Interviuri
INTERVIU Raluca Rogojină, despre Foametea din Moldova și Botoșani: Să-ți sacrifici copilul nou-născut, să-l fierbi și să-l oferi hrană celorlalți 5 ca să rămână în viață...FOTO&VIDEO

Mâncau câteva boabe de grâu pe zi. Apoi s-au mulțumit și cu câteva frunze de iarbă uneori fiartă, alteori mărunțită între dinții tot mai sfărâmicioși. Pe măsură ce lunile treceau, în castroanele sărmanilor ajungeau și vrăbii, șobolani, șoareci, pisici și câini. În timpul Marii Foamete, dincolo de Prut, oamenii și-au mâncat propriii copii, alții au dezgropat cadavrele din cimitire și au mai supraviețuit astfel câteva ore, zile, luni.

Ce a însemnat Marea Foamete din 1946-1947 pentru botoșăneni? Ce amintiri au astăzi copiii Foametei? Ce spun despre anii grei de după război, despre refugiu și despre anii care au urmat? Aflăm dintr-un documentar pentru care, spune Raluca Rogojină, producătoarea și realizatoarea emisiunii ”Adevăruri despre trecut”, echipa ei a muncit mai bine de un an de zile. 

 

”Am plâns mult anul ăsta! Am muncit dublu! Și am trăit pentru câteva vieți! Paradoxal! Providența a făcut să lucrez pentru un subiect care face vax tot ceea ce înseamnă “măscuță, izolare, dezinfectant, Mona, off...”, scria Raluca Rogojină înainte de difuzarea primei părți a documentarului tulburător difuzat miercurea trecută la Televiziunea Națională.

 

Este vorba despre Foametea din Moldova, din anii 1946-1947. Un fenomen despre care se vorbește încă prea puțin, poate și din pricină că, aproape jumătate de secol, comuniștii au așezat deasupra vălul tăcerii. Pentru că, așa cum s-a demonstrat mai târziu, Marea Foamete nu a fost doar o consecință a secetei, ci un act criminal asupra a milioane de oameni.

 

Un act criminal care a produs la rândul său manifestări umane cutremurătoare.

 

”Să-ți sacrifici copilul nou-născut, să-l fierbi și să-l oferi hrană celorlalți 5 ca să rămână în viață, cred că depășește limita oricărui profan de azi. Marea foamete din 1946 a scos totul din ceea ce ar putea accepta și face o ființă umană. Să dezgropi și să mănânci cadavre din cimitire e de neconceput pentru omul de azi! Știu, cu greu veți putea urmări ce urmează de la 22.20, pe TVR1. Dar zic că istoria trebuie știută pentru a nu mai fi repetată!”, a mărturisit Raluca Rogojină.

 

Al doilea episod despre Marea Foamete, în cadrul emisiunii ”Adevăruri despre trecut”, va putea fi urmărit miercuri, 25 noiembrie 2020.

 

Despre cum se vede istoria prin ochii unui jurnalist, despre oamenii din Botoșani și despre valorile lor, dar și despre ce vom vedea miercuri în emisiunea ”Adevăruri despre trecut”, a vorbit Raluca Rogojină într-un interviu pentru cititorii Botoșăneanul.ro.

 

 

”Mă mândresc de câte ori am ocazia cu faptul că părinții mei sunt din Botoșani”

 

-Propun să pornim acest interviu de la un episod ”Adevăruri despre trecut” difuzat în 2018, și care a fost nu doar foarte vizionat, atât pe TV cât și pe youtube, ci și foarte comentat la acea vreme. Este vorba despre ”Iubirea pe uliță”. Făceați atunci următoarea precizare: ”filmările și interviurile au fost făcute în comuna mea natală. Intervievații au fost dintre oamenii pe care îi iubesc și respect cel mai mult, inclusiv bunica mea”. Și ați completat: ”pentru mine a fost una dintre cele mai emoționante emisiuni pe care le-am făcut vreodată”. Așadar, ce înseamnă pentru dvs. Botoșaniul și oamenii săi, pe care i-am regăsit în mai multe episoade ale emisiunii al cărei producător sunteți, iată, de 6 ani la Televiziunea Națională?
 

-Acolo a rămas inima mea și de acolo îmi iau putere ori de câte ori plec prăbușită dintr-o capitală care nu se caracterizează neapărat prin umanism. Poate sună clișeistic, dar ăsta e adevărul: acolo îmi încarc bateriile! Am fost crescută de bunicii din satul Sîrbi, comuna Vlăsinești, până la vârsta de 5 ani, iar lungile vacanțe de vară le-am petrecut tot acolo. Am rămas amprentată cu tot ce înseamnă locul acela, de la mirosuri până la felul în care se așază lumina pe sat, în fiecare moment al zilei. Mă emoționează să vorbesc despre subiectul acesta și aș avea enorm de multe lucruri de povestit! În ciuda distanței de aproape 500 de kilometri, cred că sunt nepotul care se întoarce cel mai des la casa bunicilor. E aproape ca o obsesie dorința aceasta de a mă oxigena cu puritatea acelor locuri!

Legat de faptul că mi-am ales să fac și multe dintre emisiuni acolo, nu este generat doar din rațiunea că divinizez zona, ci în principal pentru autenticitatea oamenilor și a poveștilor lor de viață. Pentru foarte mulți dintre cei care vizionează, pare o altă lume, ceva de neînchipuit!

Episodul „Iubirea pe uliță” a fost un exemplu în acest sens. E păcat faptul că oamenii aceștia dispar și cu ei un întreg univers. Setul de valori după care și-au ghidat viețile este atât de sănătos, de firesc și în același timp eroic, impus de vremuri pe care nu ni le-am mai dori din nou, încât merită să ne închinăm la ei ca la icoane!

Peste toate acestea, eu mă mândresc de câte ori am ocazia cu faptul că părinții mei sunt din Botoșani. Cred cu tărie că empatia, sensibilitatea, creativitatea ce mă definesc se trag de la faptul că mi-am luat seva din acele locuri.

 


(Raluca Rogojină, producător TVR)

 

 

”Cazurile de necrofagie și canibalism au fost la ordinea zilei”

 

-Ați reușit să faceți dintr-un documentar o emisiune foarte dragă multor români, îmbinând imaginile din arhiva televiziunii cu mărturiile celor care au fost parte a istoriei, la care se adaugă și aportul specialiștilor (consultanților) în ”istoria recentă”. Ce vă emoționează cel mai mult în perioada de documentare: povestea trecută (în imagini) sau cea prezentă (mărturisită direct)?
 

-Este o muncă atât de frumoasă și de grea în același timp, încât am putea povesti cât pentru un roman foileton! Arhiva Televiziunii Române este impresionantă! Când intri acolo, e magic! Prin imagini, istoria devine atât de palpabilă, e un sentiment de neînchipuit... Apoi, interacțiunea cu intervievații care povestesc uneori lucruri atât de personale ni-i face pe mulți dintre ei apropiați pe viață. Întotdeauna am susținut faptul că, intrând atât de profund în viața atât de multor oameni, prin prisma acestei profesii, îți dă senzația că ai trăit cât pentru o mie de vieți. Avem șansa extraordinară de a învăța enorm aprofundând subiecte dintre cele mai variate, încât munca noastră devine hrană atât pentru suflet, cât și pentru creier.

 

- ”Istoria trebuie știută pentru a nu mai fi repetată!”, spuneați cu puține ore înainte de difuzarea primei părți despre documentarul Foametea din Moldova (18 noiembrie), o ediție extrem de dureroasă, despre foametea din 1946-1947, filmările fiind realizate în județele Vaslui și Botoșani. Cât de ușor/greu vorbesc oamenii despre cumpliții ani de după război?
 

-Noul sezon „Adevăruri despre trecut” a debutat în 16 septembrie. Ediția din 18 noiembrie este primul episod din cele două pe care le-am făcut despre foametea din 1946. În primul rând, este greu să mai găsești supraviețuitori care să aibă amintiri din acea perioadă. Apoi, lucrul cu oamenii în vârstă nu este cel mai ușor din lume! Din cauza suferințelor trăite sunt de multe ori suspicioși, reținuți. Trebuie să le câștigi încrederea și să fii extrem de răbdător-cei mai mulți au foarte multe lucruri de povestit, pe sticlă apar câteva minute, dar interviul per total poate dura și două ore!

Legat de subiectul despre care mă întrebați, cel mai greu este de vorbit cu cei din Republica Moldova, unde oamenii încă se feresc de subiect pentru că acolo s-au întâmplat lucruri cumplite, cazurile de necrofagie și canibalism au fost la ordinea zilei.

 

-I-ați auzit vreodată plângându-se de vremurile de astăzi?
 

-Despre vremurile de azi spun „că e păcat să se tăvălească fărâma de pâine pe pământ”, când atunci se mânca cu poftă orice grăunte găsit la marginea drumului! De vremurile de azi se plâng prin alte prisme-lipsa valorilor, bătaia de joc la care sunt supuși zilnic, după ani grei de lipsuri și suferințe.

 

 

”Ce s-a întâmplat după difuzarea primului episod din Foamete a fost spectaculos”

 

-Cum reacționează spectatorii dvs. la subiectele propuse? Se regăsesc în povești, simt nevoia să vină cu propriile experiențe, trimit mesaje după difuzarea unui episod?
 

-Emisiunea „Adevăruri despre trecut” este cea mai urmărită producție a TVR, pe youtube. Evident că orice subiect care este legat de perioada comunistă naște pasiuni și controverse. Aici nu prea există griuri, se vorbește doar în extreme! Așa că orice gen de abordare ai adopta ca realizator, invariabil apar și criticile! Sunt foarte mulți și cei care ne laudă, vin cu propuneri de subiecte și abordări.

Ce s-a întâmplat după difuzarea primului episod din „Foamete” a fost, însă, spectaculos! N-am primit cred în toată viața mea atât de multe mesaje, a fost ceva de neînchipuit. Bănuiam că subiectul va avea impact, dar nu atât de mult! Am fost copleșită de empatia pe care cei de acasă au simțit-o și m-am bucurat că au realizat faptul că ceea ce trăim noi azi e mizilic.

 

-Care a fost cel mai greu/dificil subiect, dintre cele abordate până acum?
 

-Este imposibil de răspuns aici! La prima mână aș putea spune că „Foametea” a fost cel care m-a marcat definitiv, am și lucrat la el un an de zile-perioadă în care am stat încărcată cu toate suferințele și atrocitățile trăite de intervievații mei. La un moment dat, editorul de montaj cu care lucrez, Ioana Cristea, a colapsat și mi-a spus: „Gata, trebuie să-l dai pe post, să te eliberezi de el, că altfel murim amândouă aici!”

Fiecare subiect la care lucrăm poate deveni dificil dintr-un punct de vedere sau altul. Uneori e greu să mai găsești supraviețuitori, alteori poate deveni cumplit pentru că nu găsești imagini suficient de elocvente pentru subiectul tău, alteori informațiile se bat cap în cap. Se lucrează mult la fiecare ediție în parte, de la documentare și până la faptul că toate interviurile, toate imaginile sunt transcrise cuvânt cu cuvânt-avem o bază de date enormă! Apoi, lupta crâncenă cu tine însuți: ce rămâne și ce tai la montaj, asta este una dintre suferințele mari ale profesiei ăsteia!

 

 

De la vrăbii, șobolani, șoareci, pisici și câini la propriii copii

 

-Ce urmează să vedem în ediția de miercuri, 25 noiembrie 2020?
 

-În 18 noiembrie am prezentat la „Adevăruri despre trecut” primul episod din istoria faptelor cumplite care s-au întâmplat în timpul marii foamete din anii 1946-1947. În cel de-al doilea episod continuăm cu mărturiile înfricoșătoare ale basarabenilor asupra cărora s-a abătut nu doar seceta, ci o întreagă campanie de exterminare.

În URSS, foametea trăită de basarabeni în anii 46-47 a fost pusă întotdeauna pe seama secetei și a consecințelor războiului.  În realitate însă, s-a întâmplat ceea ce se numește “foamete organizată”, adică cea mai puternică formă de manipulare a ființei umane. Seceta din 1946 a fost, pentru Stalin, prilejul ideal pentru organizarea unei campanii de exterminare a basarabenilor! Toate casele din Republica Moldova au fost perchiziționate la sânge, s-a confiscat până la ultimul grăunte condamnând astfel o întreagă populație la moarte sigură!

Basarabenii ajunseseră să mănânce orice: vrăbii, șobolani, șoareci, pisici și câini. Extrema la care s-a ajuns în acea perioadă este reprezentată de nenumăratele cazuri de canibalism și necrofagie care au avut loc atunci. Întâmplările sunt confirmate atât de supraviețuitorii acelei perioade, cât și de documentele oficiale din arhivele de stat. Teama de a muri de foame este una dintre fricile fundamentale, așa că mulți ajunseseră pe atunci să-și sacrifice propriii copii, pe cei mai mici, ca să-i hrănească pe cei mai mari și sunt cazuri când mai întâi i-au sacrificat pe bunici, apoi au sacrificat copiii, ca până la urmă, cei 2 soți să se sacrifice unul pe altul, ca să supraviețuiască cel puțin unul dintre ei. 

Deși au trecut 74 de ani de atunci, fenomenul foametei din Basarabia este încă un subiect tabu despre care unora le este încă teamă să vorbească, altora le este groază sau rușine. Dacă, în Ucraina, autoritățile au recunoscut și condamnat Holodomorul (foametea deliberată din 1932-1933), în Republica Moldova ceea ce s-a întâmplat în anii 46-47 nu a fost încă recunoscut oficial ca „foamete organizată”.

 


(Captură TVR, ”Adevăruri despre trecut”)

 

-La ce lucrați în prezent, ce ne puteți dezvălui din… poveștile viitoare despre trecut?
 

-Un documentar inedit va fi cel despre felul în care funcționa de fapt Securitatea în România, în perioada comunistă. Erotismul, sexualitatea, prostituția și homosexualitatea vor fi temele care se vor regăsi într-un alt documentar programat pentru luna decembrie. Ultima ediție din an va fi dedicată ultimului Moș Gerilă-cum și-au petrecut românii Crăciunul din 1989, dar și unui documentar despre ce au însemnat romanțele pentru românii trăitori ai epocii ceaușiste.

 

 

Partea a doua a emisiunii ”Adevăruri despre trecut” despre Foametea din 1946-1947 are loc miercuri, 25 noiembrie, de la ora 22.20, pe TVR1.

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Monica PILLAT: Norocul meu a fost să mă nasc într-o familie ale cărei doamne mi-au devenit modele de nobleţe sufletească, dar şi de imaginaţie creatoare
Destinul familiei Pillat se identifică, din multe puncte de vedere, cu istoria dureroasă a ultimului veac românesc, dar se înscrie și într-o jertfelnicie creștină care, trebuie să recunoaștem, cu greu mai poate fi înțeleasă în zilele noastre.
Maria Cristina Nicolau: Cea mai frumoasă femeie este cea naturală, să fii tu și să nu pari altceva decât ești – GALERIE FOTO
Cântă de aproape 20 de ani și o face cu îndrăzneală, cu încredere și cu o forță artistică ieșită din comun, o forță care a impresionat juriile, fie că vorbim despre competițiile adolescenței, fie că ne amintim de scena de la X Factor.
”Mama” lui Mircea Bravo s-a născut la Botoșani, actrița din spatele unui personaj care a cucerit milioane de români: E o formă de umor de mare bun simț - GALERIE FOTO&VIDEO
”Am văzut și am lucrat cu mari talente. Dar așa ceva n-am mai întâlnit. E talent în stare brută", spunea despre ea unul dintre cei mai mari regizori români.
LIVIU ȘOPTELEA - 55: Îngerii suntem noi. Eu pentru tine, tu pentru altul - GALERIE FOTO
Astăzi, 24 ianuarie, pictorul Liviu Șoptelea împlinește 55 de ani. O vârstă a maturității artistice, a trăirilor asumate și chiar exteriorizate în culoare și în formă de îngeri. Îngeri din era covidiană.
Gellu DORIAN: Manageri improvizaţi au împins Botoşanii, din punct de vedere cultural, pe ultimul loc din ţară
Ziua Culturii Naționale este ”o improvizaţie cu iz facil”, spune Gellu Dorian, ”o tinichea de aur fals la numele poetului”, scriitorul vorbind totodată și despre datoria pe care botoșănenii o au față de Mihai Eminescu, o datorie pe care urmașii Poetului nu doar că o ignoră, dar o și marginalizează sau minimalizează.
”Crimă la Grădina Botanică” sau cum a devenit un uriaș savant botoșănean personaj într-un roman polițist: Îmi place ca din orice experiență să învăț lucruri noi
Cine și-ar fi imaginat vreodată că un botanist născut în Botoșani, cu o biografie de excepție, ar putea deveni personajul unui roman polițist, și chiar acel personaj în jurul căruia se țes intrigi și care oferă, în final, și mobilul unei crime.
INTERVIU: Daniel, tânărul care a făcut mii de copii fericiți, singur în viața reală: Nu mă așteaptă nimeni acasă / Am luat legătura cu un psihoterapeut, la prima cădere
Notorietatea pe care a dobândit-o tânărul Daniel Câșlariu, care conduce Asociația Grup Civic Botoșani, este una de trecut în manuale. Într-un timp extrem de scurt tânărul voluntar a reușit să deschidă multe uși, de la demnitari la oameni de afaceri, magistrați, directori de instituții sau primari.
Microbiologul Vania Atudorei: Nu moare nimeni de Covid, ci moare de complicațiile pe care acest virus le dă / La Botoșani, atmosfera este mult mai tensionată decât în Canada
Consideră pandemia de coronavirus o ”tragedie internațională”, însă mai periculoase decât COVID-19, spune microbiologul Vania Atudorei, sunt ”psihoza și paranoia”.
FLASH INTERVIU Deputatul AUR de 78 de ani: Am fost consilier al ministrului / Ce ministru? / Nu mai țin minte
După zeci de ani de politică, la vârsta la care mulți se îngrijesc de creșterea nepoților, Lucian Feodorov a reușit pentru prima dată în viață să ajungă parlamentar. A făcut-o pe lista Partidului Alianței pentru Unirea Românilor, formațiune în care a ajuns de puțină vreme, după ce a trecut de-a lungul timpului prin alte șase partide.
Loading...
INTERVIU Cătălin Silegeanu: ”Nu pot să zic că de pe 7 decembrie voi fi deputat”, dar... ”dinozaurii care sunt momentan pe fotolii, trebuie să dispară” VIDEO & GALERIE FOTO
Într-un an total ciudat pentru Botoșani, ca de altfel pentru România și întreaga lume, oamenii din nord-estul Moldovei au avut parte de un candidat cel puțin atipic... Care până anul trecut nu exista în lumea politică și care în 2020 este probabil autorul celor mai multe comunicate, postări pe rețelele de socializare și al celor mai directe și violente atacuri la liderii partidelor de calibru.
INTERVIU Magda Oleniuc, președinte PLUS Botoșani: Este clar că în ultimii 30 de ani parlamentarii județului nostru au eșuat în modul lor de a face politică „tradițională”
După ce la scrutinul din 27 septembrie s-a tras linia deasupra sa, deoarece a ocupa locul 3 pe lista USR-PLUS, iar alianța a intrat cu doi membri în Consiliul Local, lidera Partidului Libertate, Unitate și Solidaritate a intrat în competiția internă a alianței pentru desemnarea candidaților la alegerile parlamentare.
Fostul jurnalist care a călătorit în Siberia și a trăit 40 de zile doar cu apă: Pentru a fi fericit nu ai nevoie de lux; ai nevoie de înțelegere cu cei dragi GALERIE FOTO
A fost 10 ani reporter la ProTV, a activat și în presa scrisă. Drumuri și cărări care îl îndepărtau tot mai mult de ceea ce căuta: Calea, Adevărul și Viața. O poveste de viață impresionantă, care trece și prin ograda bunicilor din Coțușca, județul Botoșani.
INTERVIU Valeriu Iftime: Dacă nu faci politică, nu trebuie să fii mort și să fii mut / Sunt speriat de ce se poate întâmpla în Botoșani - VIDEO
Botoșani a avut parte în această campanie electorală de un lucru fără precedent în toate alegerile locale de după revoluție. Unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri, cu o notorietate care a depășit de mult granițele județului, a sprijinit public câțiva candidați de la alegerile locale. Ba cu unii a participat chiar și la emisiuni televizate.
INTERVIU Magda Oleniuc, candidat USR-PLUS la Consiliul Local: Nu vreau să fac politică second-hand / Avem nevoie de un PUG vizionar
Alegerile de duminică, 27 septembrie, reprezintă primul test local și pentru Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate, adică PLUS. Formațiunea condusă la nivel central de fostul prim-ministru Dacian Cioloș nu a intrat singură în bătălia electorală, ci în alianță cu USR. La Botoșani, lidera județeană a PLUS candidează la Consiliul Local, ocupând locul 3 pe lista pentru municipiu.       
Loading...
”VREAU PREȘEDINTE” – INTERVIU Doina Federovici, PSD: Zece măsuri clare cu programe pentru fiecare comunitate, nu himere, nu 100 de soluții / Șoptică și Orban au încercat să cumpere primariiVIDEO
După mai bine de 20 de ani de politică, în care a urcat încet dar sigur în ierarhia partidului până la funcțiile de președinte județean și vicepreședinte național, Doina Federovici se află probabil în cel mai important punct al carierei. Fost consilier județean și pentru jumătate de an chiar vicepreședinte al Consiliului Județean, senator al României timp de opt ani, candidează în 2020 pentru funcția de președinte al Consiliului Județean.
”VREAU PREȘEDINTE” – INTERVIU Mihaela Huncă, Pro România: Oamenii nu vor lucruri spectaculoase, nu vor să facem aeroport la Santa Mare sau să facem o stație de lansare de racheteVIDEO
Alegerile locale din acest an ar trebui să fie pentru Mihaela Huncă încununarea a doi ani de muncă la Pro România. Pe de altă parte, după un mandat de consilier local și altul de deputat, fostul inspector școlar general se află și în fața primului vot uninominal din cariera politică. După modelul implementat în mai multe filiale Pro România și la Botoșani coordonatorul organizației a intrat în lupta pentru președinția Consiliului Județean.
”VREAU PREȘEDINTE” – INTERVIU Costel Șoptică, candidat PNL: Nu gândim minuscul, conceptul este unul pentru toți cetățenii județului / Nu vorbim despre d-na Federovici cum ar fi vreo fecioară - VIDEO
Cursa pentru președinția Consiliului Județean este deja una a... președinților. A celor de partid, mai exact, fiindcă principalele forțe politice din Botoșani au intrat în bătălia alegerilor locale cu liderii organizațiilor județene. După un mandat de deputat și altul de senator, Costel Șoptică se află poate în fața celei mai mari provocări a carierei sale politice: președinția CJ.
”VREAU PRIMAR” – INTERVIU Cătălin Silegeanu, independent: Teama mea este că o să ajungem să avem același primar, aceleași partide în CL și iar o să se certe pentru lucruri minore VIDEO
O candidatură ieșită din tipare, ca mesaj, limbaj și atacuri extrem de dure la adresa principalilor competitori, probabil că nu putea veni decât din partea unui botoșănean care nu este angajat al statului și care nici nu face afaceri cu statul. Astăzi, protagonistul seriei de interviuri ”Vreau primar” este Cătălin Silegeanu, care a fost exclus din PSD înainte probabil de a se obișnui cu această calitate. Candidează ca independent atât la Primăria Botoșani, cât și la Consiliul Local.
”VREAU PREȘEDINTE” – INTERVIU Constantin Rotaru, PPU-sl: Oamenii nu vor să li se promită că li se dă, vor să nu li se ia nici măcar ce au - VIDEO
Una dintre figurile absolut noi aduse la rampă de anul electoral 2020 este dată de Partidul Puterii Umaniste – social-liberal (PPU-sl). Constantin Rotaru se află la prima experiență politică și a intrat direct în cea mai dificilă bătălie, cea pentru președinția Consiliului Județean. Ce l-a determinat să se implice într-un domeniu în care până de curând a fost doar spectator, aflați din interviul de astăzi.
”VREAU PREȘEDINTE” – INTERVIU Andrei Drancă, USR-PLUS: În mandatul acesta trecut de acum nu au făcut absolut nimic. Niciun proiect la CJ, doar ședințeVIDEO
Uniunea Salvați România se află în Botoșani la prima bătălie electorală pentru alegerile locale. Și a aruncat în luptă ce are mai bun: președintele organizației județene candidează la Consiliul Județean, iar liderul de la municipiu a intrat în cursa pentru Primăria Botoșani. Și nu o fac singuri, ci în alianță cu Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate, adică PLUS, formațiunea condusă la nivel central de Dacian Cioloș, fost prim-ministru al guvernului tehnocrat.
melimeloparis.ro%20
astratex.ro
Sondaj
Ce vaccin anti Covid preferați?
Pfizer/BioNTech
Moderna
AstraZeneca
Johnson & Johnson
Sputnik V
Altul
Declaraţia zilei
„Interesant este și aspectul că aceste procese s-au finalizat în anul 2019 iar acțiunea pentru dosarul acesta de executare au fost amânate, din diverse motive, nu vă pot răspunde, ar trebui să răspundă lichidatorul de ce au ...
starshiners.ro%20
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.9259 lei
USD
Dolarul SUA
4.0492 lei
CHF
Francul elveţian
4.4955 lei
GBP
Lira sterlină
5.7056 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.7243 lei
XAU
Gramul de aur
239.1391 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2293 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3753 lei
AUD
Dolarul Australian
3.1884 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.3424 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1921 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6624 lei
Vremea
astăzi
Botosani
11.8 o C
Dorohoi
11.9 o C
Bucecea
11.8 o C
Darabani
12.2 o C
Saveni
12.1 o C
Ştefăneşti
8.7 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2021 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.