octavian Lup: Publicul este interesat de ceea ce se ascunde în spatele sunetelor, să vadă ce are omul acela în inimă atunci când cântă - FOTO&VIDEO
De-a lungul anilor a revenit constant pe scena de la Botoșani. A cântat alături de orchestra Filarmonicii ”George Enescu”, sub bagheta celor mai cunoscuți dirijori români: Tiberiu Oprea, Cristian Oroșanu, Petronius Negrescu, Bogdan Chiroșcă, Ilarion Ionescu-Galați, Matei Pop.
Constantin Iftime: Eu nu vreau un memorial al victimelor, un loc în care să mă duc cu lumânări / Vreau să se spună: Hai la muzeul acela trăsnit de la Botoșani FOTO&VIDEO
La Botoșani se va deschide primul muzeu al comunismului din România. Muzeului vieții cotidiene în comunism (MuViCC) ar trebui să devină o instituție de cunoaștere a istoriei recente, un obiectiv turistic important în zona de Nord-Est a României și, nu în ultimul rând, un segment important din viața socială a orașului Botoșani. Și asta întrucât, printre anexele muzeului ar exista și un spațiu adecvat petrecerii timpului liber al tinerilor.
Sondaj
Credeți că se vor termina la timp lucrările la drumul Botoșani - Târgu-Frumos, adică la data de 12 mai 2023?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
„Și din partea noastră, și din partea autorităților, se poate mai mult. Aș fi vrut, de exemplu, pentru acest proiect cu campania gratuită să-mi strângă și mie mâna un oficial. Sau cineva. Să-mi zică: bravo că ai făcut ...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.8909 lei
USD
Dolarul SUA
4.7450 lei
CHF
Francul elveţian
5.0380 lei
GBP
Lira sterlină
5.7696 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.5548 lei
XAU
Gramul de aur
272.6466 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2455 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.2438 lei
AUD
Dolarul Australian
3.3761 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.7206 lei
CZK
Coroana Cehească
0.2009 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6575 lei
Vremea
astăzi
Botosani
21.6 o C
Dorohoi
21.7 o C
Bucecea
20.9 o C
Darabani
15.9 o C
Saveni
22.1 o C
Ştefăneşti
18.0 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2022 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.