Interviuri
INTERVIU Constantin Iftime: Mi-au dat o chițibișcă, are 40 de metri pătrați. Cum pot să organizez eu acolo un muzeu al comunismului? - VIDEO

Sunt aproape cinci ani de când poetul, prozatorul, jurnalistul și eseistul Constantin Iftime încearcă să înființeze la Botoșani Muzeul Vieții Cotidiene în Comunism. Deși pare de neînțeles într-un oraș cu atâtea relicve PCR-iste, Asociația CulturEst la care și-a unit eforturile împreună cu Dănuț Huțu, directorul Direcției Județene pentru Cultură, nu reușește să găsească o hală industrială pentru amenajarea obiectivului.

Municipalitatea botoșăneană, care și în acest 2017 îi sprijină în cadrul programului de finanțarea a organizațiilor neguvernamentale, nu și-a pus încă în practică promisiunea veche de atâția ani, de cedare a unui spațiu de la fostul CET. În aceste condiții, până la mutarea într-un loc adecvat, Muzeul Comunismului a intrat la apă și se va amenaja, ca expoziție și concept, în Centrul Istoric, într-un imobil total impropriu pentru așa ceva.

 

”Comunismul românesc este ilustrat mai ales prin această industrie uriașă, falimentară, urâtă, crudă, rea”

- Cum v-a venit această idee, de amenajare a unui astfel de muzeu?
- Începusem niște emisiuni la o televiziune și am făcut 16 emisiuni pe anumite domenii: cultură, agricultură, industrie locală și voiam să fac o istorie tematică a comunismului în zona Botoșani. Chiar vorbisem atunci cu primarul care este și acum să finanțeze aceste activități, nu știam că există proiecte de cofinanțare, nu știam nimic. El mi-a promis că va finanța și chiar în ziua alegerilor din 2012 am discutat să facem o asociație, am găsit și numele asociației, dar primarul de atunci și primarul actual nu a mai câștigat și a câștigat altcineva. Din fericire, când am trimis scrisoare dlui primar, a fost un răspuns pozitiv. Acum, ideea unui muzeu al comunismului, ca denumire, nu este mare lucru, ideea este să ai o viziune când faci o asemenea instituție și atunci ideea de bază a fost să găsim o hală industrială - în concepția mea, la care ținut foarte mult, cu dinții - că, comunismul românesc este ilustrat mai ales prin această industrie uriașă, falimentară, urâtă, crudă, rea și care nu ne-a adus mare folos.

constantin iftime muzeul comunismuluiDeci, dacă ar fi să ilustrăm comunismul cumva, ca o imagine, ca o expresie arhitecturală, ar fi neapărat ca sediul acestui muzeu să fie într-o hală de genul acesta. Întâmplător, când am găsit hala CET, nu m-am gândit că ea corespunde foarte bine pentru că nu este construită chiar în anii 1970 după un model occidental - așa făceau comuniștii, preluau clădirii după modelul industrial al clădirilor occidentale - ci este chiar o construcție făcută în anii 1960, a fost centrala termică a uzinelor ”Textila”. Ea arată ca un templu straniu și este în primul rând ea un obiect muzeal al perioadei comuniste și atunci corespundea enorm de bine viziunii noastre și în momentul când Consiliul Local a aprobat să ne dea acest sediu am anunțat public. La anunțul acesta public eu am vrut să mă asociez și cu Dan Lungu (scriitor, actual senator, unul dintre cei mai traduși autori români în viață, autorul romanului ecranizat ”Sunt o babă comunistă” - n.r.), dar n-a putut funcționa această colaborare pentru că trebuia să participi cu ceva. Atunci și eu eram naiv, credeam că un proiect înseamnă că punem mână de la mână și iese. Nu iese dacă nu insiști.

 

- A venit dlui și pe la Primărie cu niște sifoane, discuri, insigne. Ce s-a întâmplat, de ce nu s-a putut deschide efectiv acest muzeu, de ce durează atât de mult?
- Aici este o altă problemă pentru că, după ce mi-a făcut o promisiune oficială, toată lume era fericită, a urmat perioada în care trebuiau să îmi pună la dispoziție sediul în mod real. După patru-cinci ani cât a durat de atunci, nici până în ziua de azi nu mi-au dat mapa cu măsurători, cu proiecte. A trebuit noi, Asociația CulturEst, să aducem un arhitect de la București și am făcut măsurătorile proprii. Nici până în momentul de față Primăria n-a rezolvat problema, practic să ne dea sediul ca noi să facem un proiect.

 

- Asta voiam să vă întreb: sediul încă nu l-ați primit, nu?
- Nu l-am primit.

 

- Și care este problema, ați întrebat la Primărie, la Consiliul Local?

- Inițial mi-au spus că este un proces de faliment acolo și nu știau încă, dacă această hală nu trebuie și ea dată. Din fericire, nu, hala a rămas a lor, dar se pare că toată lumea se teme în momentul de față - l-am văzut și pe actualul primar - nu cumva să ne dea un obiect valoros, să nu cumva să facem noi ceva acolo și mai degrabă să o lăsăm așa, moartă.  

 

”S-au consumat totuși niște eforturi, s-au consumat bani”

- Este cel puțin paradoxal ca într-un oraș cu atâtea relicve comuniste, fabrici în care nu se mai desfășoară nici o activitate, să nu vă găsiți un sediu pentru acest muzeu.
- Am mai găsit o hală de genul acesta, hala de la forjă (Forma, fosta IMAIA - n.r.), dar era indianul și ne-a cerut 120.000 de euro. Și atunci eu l-am rugat pe dl. primar: până una-alta, spuneți că se rezolvă greu, sunt niște negocieri, dați-mi un alt sediu. O să vedeți, mi-au dat o chițibișcă, are 40 de metri pătrați. Cum pot să organizez eu acolo un muzeu al comunismului? Bine, Dan Lungu venise cu ideea să facem într-un apartament.

 

- Și unde este ”chițibișca” cum îi spuneți?
-  Chițibișca asta este în Centrul Istoric, locul este foarte bun, dar este prea mic și atunci am zis așa: dl primar o să facem acolo o amenajare a unei expoziții, cum ar veni ne prezentăm proiectul nostru, ce pași am făcut noi. Și pot să vă spun ce pași am făcut noi, adică s-au consumat totuși niște eforturi, s-au consumat bani, bani proprii, efortul meu, efortul dlui Dănuț Huțu și a multor care au participat efectiv, periodic, cu insistență. Și ne-au dat acest spațiu, că avem și un proiect de finanțare câștigat la Primăria Botoșani, și sperăm să ieșim până la sfârșitul anului cu două expoziții acolo: să arătăm oamenilor proiectul nostru de Muzeu al Vieții Cotidiene în Comunism, cu obiecte, într-un mod spectaculos și o altă expoziție cu Mugur Călinescu. Deci, vom avea două expoziții.

 

- Au fost implicați inclusiv elevi în acțiuni de colectă publică, de obiecte de pe vremea regimului totalitar. Unde sunt aceste obiecte?
- Avem o magazie de obiecte. Eu am vrut să fac din colectare un fel de proiect de a introduce copiii în cunoașterea comunismului, adică prin participarea la aceste colectări publice, care să știți că s-au făcut cu bani, fie ai asociației, fie erau incluși într-un proiect de cofinanțare cu Primăria.

 

- Adică oamenii și-au vândut bunurile, sifoanele, discurile?
- Cam așa ceva. Mai mult ne-au costat campaniile de colectare decât dacă le cumpăram, dar am ținut la treaba asta, să imprimăm o chestie publică: iată, facem o colectare publică pentru un muzeu al comunismului și sunt niște obiecte care par la prima impresie că nu sunt expresive. Ele sunt expresive. Noi avem aceste obiecte și fiindcă nu avem alt sediu, tot firma Elsaco ne-a pus la dispoziție o magazie igienizată cu camere video.

 

- În Centrul Vechi va fi deci o expoziție, nu va fi efectiv un muzeu al comunismului, nu va fi muzeul pe care îl gândeați?
- Nici nu se pune problema! Pe 40 de metri pătrați să faci un muzeu!? Nici o expoziție nu poți să o faci. Deci, e o încăpere, nu pot să o explic acum, lată de 4 metri și lungă de 12 metri. Ce poți să faci acolo? Dar am luat-o în sensul de a arăta bunăvoința, de a arăta că putem face ceva pe spațiul acela vrem să facem o bijuterie, o expoziție frumoasă și să facem un fel de ofertă oamenilor: dacă vreți să veniți, să donați obiecte, să vină cât mai multe obiecte pentru muzeu în eventualitatea că vom duce până la capăt acest proiect.

 

- Când va fi gata această ”bijuterie”?
- Cred că până la sfârșitul anului, să o lansăm public la începutul anului viitor.

 

- În nenumărate rânduri ați amintit de bani, câți bani s-au cheltuit până acum?
- Noi, Asociația CulturEst, cred că am colectat - dar să știți că, în general, oamenii nu sunt atât de darnici.

 

”Muzee ale comunismului au apărut cam peste tot acum, într-un apartamentaș, într-o căsuță, dar astea nu sunt viziuni muzeale”

 

- Se despart greu și la propriu, și la figurat de comunism...
- Așa este. În general firma Elsaco, prin presiunea pe care am făcut-o eu, inițial am făcut și un împrumut de la firma Elsaco, dar n-am mai dat înapoi împrumutul. Am găsit un om din Franța, Martin, care este un fel de colaborator al firmei Elsaco și care s-a arătat interesat de treaba asta și ne-a dat câte 1.000 de euro în fiecare an. Au fost și banii mei proprii, eu vin de la București, toate lucrurile pe care le-am cumpărat au fost aproape numai cu banii mei.

 

- Și ați făcut un calcul, până la urmă la cât s-a ajuns?
- Vă pot spune public că, de exemplu, dacă Primăria nu-mi pune la dispoziție locul de acolo, o dau în judecată și cer despăgubiri, iar banii care îi voi lua din despăgubiri îi punem să facem muzeu. Deci, o să cer în jur de 30.000 de euro.

 

- Deci cam pe aici spuneți că ați cheltuit?
- Cam pe aici este suma. Asta e suma cheltuită de mine, dar sunt sume mai mari.

 

- Și n-avem muzeul!
- Și n-avem muzeul, da! Acum, proiectarea unui asemenea muzeu, așa cum îl vedem noi acolo, numai într-o asemenea formă putem să ieșim în evidență și să facem un muzeu al comunismului care să iasă din comun pentru că muzee ale comunismului au apărut cam peste tot acum, într-un apartamentaș, într-o căsuță, dar astea nu sunt viziuni muzeale.

 

”Am obținut un produs, o monografie a cazului Mugur Călinescu, un studiu istoric”

- Apropos de viziuni muzeale. Cred că avem unii dintre noi o percepție învechită asupra muzeelor. Am fost în Londra, în Munchen, în Salonic, muzeele sunt interactive, sunt imagini filmate.
- Ați văzut? În muzeul acesta, pe pătrățica asta vom avea și o anumită chestie de dialog. De exemplu, la un moment dat vom pune vizitatorul într-o asemenea situație încât, la expoziția Mugur Călinescu, să ne scrie o lozincă. Acea lozincă va rămâne pe o cameră înregistrată și vom ruga un grafolog să-i dea profilul psihologic al respectivului. Așa s-a întâmplat cu săracul Mugur Călinescu, scrisul său a fost cercetat de trei grafologi diferiți și atunci am spus «hai să facem și noi». Apoi, cu Liceul de Artă, tot în cadrul proiectului, cu bani puțini facem un film al acestei experiențe a lui Mugur Călinescu pe bandă desenată și vom avea trei filme pe care le vom da pe internet. În felul acesta vrem să îi atragem pe copii. Deci, vom avea o prezentare a cazului Mugur Călinescu pe bandă desenată. Acest caz tot a fost dezbătut și a fost folosit, dar nimeni nu a făcut o cercetare istorică a lui. Noi, Asociația CulturEst, am angajat pe banii noștri un istoric, este Dănuț Huțu care a coordonat aceste cercetări și în cele din urmă am obținut un produs, o monografie a cazului Mugur Călinescu, un studiu istoric. Avem interviuri făcute de noi, că Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului n-a vrut să nea dea interviurile care le-a făcut pe banii statului acum vreo șase ani și atunci am făcut eu din nou cu tatăl lui Mugurel, cu prietenii lui, cu istorici și toate au fost strânse într-un volum care va apărea sub coordonarea dlui Dănuț, un volum de vreo 200 de pagini, cazul Mugur Călinescu cap-coadă. Și este un studiu de calitate istorică. Avem scrisori, avem fotografii. Din nefericire, familia nu ne-a pus la dispoziție, deși la un moment dat noi voiam să cumpărăm aceste obiecte. Am cerut un aparat de radio, el asculta la un moment dat ”Europa Liberă” la un aparat japonez. Apoi, am cerut niște caiete de ale lui, să vadă copiii. Apoi, am întrebat dacă au diploma de bacalaureat? Nu ne-au răspuns. Acum, poate noi nu am știut să negociem, dar a fost în schimb deschis tatăl lui.

 

- Nu v-ați gândit să abandonați proiectul acesta, fiind atât de greu de făcut?
- Nu, nu, nu. Eu de trei ani particip la niște colocvii făcute de că Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și am fost invitat la întrunirile tuturor celor care inițiază asemenea instituții în România. Noi suntem cu doi pași în fața lor. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, cu bani luați de la Adenauer, o fundație foarte înstărită, deocamdată doar au stabilit numele muzeului, Muzeul Ororilor Comunismului. Atât! Dar eu am viziunea sediului, am viziunea interiorului. Cu niște bani pe care sper să îi obținem de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, vrem să facem o istorie a comunismului local pe un personaj. Personajul pornește de la 1947 - 1949 și îl aducem până în 1989. Cu bandă desenată! Va fi atractiv pentru elevi. Iată, venim cu o chestie originală. Numai chestiuni dintr-constantin iftime muzeul comunismuluiastea încercăm, numai cu astfel de lucruri poți să ieși în evidență și să creezi o noutate care este atractivă pentru că, dacă muzeul nu atrage, nu faci nimic. Noi aici asta încercăm, să facem o scenografie spectaculoasă.

L-am adus și pe profesorul Agostino Bossi care a venit aici la Botoșani, l-am rugat să facă o expoziție și a făcut o expoziție cu un singur obiect din comunism, proiect, l-a prezentat la Primărie și apoi a apărut într-o carte a Universității de Arhitectură din Napoli prezentarea acestei expoziții. Cum să mai pot da înapoi dacă există la Napoli două expoziții prezentate într-o carte, din care una este Muzeul Vieții Cotidiene în Comunism și este prezentată ca o noutate? Umberto Eco spunea la un moment dat că instituția muzeului se va schimba și se va simplifica în așa fel încât un muzeu va ajunge să fie și cu un singur obiect.

Eu, până la urmă, mă gândeam, ca să micșorez cheltuielile, să fie minimalist, păstrez hala și fac o expoziție minimală, cu bani puțini, dar spectaculoasă. cu obiecte ciudate, trăsnite. Dar asta în prima fază, pentru că în faza următoare avem colective care fac pe bandă desenată istoria comunismului, fac o istorie a comunismului în imagini, fac un muzeu virtual pe internet care va fi accesibil pentru toate instituțiile de învățământ din România, unde se va preda Istoria. Și vă promit acum că, la Botoșani, când facem lansarea acestui muzeu, vom face LIVE o lecție de istorie a comunismului. Adică, în muzeu fiind, vorbesc elevilor și elevii de la colegiile Eminescu și Laurian vor vedea exponate de acolo. Și așa se va putea face o oră de Istorie în Botoșani la muzeu, peste patru-cinci ani. Și în felul acesta comunismul va fi cunoscut. Așa, să cunoști comunismul numai cu niște tratate, cu istorie clasică, n-o să le răsfoiască nimeni.  

 

loading...
Misterul morții liceanului anticomunist elucidat după 32 de ani cu ”Laserul de la Măgurele”: Este un erou
Muzeul Comunismului se face la CET susţinut de Primărie, scriitori, Flutur şi mari afacerişti

 

DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL

download from google play download from apple store
INTERVIU Andreea Cujbă, designerul vestimentar de la Botoșani care ne menține în tendințe: Ce purtăm în seara de Revelion? Care este culoarea anului 2022? Ce aruncăm din dulap?GALERIE FOTO
Este tânără, frumoasă și elegantă. Este un etalon vestimentar pentru multe dintre doamnele și domnișoarele din Botoșani care țin la imaginea lor. Andreea Cujbă este creatorul de modă botoșănean cu o ascensiune rapidă în ultimii cinci ani.
INTERVIU Oana Pușcașu: Botoșani este un oraș magnific, cu valori în domeniul artelor, cu oameni pe care îi iubesc - VIDEO concert de Crăciun Cheia Sol
La 35 de ani, Oana Pușcașu își păstrează proaspătă copilăria, construind în Botoșani o poveste care împletește inocența cu talentul, disciplina cu performanța.
INTERVIU Simona Radiș: Mai este nevoie de un aur olimpic pentru a deveni cunoscută la nivelul pe care mi-l doresc VIDEO
În luna iulie a acestui an botoșăneanca Simona Radiș a câștigat medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Tokyo. În aceste zile sportiva cu care întreg județul se mândrește se află în cantonament, se pregătește din greu pentru a triumfa din nou.
FLASH INTERVIU Botoșăneanca Raluca Olaru, în fața elevilor de la Liceul Sportiv: Mă gândesc că o să câștig și atât  - FOTOGALERIE
Cu multă ambiție, Raluca Olaru a reușit să câștige trei medalii de aur la Campionatele Mondiale de haltere din luna mai.
Povestea fascinantă a dirijorului Victor Dumănescu: Fiu de preot, născut în refugiu, căsătorit cu o botoșăneancă și îndrăgostit iremediabil de muzică
Vineri, 17 decembrie, sub bagheta dirijorului Victor Dumănescu, pe scena Filarmonicii ”George Enescu” din Botoșani se va cânta Rachmaninov. Iar melomanii vor avea parte și de o primă audiție a unei lucrări excepționale.
Octavian Lup: Publicul este interesat de ceea ce se ascunde în spatele sunetelor, să vadă ce are omul acela în inimă atunci când cântă - FOTO&VIDEO
De-a lungul anilor a revenit constant pe scena de la Botoșani. A cântat alături de orchestra Filarmonicii ”George Enescu”, sub bagheta celor mai cunoscuți dirijori români: Tiberiu Oprea, Cristian Oroșanu, Petronius Negrescu, Bogdan Chiroșcă, Ilarion Ionescu-Galați, Matei Pop.
Constantin Iftime: Eu nu vreau un memorial al victimelor, un loc în care să mă duc cu lumânări / Vreau să se spună: Hai la muzeul acela trăsnit de la Botoșani FOTO&VIDEO
La Botoșani se va deschide primul muzeu al comunismului din România. Muzeului vieții cotidiene în comunism (MuViCC) ar trebui să devină o instituție de cunoaștere a istoriei recente, un obiectiv turistic important în zona de Nord-Est a României și, nu în ultimul rând, un segment important din viața socială a orașului Botoșani. Și asta întrucât, printre anexele muzeului ar exista și un spațiu adecvat petrecerii timpului liber al tinerilor.
Raul Chiș: Dacă ar fi trăit Ceaikovski pe vremurile noastre, ar fi dat în judecată Filarmonica / Noi trebuie să dezvoltăm societatea, nu să o îndobitocimFOTO
Despre ce înseamnă să conduci orchestra într-un oraș care încă mai plătește tribut unui provincialism ce se complace în gloria înaintașilor. Despre act artistic de la intenție la atenție, despre oameni și muzică, public și mari artiști. Într-un interviu cu un tânăr de 38 de ani care pare să aducă Filarmonicii ”George Enescu” Botoșani exact ceea ce începuse să îi lipsească cel mai mult: prospețimea, curajul, strălucirea.
Ada Lupu: Rolul din serialul ”Vlad” mi-a adus multă bucurie / Nu joc nimic în viață, e o prejudecată oribilă că actorii sunt buni mincinoși
Are carismă, prospețime, dar și un aer ușor desuet care o duce, într-un fel fermecător și incitant, către un ludic neprelucrat, autentic și simplu. Ada Lupu este o apariție care stârnește privirea, indiferent că o vezi pe scenă sau pe aleile vreunui oraș tomnatic.
Loading...
INTERVIU în MIȘCARE: Urban Serv a scăpat de atâția oameni încât a rămas cu birouri libere și vrea să-și deschidă incubator de afaceri - VIDEO & GALERIE FOTO
Societatea comercială Urban Serv este condusă în ultimul an de către un director tânăr care preferă să lucreze mai degrabă în garaj alături de oameni, decât să semneze hârtii la birou. De cele mai multe ori, actele sfârșesc a fi semnate pe capote de mașini.Înainte de actualul director, un alt tânăr a început o campanie de eficientizare a personalului și s-a ajuns în situația în care compania are mai multe birouri decât... salariați.
FLASH INTERVIU cu fostul luptător de la ”Acțiuni Speciale” numit director la compania de transport public a orașului: M-am izbit de anumite mentalități obtuzeVIDEO
Patru până la șase luni este deocamdată mandatul maxim al lui Andrei Turcoman, din postura de director interimar al SC Eltrans SA. Un tânăr de 35 de ani care vine în companie cu un suflu nou și cu dorința de a îmbunătăți serviciile oferite botoșănenilor. Cel puțin declarativ.
FLASH INTERVIU Radu Grigoraș: La alegerile următoare vom avea o proporție de minimum 50% pe locuri eligibile pentru tineri
Schimbarea survenită în urma Biroului Politic Județean (BPJ) al Partidului Național Liberal în ceea ce-l privește pe liderul tinerilor nu este numaidecât una de persoane. Se dorește a fi o schimbare și de viziune, atitudine, mentalitate, dar și o (re)ascultare a vocilor tinere din partid.
Între Covid și (can)Cer, ultimul INTERVIU cu Gelu Tofan, cu moartea pe umeri: Omul care plănuia o mare sărbătoare, scotocea arhive și lucra la cartea neamului său
Entuziast, neobosit, încrezător. Așa era, la finalul lunii mai, omul de afaceri Gelu Tofan. Trecuse printr-o formă dură de Covid, dar nu știa atunci că trupul îi fusese invadat de un dușman și mai crunt: cancerul. Avea să afle în august. Iar în octombrie s-a stins. Discret, fără zarvă, așa cum i-a fost viața din ultimii ani, ani petrecuți mai mult în aerul sătucului natal.
INTERVIU Liviu Ștefan, director Nova Apaserv: Nu vom scăpa foarte repede de avarii, practic nu avem cum / Situația este mult, mult mai complicată decât pare din afară
Apa curge paradoxal la SC Nova Apaserv SA. O companie aflată luni la rând aproape de intrarea în faliment reprezintă în continuare un fel de perlă a coroanei pentru mediul politic botoșănean, partidele încercând să își bage prin tot felul de metode oameni în funcțiile de conducere.
Loading...
Diana Turcu, de la fetița cu trompetă la violonista îndrăgostită de Enescu: Sufletul rămâne întotdeauna acolo unde te-ai născut / Suntem sclavii muzicii, de aceea avem degetele rupte, chinuite, diforme…
Botoșani, Iași, Weimar, Zürich. Fiica unui artist trompetist și a unei soliste talentate. Îndrăgostită de Enescu și de perfecțiunea lui Heifetz, cu al cărui elev și-a perfecționat tehnica mâinii stângi.
INTERVIU Răzvan Rotaru, dezvăluiri din postura de lider de partid: Sunt câțiva primari care deja ne-au căutat / Era supărarea asta, asta-mi spusese Doina în partid, că dacă facem acum stadionul câștigă Flutur PrimăriaGALERIE FOTO 
Pe 19 septembrie 2021 se naște oficial Alianța pentru Patrie (APP), un nou partid în România asumat public de Codrin Ștefănescu, dar condus de facto de Liviu Dragnea. Ambii plecați din PSD. Pe 11 octombrie 2021, botoșăneanul Răzvan Rotaru anunța pe Facebook că pune umărul la înființarea APP Botoșani, alături de Tamara Ciofu și Costică Macaleți. Toți trei plecați din PSD. 
Urmașul lui Grigore Antipa, academicianul din Ungurenii Botoșanilor: Astăzi ”ne-am democratizat”, iar dascălul trebuie să fie foarte atent, să nu ajungă să i se ”interzică” intrarea la ore
S-a născut pe 21 septembrie 1940, într-un sat cu oameni destoinici, demni și harnici. Este membru al Academiei Române și conduce Institutul de Biologie al celui mai înalt for academic. A fost, vreme de un sfert de secol, directorul celui mai mare muzeu de științe naturale din țară, care poartă și numele savantului Grigore Antipa.
Ștefan Teișanu: Diferența dintre discursul iubitor de cultură și realitate e uriașă / Faptul că Botoșaniul nu are nicio strategie culturală este de neînțeles
De opt ani, în România se vorbește despre Nord. De opt ani, sfârșitul verii adună în Nord turiști din toate zările. Concerte, conferințe, ateliere, ciclism, tenis, teatru, filme, tur ghidat, campanii de răsunet național, istorii și perspective, lansări de carte și recuperări culturale…
Botoșănean de 23 de ani, ofițer în Forțele Navale Române! A absolvit Academia șef de promoție, unul dintre cei mai tineri ingineri în electromecanică navală, din România – VIDEO
Un tânăr care strălucește la propriu. Primul contact înseamnă o strângere fermă de mână, o privire pătrunzătoare din care răzbate inteligența și un șuvoi de energie pozitivă.
Claudia Țilia, tânăra care (ne) vede cu ochii minții: Pe străzile din Botoșani, șoferii nu sunt familiarizați să dea prioritate bastonului alb
Claudia Țilia este nevăzătoare, însă a dezvoltat un altfel de văz. Curajul și determinarea, dar mai ales firea artistică au făcut-o să înțeleagă viața mai repede și poate mai dur decât noi, cei care nu mai știm să acordăm vederii frumusețea pe care o merită.
Vai de capul tău! Ai auzit de vorba din popor ,,baba și mitraliera?' Se potrivește. Dar chițibișca ți-ar ajunge pentru biroul de director general și secretariat?
19 august 2018, 16:33
Vorbe multe, treabă ioc. Muzeul nu se face cu o sticlă de sifon și una de ulei. A face un muzeu este treabă serioasă. Cine este cu adevărat hotărât să-l facă, începe și într-o chițibișcă, chiar sub 40m. p., demonstrează că, chițibișca este insuficientă și primește mai mult. Spațiul se dă funcție de ceea ce este de expus or dv. nu știu ce aveți de expus! Să fim serioși!
9 august 2018, 18:26
apropos, chiar pe unde mai sunt cei 2 mari strategi, popa si semeonovici, cred ca nu au cosmaruri , dar ceilalti de pe la FPS,respira usurati, ........ca mare corvoada era pentru gestionarea patrimoniului economic al judetului;dar de morti numai de bine.bre nenea din poza, fa un selfie cu puiu calinescu si horia caciulescu , daca tot amintesti de vremurile negre ale istoriei neamului.
12 ianuarie 2018, 16:39
cică a angajat un istoric. Huțu e doar un profesoras de istorie de la țară, omul ăsta habar n/are cum se face un muzeu, pentru că n-a făcut nici unul. Cât despre cercetare, să fim serioși, Huțu și cercetarea, despre ce vorbim?
27 decembrie 2017, 17:08
CE FATA DE GOGOMAN!!! ....coane in muzeul asta al tau nu incap Palatul Parlamentului si nici Canalul Dunare -Marea Neagra.....ca sa nu mai spun de Transfagarasan si multimea de hidrocentrale.....deh!!! industria si agricultura ati distrus-o....un sfert din populatie a luat calea strainatatii....asa ca ,,hai siktir,,.
19 decembrie 2017, 17:32
si ce-ai fi vrut, un oras in marime naturala? du-te in brasov, este un local unde se serveste vin cu sifon, televizorul este un sirius, una dintre banci este facura dintr-o cada de fonta, are gratii ca pe vremea lui ceausu. dar tu, in spirit profund comunist, astepti sa ti se dea. hmmm...mentalitate
19 decembrie 2017, 12:39
Mai Iftimie, urat si crud esti tu, nu fosta industrie din comunism! Toata lumea sustine astazi ca distrugerea industriei romanesti, asa cum era ea, a fost o mare gogomanie si un jaf programat de forte din exterior, ajutate de rechini mai mari sau mai mici din interior care s-au pretat la asa ceva - desigur obtinind si ei cate ceva. Lasa-te de bancuri! Tu habar nu ai cum au disparut ,,industriile" de care vorbesti! Ar trebui sa-i pui in Muzeul tau pe Popa si pe Simionovici.
19 decembrie 2017, 09:15
Sondaj
Vă permiteți iarna aceasta să plecați într-o vacanță?
Da
Nu
Nu știu
Declaraţia zilei
„Față de PNDL vrem să folosim niște criterii specifice pentru că sunt totuși niște diferențe, inclusiv legate de județ. Și pot să vă dau câteva cifre. În județul Botoșani populația care nu este deservită de apă și ...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
astăzi
EUR
Euro
4.9440 lei
USD
Dolarul SUA
4.3816 lei
CHF
Francul elveţian
4.7642 lei
GBP
Lira sterlină
5.9008 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.8403 lei
XAU
Gramul de aur
258.9166 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2424 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3716 lei
AUD
Dolarul Australian
3.1268 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.4669 lei
CZK
Coroana Cehească
0.2019 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6641 lei
Vremea
astăzi
Botosani
2.2 o C
Dorohoi
0.6 o C
Bucecea
1.8 o C
Darabani
0.2 o C
Saveni
1.2 o C
Ştefăneşti
-2.0 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2022 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.