Interviuri
Gellu Dorian: ”Eminescu e brand românesc. Că s-a născut la Botoşani, dă şansa oraşului natal să şi-l asume ca brand”

Ce au făcut botoșănenii în 100 de ani pentru Eminescu? Dar în cei 31 pe care îi numărăm de la Revoluție? E de ajuns să privim în jur sau să străbatem la pas orașul, într-o zi de 15 iunie. Concluziile vă aparțin.

Se împlinesc astăzi 131 de ani de când Mihai Eminescu se stingea din viață.

 

Născut la Botoșani, un oraș pe care l-a iubit și în care s-a întors de cele mai multe ori înfrânt, obosit, chinuit de boală. Aici a lucrat, din toamna anului 1864 până în primăvara lui 1865, ca practicant la Tribunal şi copist la Comitetul permanent al judeţului Botoşani. Străbate orașul, în augustul fierbinte al anului 1876, când moare ”dulcea mamă” de la Ipotești. Târziu, în amurgul (prea timpuriu) al vieții, Mihai revine în Botoșani, unde va poposi o vreme la sora Harieta. Era iunie 1887, când Marele Foc de la Botoșani mistuia hulpav sute de case. Printre ele, și cea de lângă Biserica Uspenia, unde poetul se născuse.

 

Astăzi, botoșănenii îl trăiesc pe Eminescu într-o rostire uneori entuziastă, alteori patriotardă. Sau, nu de puține ori, în amintirea duioasă a oamenilor simpli, cei care îi mai citesc poeziile, îi mai caută articolele sclipitoare.

 

De cele mai multe ori, însă, umplem cu Eminescu două zile pe an: 15 ianuarie și 15 iunie. Îi mai silabisim numele cu năduf dacă ne amintim de ruina unui teatru care a fost odată sau când ne poticnim în electoralele pavele de pe bulevardul urbei.

 

Despre ziua de 15 iunie și Eminescu, în vreme de pandemie și de restriște culturală, vorbim cu Gellu Dorian. Scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, organizator în ultimele decenii al Zilelor Eminescu, precum și inițiatorul Premiului Național de Poezie ”Mihai Eminescu”, care se acordă la Botoșani de 30 de ani. 

 

 

Eminescu în 100 și 31 de ani

 

-100 plus 31. Pentru că ați fost implicat direct, înainte de 1989, în activitatea culturală a urbei Botoșani, cum vi se pare că ne raportăm astăzi la Eminescu, la 31 de ani de la eliberarea de sub comunism, față de – să spunem - anii 70-80? Dacă s-ar realiza, de pildă, un studiu doar sub acest aspect – al comemorărilor începând cu anul 1900 până în 15 iunie 2020, ar fi posibil să avem și imaginea unui parcurs cultural odată cu cel social, istoric?

 

Gellu Dorian: Cel puţin din 15 ianuarie 1969, când a avut loc prima ediţie a Zilelor Eminescu, după reîmpărţirea administrativă în judeţe a României, zilele de 15 ianuarie şi 15 iunie au fost marcate la Botoşani şi Ipoteşti prin prezenţa unui număr mare de scriitori, de personalităţi ale culturii române. Era o primă formă a dezgheţului după perioada bolşevizării şi proletcultismului.

 

Manifestările erau în tipicul impus de ideologia de atunci, dar au fost şi momente de reală împlinire culturală, de aşezare a lui Eminescu în adevărata memorie a timpului, pe care şi-o merita pe deplin.

 

Anii 70-80 au fost grei din toate punctele de vedere. Cultural vorbind, ca peste tot, s-a impus peste toate valorile cultural-tradiţionale cultul pentru cel mai iubit fiu al poporului - Ceauşescu. Însă când era vorba de Eminescu, chiar dacă ochii şi timpanele securităţii erau aţintite asupra duşmanului poporului, aşa cum s-a întâmplat la centenarul morţii poetului, în iunie 1989, cei care au avut de spus ceva au spus: s-a auzit şi ”Doina” şi ”La arme”, s-au cântat cântece după versurile lui Eminescu, s-a încercat o punere în valoare a dramaturgiei eminesciene, singura încercare de altfel din ţară, aici, la Botoşani, de a valorifica dramaturgia uitată a lui Eminescu. Trebuie selectate faptele bune şi iertate, dar nu uitate, coerciţiile de tot felul, pentru a nu fi repetate.

 

O cercetare în domeniu, fie şi sub spectrul sociologic, nu poate anula existenţa consolidării unei memorii eminesciene, după ce tot felul de încercări alogene l-au ţinut în beznă mult timp pe cel mai mare poet al românilor. Eminescu a fost sărbătorit cum se cuvine aici, la Botoşani, chiar la un an de la moarte, când un grup de studenţi a inaugurat primul bust al poetului, în curtea Şcolii Marchian, bust pe care îl vedem acum în Parcul Eminescu. Reacţii antiromâneşti ale alogenilor au fost şi atunci, când bustul a fost dat jos de pe soclu şi târât prin noroaie. Dar peste timp acele noroaie de pe chipul lui Eminescu au fost spălate şi astfel îl avem pe Eminescu drept simbol al identităţii noastre naţionale, fără de care am fi rătăcit încă un timp fără busolă.

 

 

De atunci, din 1890, în diverse perioade, sub diverse forme, Eminescu a fost omagiat la Botoşani, fiind acum numele în jurul căruia roiesc tot felul de inşi, aşa-zişi politicieni, cărora, vorba poetului, "i-e ruşinii omenirii să le zică oameni".

 

 

”Eminescu este scriitorul canonic în totalitate, nu în fragmente sau în aceleaşi poezii

 

-(Mai) este Eminescu un brand al Botoșanilor? Ce s-a câștigat, ce s-a pierdut în ultimii 30 de ani, din acest punct de vedere?

 

- Eminescu e brand românesc. Că s-a născut la Botoşani, dă şansa oraşului natal să şi-l asume ca brand. Însă din timpul vieţii, chiar dacă Eminescu a manifestat o afecţiune aparte pentru acest  loc, botoşănenii nu l-au respectat cum se cuvine, nu i-au acordat acea pensie, acea rentă viageră, de care poetul avea nevoie când era bolnav şi îngrijit de sora sa, Harieta. Apoi, peste ani, sub diverse ocupaţii politice, a fost ascuns, dat uitării, ca mult mai târziu să fie recunoscut ca poet născut aici, valoare de nepreţuit, dându-i-se numele lui unui bulevard, parcului, unui liceu sau teatrului.

 

Acum, în oraş, sunt 6 lucrări de artă ce-l reprezintă, dintre care doar două sunt vizibile, în rest toate celelalte stau pitite după boscheţi: cea din faţa Teatrului nu poate fi văzută de la distanţă, aşa cum trebuie, din cauza tufelor din faţă; statuia din curtea Uspeniei, la fel, ascunsă de crengile copacilor, lucrare care ar trebui să fie scoasă în stradă şi aşezată pe un socul de şase metri, aşa cum a fost concepută de Oscar Han - am propus mai de mult un proiect edililor oraşului, de scoatere la lumină a statuii, dar nimeni nu s-a uitat peste el; cel din parcul de lângă Casa Tineretului, la fel. Prin urmare, în aceşti ani, prin aceste atitudini faţă de Eminescu, omagiat doar la ziua de naştere şi la cea de moarte, s-au pierdut, la Botoşani, noţiunea şi fondul de brand. Prin urmare, respectul faţă de imaginea poetului, în fond faţă de imaginea oraşului care l-a dat lumii pe Eminescu.

 

-Dacă ați fi solicitat să propuneți – ca scriitor, reprezentant al Uniunii Scriitorilor din România – o temă Eminescu pentru elevii de liceu, ce anume din viața sau opera poetului  ar avea un impact mai puternic?

 

- Eminescu în sine este o temă. Aşa cum Shakespeare pentru englezi este prezent la toate nivelurile, cu tot ce a scris, aşa şi Eminescu trebuie cunoscut în întregime, de la poezia, proza şi teatrul său la articolele politice şi sociale, la fragmentele de jurnal, scrisori etc. Profesorii trebuie să gândească o astfel de temă, nu un reprezentant al Uniunii Scriitorilor din România. Eminescu este scriitorul canonic în totalitate, nu în fragmente sau în aceleaşi poezii, doar aceleaşi mereu, încât devine un şablon, un scriitor redus la doar câteva poezii. Eminescu trebuie citit tot timpul, cu plăcere, nu cu obligaţia coercitivă, aşa cum, deseori, este impusă această lectură de profesori.

 

-În afară de ora de limba și literatura română, în ce manual ar mai putea intra Eminescu, având în vedere vastele scrieri încă neexplorate suficient până astăzi?

 

- În cel de istorie, în cel de filosofie, în cel de logică sau de etică. Dar de-ar intra cum se cuvine în cel de limba şi literatura română şi tot ar fi ceva.

 

 

”Oraşul care se mândreşte, doar la nivel de mândrie fadă, cu numele lui Eminescu…”

 

-În orașul în care s-a născut Eminescu, în ultimul deceniu, cel puțin, s-a făcut prea puțin pentru memoria lui Eminescu. Un bust din bronz (semnat Nora Dorian), un altul într-un parc… În rest, în Botoșani avem doar nume: un bulevard, un teatru, un liceu. Nu este cam puțin?

 

- Da, pe lângă acel miniansamblu sculptural, realizat de fiica mea, în 2000, lucrare donată de Fundaţia Culturală ”Hyperion" Botoşanilor, a mai fost inaugurat un bust al poetului, realizat de Dumitru Pasima, în 2000, amplasat în parcul de lângă Casa Tineretului. Dar nu este, evident, suficient. Oraşul care se mândreşte, doar la nivel de mândrie fadă, cu numele lui Eminescu, să nu aibă, la vedere, o statuie impunătoare a poetului, e o dovadă de totală lipsă de recunoaştere şi de respect faţă de poet, faţă de tradiţia culturală a oraşului. Dar cine să se ocupe de aşa ceva? Există o comisie de cultură în cadrul Primăriei Botoşani, o echipă de arhitecţi la departamentul Monumente al municipalităţii, dar, se vede, au altceva de făcut sau consideră că pentru Eminescu, din acest punct de vedere, s-a făcut suficient. Nu, nu s-a făcut mai nimic semnificativ - Eminescu nu este vizibil la Botoşani din acest punct de vedere.

 

 

Există, de altfel, la Botoşani, o instituţie guvernamentală, subordonată Ministerului Culturii, care ar trebui să privească şi sub acest aspect patrimoniul cultural al oraşului, dar nu o face, ci, într-o indolenţă specifică oamenilor fără iniţiativă, mănâncă banii publicii fără să facă nimic. Dar ce rost are să vorbeşti în casa surzilor despre aşa ceva? De fapt, dacă e să ne uităm la toate instituţiile de cultură din Botoşani, toate sunt anchilozate în mentalităţi perdante, inactive şi invizibile: arată precum teatrul botoşănean, de 10 ani în ruină, sau aşa cum arată clădirea Muzeului Judeţean de Istorie, jupuită, răpănoasă, neatractivă, manageriată prost, aşa cum de fapt sunt mai toate instituţiile de cultură din subordinea Consiliului Judeţean Botoşani.

 

-Nu putem să nu amintim astăzi de Premiul Național de Poezie ”Mihai Eminescu”, acordat la Botoșani și care a devenit cel mai râvnit premiu literar din România. A contribuit, incontestabil, la renumele Botoșanilor chiar de la prima ediție. Cum vedeți pe viitor acordarea acestui important premiu?

 

- Premiul Naţional de Poezie "Mihai Eminescu" este singura instituţie naţională cu adevărat, care a luat fiinţă la Botoşani imediat după 1990, instituţie nefinanţată cum trebuie, care, totuşi, prin faptul că este, în mare parte susţinută de Consiliul Local şi Primăria Municipiului Botoşani, funcţionează în standardele impuse de importanţa unui astfel de premiu, devenind la 30 de ani pe care îi are, singura instituţie botoşăneană recunoscută pe plan naţional, fiind prezentă în mentalul colectiv din România. Şi asta doar pentru că Fundaţia Culturală "Hyperion-cb" s-a luptat cu tot felul de inşi răpitori şi găunoşi pentru a-l menţine în viaţă, pentru a impune acest premiu literar pe plan naţional. Şi asta fără să primească vreun leu public pentru a funcţiona pe parcursul unui an pentru pregătirea evenimentului.

 

-Vom avea vreodată în Botoșani o Casă a Personalităților?

 

- Cu o astfel de mentalitate a celor care diriguiesc destinul oficial al culturii botoşănene, nu, nu va fi posibil niciodată. Două case deosebite au avut ca scop, în anumite perioade, să devină adăpostul unei astfel de iniţiative: Casa Sofian, intrată în administrarea Mitropoliei Moldovei, stând în refacere de zeci de ani, şi Casa Ankele, aflată  momentan în "custodia" unei persoane.

 

Am mai propus în această perioadă de 30 de ani ai democraţiei noastre originale un proiect care prevedea şi o astfel de valorificare a memoriei personalităţilor botoşănene - corpul de clădiri de lângă Uspenia, printre care se află şi clădirea de pe locul casei în care s-a născut Eminescu, să fie preluat de primărie şi transformat într-un centru cultural, care să adăpostească un astfel de muzeu al personalităţilor botoşănene, un centru muzeal Eminescu, spaţiul fiind ultracentral, generos. Dar, nimic. Astfel de iniţiative culturale în centrul istoric al oraşului l-ar scoate de sub mizeria în care se află acum. Dar aşa ceva, cu astfel de mentalităţi, nu se va întâmpla, din păcate, niciodată la Botoşani.

 

(15 iunie 2020, scriitorii botoșăneni la bustul Poetului din Parcul Mihai Eminescu)

 

 

loading...
Gellu Dorian: În vîrtejul timpului
Gellu Dorian: Poezia va cuceri lumea!
Gellu DORIAN: 30 de ani de schisme şi degradări ale unei naţiuni, care tinde să devină o populaţie fără identitate, ci doar cu apucături de „lume bună”. Trist!
Laureatul din 2019 s-a îmbolnăvit de supărare după primirea Premiului Național Mihai Eminescu – VIDEO

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
”VREAU PREȘEDINTE” – INTERVIU Doina Federovici, PSD: Zece măsuri clare cu programe pentru fiecare comunitate, nu himere, nu 100 de soluții / Șoptică și Orban au încercat să cumpere primariiVIDEO
După mai bine de 20 de ani de politică, în care a urcat încet dar sigur în ierarhia partidului până la funcțiile de președinte județean și vicepreședinte național, Doina Federovici se află probabil în cel mai important punct al carierei. Fost consilier județean și pentru jumătate de an chiar vicepreședinte al Consiliului Județean, senator al României timp de opt ani, candidează în 2020 pentru funcția de președinte al Consiliului Județean.
”VREAU PREȘEDINTE” – INTERVIU Mihaela Huncă, Pro România: Oamenii nu vor lucruri spectaculoase, nu vor să facem aeroport la Santa Mare sau să facem o stație de lansare de racheteVIDEO
Alegerile locale din acest an ar trebui să fie pentru Mihaela Huncă încununarea a doi ani de muncă la Pro România. Pe de altă parte, după un mandat de consilier local și altul de deputat, fostul inspector școlar general se află și în fața primului vot uninominal din cariera politică. După modelul implementat în mai multe filiale Pro România și la Botoșani coordonatorul organizației a intrat în lupta pentru președinția Consiliului Județean.
”VREAU PREȘEDINTE” – INTERVIU Costel Șoptică, candidat PNL: Nu gândim minuscul, conceptul este unul pentru toți cetățenii județului / Nu vorbim despre d-na Federovici cum ar fi vreo fecioară - VIDEO
Cursa pentru președinția Consiliului Județean este deja una a... președinților. A celor de partid, mai exact, fiindcă principalele forțe politice din Botoșani au intrat în bătălia alegerilor locale cu liderii organizațiilor județene. După un mandat de deputat și altul de senator, Costel Șoptică se află poate în fața celei mai mari provocări a carierei sale politice: președinția CJ.
”VREAU PRIMAR” – INTERVIU Cătălin Silegeanu, independent: Teama mea este că o să ajungem să avem același primar, aceleași partide în CL și iar o să se certe pentru lucruri minore VIDEO
O candidatură ieșită din tipare, ca mesaj, limbaj și atacuri extrem de dure la adresa principalilor competitori, probabil că nu putea veni decât din partea unui botoșănean care nu este angajat al statului și care nici nu face afaceri cu statul. Astăzi, protagonistul seriei de interviuri ”Vreau primar” este Cătălin Silegeanu, care a fost exclus din PSD înainte probabil de a se obișnui cu această calitate. Candidează ca independent atât la Primăria Botoșani, cât și la Consiliul Local.
”VREAU PREȘEDINTE” – INTERVIU Constantin Rotaru, PPU-sl: Oamenii nu vor să li se promită că li se dă, vor să nu li se ia nici măcar ce au - VIDEO
Una dintre figurile absolut noi aduse la rampă de anul electoral 2020 este dată de Partidul Puterii Umaniste – social-liberal (PPU-sl). Constantin Rotaru se află la prima experiență politică și a intrat direct în cea mai dificilă bătălie, cea pentru președinția Consiliului Județean. Ce l-a determinat să se implice într-un domeniu în care până de curând a fost doar spectator, aflați din interviul de astăzi.
”VREAU PREȘEDINTE” – INTERVIU Andrei Drancă, USR-PLUS: În mandatul acesta trecut de acum nu au făcut absolut nimic. Niciun proiect la CJ, doar ședințeVIDEO
Uniunea Salvați România se află în Botoșani la prima bătălie electorală pentru alegerile locale. Și a aruncat în luptă ce are mai bun: președintele organizației județene candidează la Consiliul Județean, iar liderul de la municipiu a intrat în cursa pentru Primăria Botoșani. Și nu o fac singuri, ci în alianță cu Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate, adică PLUS, formațiunea condusă la nivel central de Dacian Cioloș, fost prim-ministru al guvernului tehnocrat.
INTERVIU Cezar Vizitiu, candidat PMP la Consiliul Local Botoșani: Eu am decis să propun colegilor candidatura dlui Ciubotaru pentru funcția de primar
În rândul partidelor parlamentare, anul electoral 2020 a adus foarte puține figuri noi. Una dintre acestea o întâlnim la Partidul Mișcarea Populară, în persoana lui Cezar Vizitiu. Antreprenorul de 35 de ani a fost multă vreme vehiculat chiar de către liderul județean al PMP drept candidat la Primăria Botoșani. Până la urmă însă, Cezar Vizitiu, președintele organizației municipale PMP Botoșani, candidează pentru un mandat de consilier local, secondându-l pe Gheorghe Ciubotaru.
”VREAU PREȘEDINTE” – INTERVIU Corneliu Popescu, PMP: Vom avea cel puțin un viceprimar și un vicepreședinte la CJ - VIDEO
Botoșăneanul continuă seria interviurilor cu pretendenții la președinția Consiliului Județean cu aspirantul Partidului Mișcarea Populară la importanta funcție din administrația publică locală. După mandate de senator și chiar de consilier județean, Corneliu Popescu a intrat în cursa pentru șefia CJ și o face pentru prima dată din partea unei formațiuni politice, Partidul Mișcarea Populară.
”VREAU PREȘEDINTE” – INTERVIU Bogdan Dăscălescu, ALDE: Nu sunt politician de profesie și nu trăiesc din politică - VIDEO
Ziarul Botoșăneanul deschide astăzi seria interviurilor cu pretendenții la funcția de președinte al Consiliului Județean. Dorința noastră a fost să publicăm discuțiile cu aspiranții la acest post în ordinea rezultată după tragerea la sorți efectuată de Biroul Electoral Județean pentru înscrierea candidaților pe buletinele de vot, numai că programul acestora, cu foarte multe deplasări în teritoriu, ne-a determinat să realizăm interviurile în ordinea disponibilității liderilor politici intrați în cursă pentru șefia CJ.
Loading...
”VREAU PRIMAR” – INTERVIU Marcel Gheorghiță USR–PLUS: Ni se dau bani aproape degeaba. Noi nu vrem să-i luăm - VIDEO
Candidatul Alianței USR – PLUS la funcția de primar al municipiului Botoșani face parte din categoria pretendenților surpriză. Și aceasta nu neapărat prin prisma postului deținut în conducerea Uniunii Salvați România, care îl îndreptățea la o asemenea candidatură, ci a faptului că inițial un alt membru de partid fusese nominalizat să intre în cursă. Cum a ajuns până la urmă Marcel Gheorghiță aspirant oficial USR – PLUS la Primărie și planurile sale pentru Botoșani, le puteți afla din acest interviu.
”VREAU PRIMAR” – INTERVIU Corina Dănuță – PPU-sl: Trăim în secolul 21, dar încă vorbim și promitem canalizări și drumuri asfaltate, toalete în școlile din mediul rural
Una dintre surprizele competiției electorale din acest an o reprezintă intrarea în cursa pentru funcția de primar a Corinei Dănuță, om de afaceri care timp de trei decenii trecute de la revoluție a stat departe de politică. Iar surpriza este una dublată de faptul că pasul spre această lume l-a făcut într-o formațiune nouă, Partidul Puterii Umaniste – social-liberal (PPU-sl), care practic nu a existat la Botoșani până în 2020.
”VREAU PRIMAR” – INTERVIU Cătălin Flutur: Nu am am început niciodată un proiect și să nu-l duc la capăt / 2012 – 2016 a fost o perioadă de noaptea minții la Primăria Botoșani - VIDEO
Din 30 de ani trecuți de la revoluție, municipiul Botoșani a fost condus 12 ani de același om. Alți patru ani a fost consilier local și încă patru consilier județean. Ținând cont că în 1996 a dobândit deja primul mandat de ales local, putem spune că este cel mai longeviv om politic la nivel înalt din Botoșani. Dacă își va prelungi longevitatea politică rămâne de văzut pe 27 septembrie. Așadar, seria interviurilor realizate de Botoșăneanul cu pretendenții la funcția de primar continuă astăzi chiar cu ocupantul postului, Cătălin Flutur.
”VREAU PRIMAR” – INTERVIU Roxana Țurcanu, ALDE: Nu pot să mă bat cu pumnul în piept că eu sunt cea mai bună pentru că nu sunt - VIDEO
Botoșaniul are 13 candidații la funcția de primar, dintre care numai doi sunt femei. Iar pretendenta ALDE la postul de edil-șef a intrat în cursă după retragerea persoanei nominalizate inițial de partid. Astfel, după un mandat de deputat și după câteva scurte perioade în care a fost consilier județean și directorul cancelariei prefectului, Roxana Țurcanu se află în față celei mai mari provocări din cariera sa politică.
INTERVIU Povestea fabuloasă a savantului botoșănean: Era un om de o curiozitate deosebită. I-am spus că s-a născut într-un secol nepotrivitGALERIE FOTO
A elaborat prima teză de doctorat din lume în domeniul ciberneticii, a fost unul dintre cei 13 membri ai Consiliului Internațional de Cibernetică. Invenții și inovații înregistrate la O.S.I.M., peste 70 de lucrări de specialitate. A lăsat în urmă pagini memorabile de proză, versuri de o sensibilitate surprinzătoare, zeci de tablouri de o neașteptată coloratură, într-o tehnică profesionistă. Coborât din familia care l-a dat Moldovei pe Sfântul Ion Iacob Hozevitul. Prieten din copilărie cu neurochirurgul Leon Dănăilă, apreciat de matematicianul Octav Onicescu.
Loading...
”VREAU PRIMAR” – INTERVIU Liviu Toma, Pro România: Pentru că știu, vreau și pot, am convingerea că voi fi primarul municipiului Botoșani - VIDEO
Prezența lui Liviu Toma pe lista de candidați la Primăria Botoșani a Partidului Pro România a fost una dintre surprizele politice din vara abia încheiată. Și aceasta nu neapărat datorită plecării sale din PSD, formațiune cu care avea relații glaciale de vreo doi ani, ci prin prisma faptului că formațiunea condusă de Mihaela Huncă pregătise inițial o altă persoană. Botoșăneanul continuă seria interviurilor cu pretendenții la funcția de primar cu al treilea aspirant de pe buletinele de vot, actual vicepreședinte al Consiliului Județean.
”VREAU PRIMAR” - INTERVIU Cosmin Andrei – PSD: Botoșănenii așteaptă de la un primar investiții mari, nu să schimbe table de șah în parc, nu să taie buruienile din cimitir VIDEO
Botoșăneanul continuă seria interviurilor cu pretendenții la funcția de primar al municipiului Botoșani. Astăzi este rândul social-democratului Cosmin Andrei, care candidează pentru prima dată la postul de edil șef după două mandate de viceprimar. Reamintim că, în funcție și de disponibilitatea aspiranților la această funcție, vom încerca să realizăm interviuri cu toți cei care își doresc postul, în ordinea în care vor fi trecuți pe buletinele de vot.
”VREAU PRIMAR” – INTERVIU Gheorghe Ciubotaru, PMP: Am avut viziunea acelui parc Cornișa și l-am scris în programul meu / Autobuzele astea reprezintă o pacosteVIDEO
Deschidem astăzi un ciclu de interviuri cu pretendenții la funcția de primar al municipiului Botoșani. Este un demers în premieră pentru presa scrisă botoșăneană prin care încercăm să oferim un spațiu de expune a ideilor și programelor tuturor celor care își doresc să conducă orașul timp de patru ani. Pe cât posibil, în realizarea interviurilor vom încerca să ținem cont de ordinea candidaților pe buletinele de vot, însă aici depindem și de disponibilitatea la dialog a aspiranților la postul de edil șef.
Marile festivaluri ale micilor orașe: ”România e făcută mai degrabă din Darabaniuri decât din Clujuri” – GALERIE FOTO
De șapte ani, a merge la festival înseamnă și altceva decât muzică pe imaș, grătare sfârâitoare, discursuri în vocale prelungite și în inițiale politice care mai de care mai gălăgioase. De șapte ani, a merge la festival a devenit un loc în care încap deopotrivă întâlnirile cu oameni de poveste și inițiativele curajoase care pun la colț prejudecățile, în care muzica bună atrage turiști din întreaga Moldovă, dar și din Bucovina, Ardeal, Maramureș, în care sportul înseamnă în primul rând pasiune și apoi competiție.
FLASH INTERVIU Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru: Nu este tragic, dar este îngrijorător
La sfârșitul săptămânii trecute, ministrul Sănătății a vizitat pentru a doua oară Botoșaniul. Dacă în aprilie județul nostru a intrat pe lista lui Nelu Tătaru pentru că ne aflam pe lista celor cu peste 400 de cazuri cu Covid-19, de această dată oficialul guvernamental se afla într-un periplu prin Moldova și a efectuat un control fulger la Spitalul Județean. După acțiunea de la ”Mavromati” a acordat un interviu reporterului Botoșăneanul.
INTERVIU Florin Țurcanu: Codul Penal este atât de ambiguu și încurcat că nu știu cum trebuie să trăiești în România / Poziția mea care era, soțul președintei de partid? - VIDEO
La câțiva ani după ce a declarat că greșeala capitală a vieții sale a fost să intre în politică, fostul președinte al PNL și al Consiliului Județean a reintrat în... politică. Ce l-a făcut să își schimbe radical planurile și ce pregătește pentru a doua jumătatea a anului din postura specială în care se regăsește, aflați într-un interviu despre politică, dar și despre frății, trădări, clasări și... condamnări.
Da, cu multă furie proletară Dorian bruftuiește pe toată lumea.De fapt, ar trebui să înceapă cu el pentru că mulți ani s-a dat după cei care l-au hulit pe Eminescu. Să nu confundăm acțiunile culturale cu propriile lui convingeri! In plus, îl informăm pe ,, marele” scriitor că exact în centrul vechi , lângă casa unde s-a născut Eminescu - în toamna anului 2019 s-a vernisat Galeria scriitorilor botoșăneni în organizarea vrednicului Ion Istrati. Dar pentru că Geluțu nu a fost pe acolo din proprie inițiativă ( trebuia musai să primească invitație specială și rugăminți), nu a scris nimic în acest interviu.
16 iunie 2020, 21:33
Să le spună cineva liberalilor care au dus o coronaă în Parcul Mihai Eminescu, să nu mai mute coroanele existente deja acolo, că nu e civilizat. Dacă ei s-au trezit târziu, nu e vina nimănui. Mai exact, se vede și din fotografii, duduiesele liberale și pajii lor au mutat o coroană depusă de scriitorii botoșăneni, în spate, pentru a fi ei vizibili. Nu se face, tovarăși!
16 iunie 2020, 15:58
Multe locuri ( neinscriptionate, evident) pe unde a petrecut Eminescu in orasul Botosani, cum ar fi teatrul " Petrache Cristea " Se cuvine, măcar montarea unei plăci cu o inscripţie care să amintească de legătura locului cu poetul. Placa să fie montată pe clădirea nouă ce adăposteşte Centrul Medical ,,LUX-RO”.Ar fi doar o idee . Sau de hotelul "Moldova " , care nu mai exista , dar o mica informatie ar putea fi montata .. clar ca nu le pasa celor " de sus " . Stim doar sa dam cu gura si sa ne laudam cu Mihai Eminescu , in acest oras prea putine inscriptii despre marele poet . Pacat .
15 iunie 2020, 21:13
Bustul lui Eminescu din parcul de langa Statistica nu are nici acum montata o inscriptie cu numele lui si anii cand a trait.Poate rezolvam problema impreuna cu Botosaneanul.
15 iunie 2020, 19:28
astratex.ro
Sondaj
Credeți că o vom duce mai bine după alegerile din 27 septembrie?
Da
Nu
Va fi la fel
Declaraţia zilei
„Nu ne-am dorit aceste alegeri pentru că noi am pus și punem pe primul loc sănătatea botoșănenilor, educația copiilor noștri, sănătatea bunicilor și părinților noștri și nu suntem de acord cu aceste alegeri. Ne-am î ...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
acum 2 zile
EUR
Euro
4.8744 lei
USD
Dolarul SUA
4.1145 lei
CHF
Francul elveţian
4.5485 lei
GBP
Lira sterlină
5.3849 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.9322 lei
XAU
Gramul de aur
252.5738 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2417 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3394 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9418 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.1373 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1795 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6551 lei
Vremea
astăzi
Botosani
13.7 o C
Dorohoi
13.7 o C
Bucecea
13.8 o C
Darabani
13.3 o C
Saveni
13.7 o C
Ştefăneşti
13.0 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2020 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.