Interviuri
INTERVIU Traian Apetrei : Avem o presă de partid
Actualul director al Teatrului Mihai Eminescu a debutat în presă la o vreme în care majoritatea celor care lucrează acum la Botoşani în domeniu încă nu se născuseră. Şi-a început cariera tocmai în 1973 ca fotoreporter la fostul Clopotul, a absolvit apoi Facultatea de Jurnalism din Bucureşti, după care a fost pe rînd redactor, secretar general de redacţie, redactor şef adjunct. După revoluţie şi-a continuat cariera ca redactor şef şi director la Gazeta de Botoşani, iar timp de patru ani a condus si postul local Somax TV. 6 ani a scos săptămînalul Viaţa Botoşanilor, la care a renunţat la cîteva luni după preluarea şefiei importantei instituţii de cultură. N-a abandonat însă scrisul şi tocmai a lansat o nouă carte, „Ani de glorie la CS Botoşani”.


„În presă lucrau doar membri de partid” 

-    Cum regăsiţi presa botoşăneană la 20 de ani şi puţin după revoluţie, faţă de ceea ce era pe vremuri?
-    „Pe vremuri” ăsta are nişte ghilimele şi se referă strict la perioada dinainte de 1989, că, dacă ar fi să ne întoarcem în istoria presei botoşănene, în perioada interbelică, la care mai toţi facem referire, Botoşanii avea tare multe publicaţii. Referitor la situaţia presei de acum, mi se pare săracă, paradoxal … Sigur, au mai apărut, au mai dispărut o seamă de publicaţii, dar presa ar trebui să răspundă gusturilor poate mai diversificate de atît. Adică şi presa de scandal şi presa cu decolteuri şi cea fără decolteuri, necesară şi asta pentru o anumită categorie de public, dar şi presa de comentariu, de substanţă de greutate, pentru că, pînă la urmă, se întorc viziunile unora care făceam parte din presa de pînă în 1989 şi din anii următori care eu, cel puţin în ceea ce mă priveşte, între priorităţile judeţului aşezam producţia. Producţia aceea serioasă : agricultura …

-    Era sarcină de la partid să scrieţi despre producţie?
-    Sigur, era o presă de partid, după cum o presă de partid este şi acum în bună măsură. Acum e ceva mai mascată, atunci era limpede spus. În presă lucrau doar membri de partid.

-    Atunci era clar, se ştia a cui partid este presa. Acum a cui partid este?
-    Acum nu prea ştii a cui e, dar e a cuiva. Fiecare publicaţie e a cuiva care încearcă inclusiv prin perioadele de alegeri să-şi impună punctele de vedere, candidaţii, o personalitate anume. Una peste alta, eu cred că şi ceea ce face presa se măsoară în ceva. Starea ţării reflectă într-un fel, sigur politicul o reflectă, economicul o referă, dar şi ceea ce a făcut presa pentru un domeniu şi pentru altul.

Ani buni ziarul judeţean nu avea maşină 

-    Tehnic vroiam să vă întreb : acum presarii au o mulţime de mijloace de informare, de la internet şi pînă la telefon mobil. Cum vă culegeaţi atunci dvs. informaţiile, cum vă veneau ideile?
-    Din nefericire se mai folosea şi atunci uneori telefonul, acela cu fir, sîrmă şi toate păcatele lui, ba chiar şi cel cu manivelă mai era pe ici, pe acolo, pe la nişte CAP-uri uitate prin judeţ. Cel mai potrivit lucru era mersul la faţa locului, erau vremuri foarte bune pentru presa locală în care aveam maşină sau maşini. S-a întîmplat ca ani buni totuşi ziarul judeţean de atunci să nu aibă maşină şi era un calvar să mergi cu tractorul, cu remorca, cu ITA, cu autobuzele acelea de care îşi mai amintesc cei din generaţiile vechi în care te treceau mai ales vara toate sudorile, iarna toate frigurile, nu era defel comod. Adică într-o profesie în care jumătate este roata, mai este talentul, în primul rînd, după aceea nişte abilităţi specifice profesiei, dar şi posibilităţile de mişcare contează. Acum este evident, posibilităţile sunt mult mai mari.

-    Vi s-a întîmplat să scrieţi un articol sau mai multe şi să vi se reproşeze de la partid conţinutul, sau mesajul, sau anumite cuvinte utilizate?
-    Era spre sfîrşit … colegii care lucraseră în cenzură renunţaseră la cenzura propriu-zisă, adică erau doi oameni în redacţie care atît aveau ca misiune profesională să nu lase a trece în paginile ziarului măcar ceva care să sugereze, să lase în plan secund, să se înţeleagă precum că ar fi vorba de vreo abatere de la linia politică a partidului. Nu încape vorbă, ce să ne mai ascundem după deget, trebuia făcut ceva anume, politicul stabilise ce anume, iar presa era un instrument în mîna politicului de a-şi aplica ideile respective şi nu aveai încotro.

-    Atunci aproape că nu exista întreprindere care să nu aibă unu-doi turnători, era fiecare cu turnătorul lor. Cum era la fostul „Clopotul”, îi cunoşteaţi, nu?
-    Profesia era însăşi şi este luată în serios. Înseamnă în primul rînd contactul cu foarte multă lume. Acum cum îi cu serviciile de informare. De exemplu, nimeni nu întreabă la americani de ce au atît de multe servicii de toate felurile şi categoriile. Nimeni nu face caz. Telefoanele acum cred că sunt mai controlate decît în vremea lui Ceauşescu, la modul cel mai propriu. Individul e mai strîns acum şi decît în vremea aceea. Sistemul lua toate măsurile să îşi conserve existenţa şi raţiunea de a fi. Am fost în cîteva vizite, am fost mai apropiat prin faptul că făceam şi fotografiile pentru ziar şi vedeam oameni despre care ştiam care e adevărata lor profesie şi care erau printre muncitorii de la o întreprindere care chipurile îşi exprimau entuziasmul pentru vizita cu pricina. Ştiam bine. Era un sistem bine căptuşit cu toate instrumentele de siguranţă, dar, repet, o culpabilizare a acelui sistem pentru că îşi crease acest sistem propriu nu cred că şi corespunde realităţii.

Cu „înflăcăcare” a aruncat la gunoi 8 tone de hîrtie

-    Dar se întîmplau lucruri de genul celor văzute acum în filme, să se ajungă să se retuşeze fotografii ca să iasă prim secretarul bine?
-    Sigur că da. Era o rigoare foarte mare la felul în care arătau fotografiile cu şeful statului sau cu cei din anturajul lui, cu cîtă distanţă trebuie să fie între unul şi altul. Dacă ar fi să amintesc, după vizita lui Ceauşescu, eram adjunct la Clopotul de pe vremea aceea. ziare vechiApare ziarul în opt pagini, intră în rotativă, începuse procesul de tipărire, erau 50.000 de exemplare tipărite, totul mergea din plin, şefii plecaseră acasă, adjunctul rămăsese … La un moment dat am plecat şi eu de acolo, pe la 12 şi ceva noaptea primesc un telefon în care mecanicul de la rotativă, Murgu Pantelimon, Dumnezeu să-l ierte că a şi murit, mă întreabă următorul fapt : „domn’ Traian, există în pagina 6 o fotografie în care, într-o poezie (care de altfel era plină de idolatrie) «noi cu înflăcărare» nu’ş ce facem. Textul apare cam în felul următor : «cu înflăcăcare» nu’ş ce facem”. Mă întreabă : „Ce facem, oprim rotativa?” Şefii, nefiind de găsit din felurite motive, sigur că plana peste mine o mare greutate, am decis să oprim tipărirea mai departe, să scoatem, să refacem rîndul acela. Era cazul de vreo 8 tone de hîrtie care trecuseră deja prin rotativă, colegii din echipa acelui număr sigur că au plătit pînă la urmă hîrtia respectivă, dar mai greu a fost să adun ziarele. Deja erau plecate prin reţeaua care era a Poştei, maşinile tot veneau şi duceau în punctele de distribuţie, 50.000 tirajul la vremea aceea nu era chiar de ici, de colo şi o seamă de colegi au răspuns absolut admirabil. Adică se făcuse de acum, 2-3 de noapte, să iei oamenii din papuci şi din pijama, să îi aduci, să îi urci în maşini, să aducă înapoi ziarele deja duse, nu era chiar de ici, de colo. Sigur, toate astea de spaima regimului, adică puteam foarte bine să înfund puşcăria pentru o asemenea neatenţie.

-    Şi au fost sancţiuni administrative?
-    Da, Băciucu a văzut la ceva vreme. Eu am tăcut asupra incidentului, dar bineînţeles că s-a aflat. Băciucu, care era secretar cu propaganda şi-a şi luat un exemplar din cel cu greşeala în cauză. N-am primit o sancţiune, singurul lucru a fost că, repet, colegii mei au trebuit să plătească hîrtia aceea irosită, dar spaima noastră nu a fost de ici, de colo.

„Nimeni din presa de azi nu are răbdare” 

-    Se întîmpla să deformaţi realitatea, să umflaţi nişte date, şi mă gîndesc la producţia agricolă, doar ca să dea bine?
-    Era o practică a regimului şi care se explica. Acum privim cu o anumită detaşare, dar atunci, faţă în faţă cu realitatea vremurilor, cînd spuneai că sunt 4.000 de kilograme de ceva la hectar sau 4.000 de litri de lapte pe fiecare vacă, însă asta se explică prin aceea că piaţa externă şi raporturile comerciale cereau României să îşi satisfacă iniţial nevoile interne şi abia după aceea să poată exporta. Ei, ori se duceau aceste cifre evident umflate ca să se spună că ar fi o bunăstare din asta teribilă, că au din ce să îşi menţină pentru consumul propriu tot ceea ce este necesar şi pot să exporte. Asta explica acea boală care n-a fost tocmai uşoară.

-    Cum erau plătiţi ziariştii faţă de restul angajaţilor?
-    Nu cine ştie ce. Atunci era o ierarhie mai riguroasă. De exemplu, nu puteai să fii venit de trei luni în presă şi să fii în vîrful respectivei piramide. Traian Apetrei interviuEra, îmi amintesc, în ceea ce mă priveşte, ca să nu dau seama pe alţii, pentru hai să spunem eforturile mele mai deosebite, pentru că profesia coincidea cu pasiunea, mă trecuse la altă categorie de salarizare cu vreo trei luni în avans. A venit controlul financiar şi a trebuit să dau toţi banii ăia o dată înapoi. De exemplu, pentru o trecere de la redactor la redactor şef adjunct îţi trebuiau 11 ani de lucru în profesie, adică în 11 ani ai fi probat că eşti ceva. Şi mai era un aspect, asta tăia orice idee de a-ţi săpa şeful, adică vrei, nu vrei, trebuie să treacă un timp. E adevărat şi că, dacă aveai calităţi excepţionale şi probate în timp, puteai să urci în ierarahie mai repede decît cel care, să spunem, aştepta ca în armată, să treacă la normal, la nu ştiu cîţi ani. Era o rigoare, de la redactor de bază şi pînă la secretar de redacţie erau 9 ani şi erai promovat dacă, eventual, aveai calităţi. Adică puteai să treci, dar 9 ani … uite că nimeni din presa de azi nu are răbdare.

-    Şi tehnic şi economic vorbind, aţi făcut presă şi înainte şi după revoluţie, cînd vi se pare că a fost mai dificil?
-    E greu de spus. Presa şi-a avut o misiune specifică atunci, ar trebui să aibă şi acum. Era la fel de greu şi atunci, şi acum. Acum sunt înlesnirile astea tehnice, accesul la mai multe informaţii, asta cere, în poziţii importante de redactor şef, de secretar de redacţie, mult mai mult discernămînt. A venit moda adusă de Soros că noi nu comentăm, noi doar ilustrăm realitatea, noi doar oferim datele despre realitate, trecîndu-se peste aspectul că selectarea doar a fiecărei informaţii este un act de opţiune : de ce informaţia aia şi nu cealaltă? El în sine te duce într-o tabără sau alta.

Clopotul aducea mulţi bani Judeţenei de Partid 

-    Tot comparînd ceea ce era atunci cu ceea ce este acum, înainte cum era, Clopotul se autofinanţa sau era sprijinit de cineva?
-    Paradoxal, Clopotul aducea mai mulţi bani la bugetul Judeţenei de Partid decît aducea, de exemplu, gospodăria de partid.

-    Dar cum aducea? Avea contracte de publicitate? Că nu prea exista termenul acesta de reclamă atunci
-    Şi prin vînzarea liberă, şi prin publicitate, şi prin mica publicitate.

-    Îşi făceau întreprinderile reclamă în ziar?
-    Da, era şi treaba asta. Era marea publicitate şi mica publicitate, şi atunci erau. Adică erau ofertele de produse, nu neapărat concurenţa. Îşi ofereau fiecare produsele, la metru pătrat, la mobilă, la garnituri, la pompe … îmi aduc aminte IUPS-ul, motoare electrice, pompe, războaie, sticlăria de la Dorohoi care era aproape permanent prezentă în ziar. Erau marile unităţi care făceau publicitate în alt sens, adică „puteţi găsi acolo nu ştiu ce, pahare sau servicii”, la acest mod.


Interviu realizat de Sergiu BĂLĂŞCĂU
INTERVIU Povestea fabuloasă a savantului botoșănean: Era un om de o curiozitate deosebită. I-am spus că s-a născut într-un secol nepotrivitGALERIE FOTO
A elaborat prima teză de doctorat din lume în domeniul ciberneticii, a fost unul dintre cei 13 membri ai Consiliului Internațional de Cibernetică. Invenții și inovații înregistrate la O.S.I.M., peste 70 de lucrări de specialitate. A lăsat în urmă pagini memorabile de proză, versuri de o sensibilitate surprinzătoare, zeci de tablouri de o neașteptată coloratură, într-o tehnică profesionistă. Coborât din familia care l-a dat Moldovei pe Sfântul Ion Iacob Hozevitul. Prieten din copilărie cu neurochirurgul Leon Dănăilă, apreciat de matematicianul Octav Onicescu.
”VREAU PRIMAR” – INTERVIU Liviu Toma, Pro România: Pentru că știu, vreau și pot, am convingerea că voi fi primarul municipiului Botoșani - VIDEO
Prezența lui Liviu Toma pe lista de candidați la Primăria Botoșani a Partidului Pro România a fost una dintre surprizele politice din vara abia încheiată. Și aceasta nu neapărat datorită plecării sale din PSD, formațiune cu care avea relații glaciale de vreo doi ani, ci prin prisma faptului că formațiunea condusă de Mihaela Huncă pregătise inițial o altă persoană. Botoșăneanul continuă seria interviurilor cu pretendenții la funcția de primar cu al treilea aspirant de pe buletinele de vot, actual vicepreședinte al Consiliului Județean.
”VREAU PRIMAR” - INTERVIU Cosmin Andrei – PSD: Botoșănenii așteaptă de la un primar investiții mari, nu să schimbe table de șah în parc, nu să taie buruienile din cimitir VIDEO
Botoșăneanul continuă seria interviurilor cu pretendenții la funcția de primar al municipiului Botoșani. Astăzi este rândul social-democratului Cosmin Andrei, care candidează pentru prima dată la postul de edil șef după două mandate de viceprimar. Reamintim că, în funcție și de disponibilitatea aspiranților la această funcție, vom încerca să realizăm interviuri cu toți cei care își doresc postul, în ordinea în care vor fi trecuți pe buletinele de vot.
”VREAU PRIMAR” – INTERVIU Gheorghe Ciubotaru, PMP: Am avut viziunea acelui parc Cornișa și l-am scris în programul meu / Autobuzele astea reprezintă o pacosteVIDEO
Deschidem astăzi un ciclu de interviuri cu pretendenții la funcția de primar al municipiului Botoșani. Este un demers în premieră pentru presa scrisă botoșăneană prin care încercăm să oferim un spațiu de expune a ideilor și programelor tuturor celor care își doresc să conducă orașul timp de patru ani. Pe cât posibil, în realizarea interviurilor vom încerca să ținem cont de ordinea candidaților pe buletinele de vot, însă aici depindem și de disponibilitatea la dialog a aspiranților la postul de edil șef.
Marile festivaluri ale micilor orașe: ”România e făcută mai degrabă din Darabaniuri decât din Clujuri” – GALERIE FOTO
De șapte ani, a merge la festival înseamnă și altceva decât muzică pe imaș, grătare sfârâitoare, discursuri în vocale prelungite și în inițiale politice care mai de care mai gălăgioase. De șapte ani, a merge la festival a devenit un loc în care încap deopotrivă întâlnirile cu oameni de poveste și inițiativele curajoase care pun la colț prejudecățile, în care muzica bună atrage turiști din întreaga Moldovă, dar și din Bucovina, Ardeal, Maramureș, în care sportul înseamnă în primul rând pasiune și apoi competiție.
FLASH INTERVIU Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru: Nu este tragic, dar este îngrijorător
La sfârșitul săptămânii trecute, ministrul Sănătății a vizitat pentru a doua oară Botoșaniul. Dacă în aprilie județul nostru a intrat pe lista lui Nelu Tătaru pentru că ne aflam pe lista celor cu peste 400 de cazuri cu Covid-19, de această dată oficialul guvernamental se afla într-un periplu prin Moldova și a efectuat un control fulger la Spitalul Județean. După acțiunea de la ”Mavromati” a acordat un interviu reporterului Botoșăneanul.
INTERVIU Florin Țurcanu: Codul Penal este atât de ambiguu și încurcat că nu știu cum trebuie să trăiești în România / Poziția mea care era, soțul președintei de partid? - VIDEO
La câțiva ani după ce a declarat că greșeala capitală a vieții sale a fost să intre în politică, fostul președinte al PNL și al Consiliului Județean a reintrat în... politică. Ce l-a făcut să își schimbe radical planurile și ce pregătește pentru a doua jumătatea a anului din postura specială în care se regăsește, aflați într-un interviu despre politică, dar și despre frății, trădări, clasări și... condamnări.
Pr. Petru Chirvase: ”Ar trebui să avem curajul acesta. Iată, noi, toți preoții, vom candida la primăriile din toată țara…” - GALERIE FOTO
Este licențiat al Facultății de Teologie Ortodoxă ”Dumitru Stăniloae” Iași și, de mai bine de un deceniu, preot paroh la Biserica ”Sf. Vasile cel Mare” din municipiul Botoșani.
Gellu Dorian: ”Eminescu e brand românesc. Că s-a născut la Botoşani, dă şansa oraşului natal să şi-l asume ca brand”
Ce au făcut botoșănenii în 100 de ani pentru Eminescu? Dar în cei 31 pe care îi numărăm de la Revoluție? E de ajuns să privim în jur sau să străbatem la pas orașul, într-o zi de 15 iunie. Concluziile vă aparțin.
Loading...
INTERVIU Costel Șoptică: Nu îmi este rușine și merg mai departe cu acești oameni / Câțu mi-a trimis un mesaj: ”sper să nu mă mai bați la cap”
Sunt șapte luni de când liberalii au preluat guvernarea în România după destituirea prin moțiune de cenzură a Cabinetului Dăncilă. Comunicatele despre tot felul de realizări curg din partea PNL Botoșani, însă și mai multe sunt cele în care PSD contestă aproape orice măsură de impact anunțată de partidul de guvernământ.
Directorul de la Casa de Pensii, MĂRTURII din iadul COVID: În prima fază simptomele au fost cumva neclare…
Unul dintre botoșănenii care au contactat temutul virus care i-a ținut în case pe oameni două luni de zile, este Ioan Buzilă, unul dintre cei mai experimentați directori de instituție publică de la Botoșani.
Familia Cenușă retrasă în cele două luni de IZOLARE pandemică! INTERVIU cu fata cu voce aur a Botoșanilor: Mulți spun că nimic nu va mai fi ca înainte
Asemenea milioanelor de oameni care au stat izolați în propriile locuințe pentru o îndelungată perioadă și Botoșaniul a fost „paralizat” din punctul de vedere al promenadei. Fiecare familie a încercat să traverseze această perioadă cât mai lin cu putință și cu un factor de stres menținut la nivel cât mai redus.
INTERVIU Monica Adăscăliței, noul director al DSP Botoșani: Sper că putem face ceva să salvăm Spitalul Județean
La câteva ore de la primirea ordinului de ministru în care a fost numită director executiv cu caracter temporarar în fruntea Direcției de Sănătate Publică (DSP), ziua Monicăi Adăscăliței s-a transformat într-un maraton profesional.
INTERVIU Academician Leon Dănăilă: ”Am depus un jurământ care trebuie respectat. Da, uneori plătim cu viața, dar asta ne este meseria”
Cunoscut ca Doctorul fără de arginți al zilelor noastre, despre medicul Leon Dănăilă, născut la Darabani, se spune că a efectuat în întreaga viață peste 40.000 de operații pe creier, cele mai multe dintre ele de o complexitate uriașă. 
Loading...
INTERVIU Amitabh Vardhan, CEO Cine Grande: Iubesc orașul acesta; La Botoșani este cinematograful vieții mele, al carierei mele
Spre sfârșitul anului trecut Cine Globe a lansat cardul de fidelitate prin care o parte a cheltuielilor făcute de botoșăneni la cinema li se înapoiază. A făcut-o în prezența directorului general mondial ”Cine Grand”, Amitabh Vardhan, artizanul construcției multiplexului de la Uvertura Mall, care tocmai a fost inclus în Top 10 CEO de către Industry ERA Magazine. Despre amintitul card, despre investiția de la Botoșani și despre altele citiți în interviul de mai jos.
Povestea fetei care a vrut să zboare cu aripile altcuiva: Alegerea mea este să rămân sinceră și liberă, asta mă scoate din mulțime, din tiparGALERIE FOTO & VIDEO
A fost mereu copilul teribil al folkului românesc. Impresionantă, surprinzătoare, imprevizibilă. Cu o voce matură, purtătoare de tulburătoare mesaje, a călătorit cu chitara în spate, adunând trofee, prieteni, întâmplări.
Legenda Văduvei Negre și romanul incitant al unei botoșănence: Mi-am imaginat cum trebuie să fi fost viața celei după care niciun bărbat nu a mai putut iubi
Între poezie și proză, coboară din când în când în suburbiile sufletului. Cercetează durerea aproapelui, studiază comportamentul deviant al femeii, dar nu o face doar din cărți, ci stând uneori pe marginea prăpastiei. Acolo unde prea puțini îndrăznesc... 
INTERVIU - Olimpica de la Seminar campioană la tir sportiv: Fiecare foc e diferit și se simte altfel
Cum se naște o campioană? Câtă muncă și, mai ales, câtă determinare se află în spatele unui succes? Într-un timp în care tinerii sunt priviți cu neîncredere, descoperim la ei adevărate lecții de viață. Despre ce înseamnă să urmezi visul fără să aștepți ca altcineva să ți-l construiască.
FEMEI PUTERNICE: Afacerea născută din durere, două surori care și-au îngropat câte doi copii au succes cu o făbricuță de produse naturale – GALERIE FOTO
Nicio mamă nu ar trebui să se afle în urma unui sicriu pentru a-și conduce copilul pe ultimul drum. Și nu o dată. Ci de două ori. Astfel de tragedii, inexplicabile și de neînțeles în orânduirea firească a lumii noastre, cu oameni care mor tineri, la doar două decenii de viață, usucă inimile mamelor care își poartă doliul până la apusul vieții lor. Pentru că niciodată viața lor, așa cum o trăiau înainte, nu va mai avea același sens.
FEMEI PUTERNICE: Polițistă din Botoșani SINGURA din țară premiată la 21 de ani cu Emblema de Onoare, cea mai înaltă distincție din Poliția Română: FOTO&VIDEO
Probabil că talentul de a ieși în evidență și tăria de caracter a unor persoane nu țin cont de vârstă. Sunt calități native. La doar 21 de ani, o polițistă din Botoșani este singura din România care a fost premiată la sediul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) cu „Emblema de Onoare”, cea mai înaltă distincție din Poliția Română.
Multe din povestirile dumnealui sunt foarte bine conturate chiar si cu ceva lauri ca doar are scoala de partid, dar cand venea prin intreprinderile socialiste si testa directori si acesi secretari de buzunar de partid caca au urmarit directivele congreselor de partid. Se cam temeau directori din acea perioada de domnia sa asemenea lucrui oare lea uitat domnu Apetrei ,sunt multe dar timpul a trecut si ar fi pacat sa rascolim trecutul si sai umbrim imaginea .
11 aprilie 2010, 11:33
melimeloparis.ro%20
Sondaj
Pe cine votați la Primăria Botoșani?
Gheorghe Ciubotaru - PMP
Cosmin Andrei - PSD
Liviu Toma - Pro România
Roxana Țurcanu - ALDE
Cătălin Flutur - PNL
Corina Dănuță - PPUSL
Marcel Gheorghiță – USR-PLUS
Cătălin Silegeanu - independent
Altul
Declaraţia zilei
„Dacă mai urmează încă un an la fel de secetos, atunci lucrurile se complică foarte mult. Dacă urmează doi ani la fel de secetoşi şi noi suntem la acelaşi nivel al infrastructurii de irigaţie, lucrurile se complică foarte ...
starshiners.ro%20
astratex.ro
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.8595 lei
USD
Dolarul SUA
4.1198 lei
CHF
Francul elveţian
4.5228 lei
GBP
Lira sterlină
5.3445 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.9334 lei
XAU
Gramul de aur
257.1520 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2462 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3469 lei
AUD
Dolarul Australian
3.0064 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.1196 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1816 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6532 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2020 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.