Interviuri
INTERVIU D.Botezatu : „Au pătruns în sistem persoane cu o foarte slabă pregătire”
BotezatuDaniel Botezatu este inspector şcolar general adjunct din data de 1 septembrie 2010. Cu toate că iniţial a refuzat preluarea acestui post, într-un final a cedat la insistenţele inspectorului şcolar general Ada Macovei, dar şi a apropiaţilor. Susţine că îi este dor de elevi şi de catedră, dar în acelaşi timp simte o provocare şi pentru activitatea din fruntea Inspectoratului Şcolar Judeţean.
„Am acceptat mai greu propunerea de numire ca inspector şcolar general adjunct”
- Cum v-aţi acomodat în scaunul de inspector general adjunct avînd în vedere că aţi fost cam greu de convins să preluaţi această funcţie, la momentul în care aţi fost propus?
- Nu mi-a fost greu să mă acomodez, cu atât mai mult cu cât sunt inspector şcolar încă din 2002 şi această perioadă de peste opt ani mi-a dat posibilitatea de a mă familiariza cu specificul activităţii din Inspectorat, cu problemele şi provocările acestui gen de activitate. Este drept că am acceptat mai greu propunerea de numire ca inspector şcolar general adjunct, dar hotărâtoare au fost discuţiile cu d-na inspector şcolar general, cu soţia şi încurajările telefonice primite din partea unui bun prieten al meu.
- Vă este dor de elevi, de catedră? Este mare diferenţa dintre munca la Inspectorat şi cea de la catedră, printre copii?
- Îmi este dor de inocenţa, tinereţea şi sinceritatea lor, în comparaţie cu realitatea dură, de multe ori lipsită de sentiment, de care mă izbesc, de multe ori, în activitatea de zi cu zi. Îmi lipsesc dialogurile formale, non-formale şi informale cu elevii, ca să fiu mai explicit cu elevii cărora le sunt profesor, pentru că în rest discut destul de mult cu elevi din întreg judeţul. Este drept, predau şi acum la o clasă, copiii sunt în clasa a XII-a, dar faptul că am doar o oră pe săptămână cu ei şi că ne întâlnim doar în spaţiul şcolii nu îmi permite să reuşesc să mă apropii de ei la fel de mult cum o făceam cu elevii în perioada în care eram profesor la catedră, diriginte şi consilier educativ.

„Va urma, însă, o perioadă foarte grea”
- De cînd ocupaţi această funcţie aţi primit vreo sarcină mai dificilă de la inspectorul şcolar general?
- Da, coordonarea comisiei judeţene pentru trierea dosarelor cadrelor didactice care au aplicat pentru acordarea distincţiilor Gheorghe Lazăr, 1, 2 şi 3, respectiv Premiul de Excelenţă. Am reuşit, tehnic, să duc la îndeplinire activitatea dar, din păcate, lipsa fondurilor a făcut imposibilă acordarea premiilor în bani corespunzătoare acestor distincţii. Va urma, însă, o perioadă foarte grea, în care va trebui să gestionez acordarea gradaţiilor de merit, evaluarea naţională pentru elevii de clasa a VIII-a şi examenul de bacalaureat. Plus alte sarcini, care pot să apară pe parcurs.

- Cum este colaborarea cu colegii din cadrul instituţiei?
- Foarte bună, cel puţin din punctul meu de vedere. Încerc să fiu un şef de instituţie, mă rog, adjunct, apropiat de colegii din mijlocul cărora provin. Sunt conştient că excesul de autoritarism şi comportamentul paternalist nu fac decât să dăuneze climatului din organizaţia noastră. Evit folosirea poziţiilor de forţă, recurg la ele doar în situaţii extreme. Zilnic merg  prin birouri şi discut cu majoritatea colegilor, iar uşa biroului meu este întotdeauna deschisă, şi la propriu, şi la figurat. Încerc să nu-i excedez pe colegi cu şedinţele şi apelez la această formă de întâlnire de lucru doar când este vorba de chestiuni de interes general.

„Funcţia de director mi se pare mai grea decât cea de inspector”

- Din punct de vedere financiar, avînd în vedere responsabilităţile pe care le aveţi prin funcţia pe care o ocupaţi, cum vi se pare remuneraţia lunară de care beneficiaţi?
- Consider că actuala remuneraţie este una justă. Câştig mai mult, dar nu la diferenţă semnificativă, faţă de multe dintre cadrele didactice de la catedră, cu vechime şi grade similare mie, dar mai puţin decât mulţi directori din sistem aflaţi în aceleaşi condiţii precizate. Trebuie să menţionez, însă, că fiecare funcţie are nivelul său de răspundere şi dificultate, cuantificarea lor este destul de dificilă.
Botezatu 2
Învăţătorul şi profesorul sunt categoriile de cadre didactice care se apropie cel mai mult de esenţa actului de învăţământ, fără domniile lor şi fără elevi nu ar exista nici inspectori şcolari, nici directori. Directorii, la rândul lor, au o funcţie ingrată, am mai afirmat faptul că eu consider că funcţia de director mi se pare mai grea decât cea de inspector. Directorii trebuie să armonizeze poziţia IŞJ cu realităţile şcolii lor şi sunt momente în care acestea nu sunt în armonie. Ca inspector şcolar general adjunct trebuie să fiu interfaţa dintre minister, şcoli, comunitate şi părinţi, să cunosc foarte bine realităţile învăţământului botoşănean şi să acţionez în consecinţă.

- Aţi reuşit să vă îndepliniţi vreunul dintre obiectivele pe care vi le-aţi propus cînd aţi preluat această funcţie? Şi dacă da, îmi puteţi da vreun exemplu?
- Da, am reuşit chiar să realizez mai multe dintre obiectivele pe care mi le-am propus la început de mandat. Astfel, în echipele de inspecţie am cooptat absolut toţi inspectorii şcolari, conştient de faptul că realitatea din birou diferă, de cele mai multe ori, de cea din teren. Am discutat cu toţi colegii inspectori în ceea ce priveşte conduita acestora din timpul inspecţiilor şcolare şi mă bucur că până acum nu s-a înregistrat nici un exces de zel notabil. Am o relaţie principială cu toţi actorii şi beneficiarii actului de învăţământ, dar şi cu dvs., reprezentanţii mass-media. Repet, uşa biroului meu este deschisă tuturor. Chiar şi detractorilor.

„Măsurile de austeritate i-au afectat şi pe elevi, prin familiile lor”

- Vis-a-vis de noua lege a educaţiei, care a intrat în vigoare în 9 februarie, sunt prevederile acestui normativ benefice pentru sistemul educaţional?
- Încep prin a spune că prin 2008 am făcut parte din comisia naţională de educaţie care a lucrat la proiect şi chiar dacă multe dintre prevederile de atunci nu se regăsesc în forma actuală a legii, consider că aceasta este foarte necesară în actualul context din România. Pentru ca acest normativ să-şi facă efectele este nevoie, însă, de perseverenţă şi continuitate în aplicarea sa. Legea educaţiei naţionale, prin aplicarea sa, va armoniza învăţământul din România cu acela din UE, generând o resursă umană care să fie competitivă pe piaţa europeană a muncii. Pentru prima dată în România postdecembristă avem o lege a educaţiei care îşi propune explicit formarea de competenţe cu ajutorul cărora tinerii să fie ajutaţi în inserţia socială şi în dezvoltarea personală, din toate punctele de vedere: cetăţenie activă, recunoaşterea şi promovarea valorilor, interculturalitate, non-discriminare, respectul pentru celălalt. Se încurajează competitivitatea şi valoarea, prin principiul finanţării per elev, este apropiată şi implicată activ comunitatea în actele decizionale ale şcolii, se creează premisele scăderii fenomenului de absenteism şi abandon şcolar. Vor conta, foarte mult, metodologiile care vor operaţionaliza legea, metodologii la care se lucrează, în prezent, în întreaga ţară, de către echipe formate din inspectori şcolar, personal didactic, didactic auxiliar şi nedidactic.

- Măsurile de austeritate care au fost operate în mai multe domenii, printre care şi cel de învăţămînt, afectează activitatea educaţională în opinia dvs.? Sunt, de exemplu, cadre didactice care nu mai lucrează cu aceeaşi determinare cînd văd fluturaşul de salariu?
- Sigur, orice măsură de austeritate afectează, fie şi indirect, în orice ţară, activitatea educaţională. Nu cred, însă, cunoscându-i pe colegii mei din sistem, că această perioadă de privaţiuni modifică semnificativ calitatea actului lor educaţional. Este vorba de responsabilitate, de profesionalism şi de solidaritate pentru că, la urma urmei, măsurile de austeritate i-au afectat şi pe elevi, prin familiile lor.

„Încă vreo 20 de ani, voi petrece în mijlocul elevilor, la catedră”
 - Aş vrea să vă mai întreb, credeţi că România mai poate produce valori prin acele facultăţi private la care are acces absolut orice persoană? Adică, am văzut cazuri în care persoane care nu ştiu de exemplu să lucreze la un PC obţin, o licenţă de studii superioare.
- Într-o bună parte a occidentului european, dar şi peste ocean, cele mai apreciate instituţii de învăţământ superior sunt cele care au finanţare privată. Botezatu 3Mai ales in SUA, acestea sunt şi cele care dau, anual, cei mai mulţi dintre laureaţii premiilor Nobel. Prin 2008, preşedintele Comisiei Europene declara, chiar, că europenii ar face mai bine să investească mai puţin în fotbaliştii pe care îi transferă şi mai mult în cercetare. Revenind la întrebarea dvs., suntem încă departe de valoarea facultăţilor particulare din alte părţi. Multe dintre ele sunt constituite pe încrengături familiale de genul tata rector, mama prodecan, fiul şef de lucrări şi nepotul student cu bursă. Nu este normal ca absolvenţi ai unor facultăţi particulare din România să fi finalizat studiile fără a-şi fi văzut la faţă măcar unul dintre profesorii titulari de curs. Este clar că în anii anteriori acreditarea instituţiilor de învăţământ universitar s-a făcut cu prea mare uşurinţă, asta şi cu o complicitate a unor deputaţi şi senatori, ei înşişi cu posturi călduţe în organigrama acestor instituţii. Examenul de titularizare este o grilă de selectare a cadrelor didactice, dar şi în aceste condiţii au pătruns în sistem persoane cu o foarte slabă pregătire. Sper că prevederile noii legi a educaţiei vor stopa afluxul în sistem al cadrelor didactice care îşi adăpostesc slaba pregătire în spatele unor diplome mult prea uşor acordate.

- Pe viitor intenţionaţi să reveniţi printre elevi sau vă tentează mai mult munca de birou la Inspectorat?
- Sunt convins că o bună perioadă de acum încolo, până la vârsta pensionării, adică încă vreo 20 de ani, voi petrece-o în mijlocul elevilor, la catedră. La urma urmei pentru asta m-am pregătit în facultate şi asta este adevărata menire a unui profesor.
Interviu realizat de Gabriela ERDIC


FLASH INTERVIU Radu Grigoraș: La alegerile următoare vom avea o proporție de minimum 50% pe locuri eligibile pentru tineri
Schimbarea survenită în urma Biroului Politic Județean (BPJ) al Partidului Național Liberal în ceea ce-l privește pe liderul tinerilor nu este numaidecât una de persoane. Se dorește a fi o schimbare și de viziune, atitudine, mentalitate, dar și o (re)ascultare a vocilor tinere din partid.
Între Covid și (can)Cer, ultimul INTERVIU cu Gelu Tofan, cu moartea pe umeri: Omul care plănuia o mare sărbătoare, scotocea arhive și lucra la cartea neamului său
Entuziast, neobosit, încrezător. Așa era, la finalul lunii mai, omul de afaceri Gelu Tofan. Trecuse printr-o formă dură de Covid, dar nu știa atunci că trupul îi fusese invadat de un dușman și mai crunt: cancerul. Avea să afle în august. Iar în octombrie s-a stins. Discret, fără zarvă, așa cum i-a fost viața din ultimii ani, ani petrecuți mai mult în aerul sătucului natal.
INTERVIU Liviu Ștefan, director Nova Apaserv: Nu vom scăpa foarte repede de avarii, practic nu avem cum / Situația este mult, mult mai complicată decât pare din afară
Apa curge paradoxal la SC Nova Apaserv SA. O companie aflată luni la rând aproape de intrarea în faliment reprezintă în continuare un fel de perlă a coroanei pentru mediul politic botoșănean, partidele încercând să își bage prin tot felul de metode oameni în funcțiile de conducere.
Diana Turcu, de la fetița cu trompetă la violonista îndrăgostită de Enescu: Sufletul rămâne întotdeauna acolo unde te-ai născut / Suntem sclavii muzicii, de aceea avem degetele rupte, chinuite, diforme…
Botoșani, Iași, Weimar, Zürich. Fiica unui artist trompetist și a unei soliste talentate. Îndrăgostită de Enescu și de perfecțiunea lui Heifetz, cu al cărui elev și-a perfecționat tehnica mâinii stângi.
INTERVIU Răzvan Rotaru, dezvăluiri din postura de lider de partid: Sunt câțiva primari care deja ne-au căutat / Era supărarea asta, asta-mi spusese Doina în partid, că dacă facem acum stadionul câștigă Flutur PrimăriaGALERIE FOTO 
Pe 19 septembrie 2021 se naște oficial Alianța pentru Patrie (APP), un nou partid în România asumat public de Codrin Ștefănescu, dar condus de facto de Liviu Dragnea. Ambii plecați din PSD. Pe 11 octombrie 2021, botoșăneanul Răzvan Rotaru anunța pe Facebook că pune umărul la înființarea APP Botoșani, alături de Tamara Ciofu și Costică Macaleți. Toți trei plecați din PSD. 
Urmașul lui Grigore Antipa, academicianul din Ungurenii Botoșanilor: Astăzi ”ne-am democratizat”, iar dascălul trebuie să fie foarte atent, să nu ajungă să i se ”interzică” intrarea la ore
S-a născut pe 21 septembrie 1940, într-un sat cu oameni destoinici, demni și harnici. Este membru al Academiei Române și conduce Institutul de Biologie al celui mai înalt for academic. A fost, vreme de un sfert de secol, directorul celui mai mare muzeu de științe naturale din țară, care poartă și numele savantului Grigore Antipa.
Ștefan Teișanu: Diferența dintre discursul iubitor de cultură și realitate e uriașă / Faptul că Botoșaniul nu are nicio strategie culturală este de neînțeles
De opt ani, în România se vorbește despre Nord. De opt ani, sfârșitul verii adună în Nord turiști din toate zările. Concerte, conferințe, ateliere, ciclism, tenis, teatru, filme, tur ghidat, campanii de răsunet național, istorii și perspective, lansări de carte și recuperări culturale…
Botoșănean de 23 de ani, ofițer în Forțele Navale Române! A absolvit Academia șef de promoție, unul dintre cei mai tineri ingineri în electromecanică navală, din România – VIDEO
Un tânăr care strălucește la propriu. Primul contact înseamnă o strângere fermă de mână, o privire pătrunzătoare din care răzbate inteligența și un șuvoi de energie pozitivă.
Claudia Țilia, tânăra care (ne) vede cu ochii minții: Pe străzile din Botoșani, șoferii nu sunt familiarizați să dea prioritate bastonului alb
Claudia Țilia este nevăzătoare, însă a dezvoltat un altfel de văz. Curajul și determinarea, dar mai ales firea artistică au făcut-o să înțeleagă viața mai repede și poate mai dur decât noi, cei care nu mai știm să acordăm vederii frumusețea pe care o merită.
Loading...
Olimpicul din Botoșani care nu a dat Bac-ul, dar va studia la Paris: Nu diplomele sunt trebuințele necesare, ci anii de muncă asiduă, de studiu, de învățare
La 19 ani, are o viziune asupra vieții și a lumii pe care și-o asumă cu înțelegerea celui care știe că viitorul aparține îndrăzneților.
Vocea parlamentarului: Alexandra Huțu, deputat la 32 de ani între (ne)secrete și ascensiune fulminantă în carieră: Trebuie să fac anumite compromisuri / La momentul acela efectiv îmi tremurau mâinile VIDEO
Botoșăneanul începe un ciclu de interviuri despre activitatea parlamentarilor botoșăneni. Știm că foarte mulți dintre dvs. vă întrebați, și pe bună dreptate, ”ce fac senatorii și deputații pe care i-am trimis la București”.
Radu Ciobănașu: Ca artist, la Londra m-am simțit foarte protejat, respectat, mi s-au creat toate condițiile pentru ca eu să pot face performanțăFOTO&VIDEO
În luna iunie, Radu Ciobănașu s-a aflat în Londra, pe platourile de filmare ale unui celebru serial de televiziune, ”The Power”, realizat după cartea cu același nume a autoarei Naomi Alderman. Prilej de taifas și de mărturisiri. Despre film și teatru în pandemie, despre artă ca terapie și descătușare sufletească, povești cu Improvisneyland, dar și despre România care pulsează în inima Londrei.  
INTERVIU Cosmin Andrei la 8 luni de mandat - Evaluarea corectă o facem după 4 ani / Am o problemă și o frustrare cu... - VIDEO
Municipiul Botoșani are parte de un primar tânăr și determinat să facă lucruri notabile pentru comunitate. Sau, cel puțin, asta ne-a promis Cosmin Andrei în campania electorală, una total atipică, predominată de încrâncenare politică pe fondul unei crize sanitare fără precedent.
CULISELE negocierilor viceprimarului pentru care un singur vot a făcut diferența: Am plecat din PSD pe ușa din față / A fost o înțelegere pentru funcții VIDEO
Alegerile locale din 27 septembrie 2020 vor rămâne în memoria colectivă a electoratului botoșănean prin mai multe premiere, primarul fiind ales la o diferență de 16 voturi față de principalul competitor și ”politicieni de meserie” devansați de persoane abia intrate în poltitică. Dar mai avem și un consilier local intrat în plen grație unui singur alegător din municipiu. Și propulsat viceprimar într-un plan gândit pe termen lung și eșuat la scurt timp după negocierile de culise.
Loading...
Raluca Curelariu, consilierul USR cu loc important la masa negocierilor: Nu avem o majoritate clară în CL și sunt încântată de acest aspect / Nu trebuie să îi transmit eu lui Andrei că nu votez într-un fel FOTO&VIDEO
Uniunea Salvați România – Filiala Județeană Botoșani a obținut pentru prima dată în istoria județului două locuri la masa dezbaterilor, în Consiliul Local Botoșani, forul care practic adoptă hotărâri cu impact pentru municipiul reședință de județ.
Diana, frumoasa botoșăneancă cu gropițe, care s-a hotărât să fie actriță: M-am aruncat în marea asta și m-am rugat să iasă ceva GALERIE FOTO
Diana Rotaru este o tânără de 23 de ani care a plecat prin țară și ai cărei părinți încă se întreabă când le-a crescut fata.
Mircea CARP, martor al unei fabuloase istorii: Tot orașul era într-o mare agitație, temutul și faimosul Coroiu dispăruse fără urmă cu o noapte în urmă
Povești din Botoșanii de odinioară cu fostul director de la Europa Liberă.
Claudia ȚILIA: Dacă societatea ne stigmatizează, e pentru că alții înaintea noastră au întărit această atitudine prin felul în care s-au comportat
Supranumele care i se potrivește ar fi acela de învingătoare. A studiat Psihologia, iar în prezent urmează un master la Psihologie Judiciară, dar în paralel este și studentă la Filosofie. A scris o carte care va deveni, de bună seamă, un instrument pentru literatura de specialitate. Pentru că, înainte de a ne preda lecții, Claudia Țilia ni se oferă drept exemplu.
Prof.univ.dr. Corneliu IAȚU: Familia Pillat a fost ca o aură pentru Miorcani / Tatăl meu a fost primul salvator miner cu atestat din județul Botoșani
Vă oferim astăzi o călătorie. Prin viața unui om, prin locuri de aproape și de departe. Vă oferim, de asemenea, o perspectivă nouă asupra unui Botoșani care mai poate încă exploata uriașele bogății, de la pământ și apă, până la trecutul atât de prețios. Nu în ultimul rând, aducem prin acest interviu un omagiu poetului Ion Pillat, de la a cărui naștere se împlinesc astăzi, 31 martie, 130 de ani.
Monica PILLAT: Norocul meu a fost să mă nasc într-o familie ale cărei doamne mi-au devenit modele de nobleţe sufletească, dar şi de imaginaţie creatoare
Destinul familiei Pillat se identifică, din multe puncte de vedere, cu istoria dureroasă a ultimului veac românesc, dar se înscrie și într-o jertfelnicie creștină care, trebuie să recunoaștem, cu greu mai poate fi înțeleasă în zilele noastre.
Sondaj
Sunteți de acord cu accesarea de către Primăria Botoșani a unui credit de 13 milioane de euro pentru cofinanțarea proiectului european privind refacerea căii de rulare și cumpărarea unor tramvaie noi?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
„Nu are nicio legătură culoarea politică referitor la mine, eu nefăcând parte din niciun partid politic. Pur și simplu am văzut anunțul pe internet și am încercat. Să lucrez mai mult, totul este spre binele meu, spre a avea ...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
astăzi
EUR
Euro
4.9483 lei
USD
Dolarul SUA
4.3786 lei
CHF
Francul elveţian
4.7500 lei
GBP
Lira sterlină
5.8051 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.8668 lei
XAU
Gramul de aur
250.8945 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2470 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3562 lei
AUD
Dolarul Australian
3.0780 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.4205 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1945 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6654 lei
Vremea
astăzi
Botosani
2.7 o C
Dorohoi
1.9 o C
Bucecea
2.2 o C
Darabani
1.2 o C
Saveni
2.1 o C
Ştefăneşti
5.6 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2021 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.