Interviuri
”Mama” lui Mircea Bravo s-a născut la Botoșani, actrița din spatele unui personaj care a cucerit milioane de români: E o formă de umor de mare bun simț - GALERIE FOTO&VIDEO

”Am văzut și am lucrat cu mari talente. Dar așa ceva n-am mai întâlnit. E talent în stare brută", spunea despre ea unul dintre cei mai mari regizori români.

S-a născut în Botoșani, unde a și urcat pentru prima dată pe scenă. A creat roluri memorabile pe scenă și în filme, a lucrat cu regizori renumiți. 

 

Atunci când a distribuit-o în ”Hamlet”, regretatul regizor Vlad Mugur spunea: "Să aveți grijă de ea. E o mare actriță! Am avut onoarea să pun în scenă cu marii actori ai țării. Aura Buzescu m-a invitat s-o ascult înaintea unei premiere, alături de soțul ei. Am văzut și am lucrat cu mari talente. Dar așa ceva n-am mai întâlnit. Ce are Elena Ivanca e talent în stare brută".

 

Se întâmpla în 2001, la doar doi ani după ce Elena Ivanca termina Facultatea de Teatru la Cluj, secția Arta Actorului. A urmat apoi un Master la Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică din Târgu-Mureş secţia Actorie, Vorbire şi expresivitate în artele spectacolului, finalizat cu susţinerea lucrării de masterat având ca titlu ”Dicţia, dincolo de aparenţe sau vorbirea de performanţă”.

 

Iar în 2011 obținea titlul de Doctor (calificativul Summa cum laudae), cu lucrarea ”Gestul ca mediator și creator de sens. De la text la întruparea personajului”, la Universitatea de Arte din Târgu-Mureş.

 


(Elena Ivanca)

 

Este actriță a Teatrului Naţional din Cluj din anul 2000. Predă Arta actorului la Academia de Muzică „Gheorghe Dima“ din Cluj, secţia canto, dar și la Liceul de Coregrafie „Octavian Stroia“ din Cluj.

 

 

Pe scena din Botoșani

 

Imediat după absolvirea facultății, înainte de a deveni actriță a Teatrului Național din Cluj, Elena Ivanca a revenit la Botoșani.

 

Timp de un an jucat pe scena Teatrul ”Mihai Eminescu”. Publicul din Botoșani a urmărit-o, de pildă, în rolul Vera, din spectacolul "Oameni energici", de V. Suskin, dar și în rolul Rosetta, din "Leonce și Lena", de G. Büchner, direcția de scenă Ion Sapdaru.

 

 

Filmulețele care au cucerit internetul

 

De ceva vreme, Elena Ivanca mai interpretează un rol. Unul cu totul neobișnuit chiar și pentru ea însăși: este Mama lui Mircea Bravo, în filmulețele care adună sute de mii de vizualizări și mii de comentarii imediat ce apar pe YouTube sau pe rețelele de socializare. Un succes ”de nișă” ar spune unii, un compromis, s-ar grăbi să arunce alții. Pentru Elena Ivanca nu e nici una, nici alta, ci o altă formă de a ajunge la public, o colaborare bazată pe respect și pe recunoașterea recirprocă a valorii.

 


 

Despre întâlnirea cu Mircea Bravo, despre atmosfera din timpul filmărilor, despre onestitate, talent și actorie vorbim astăzi cu actrița Elena Ivanca.

 

 

”O colaborare foarte frumoasă, caldă și umană”

 

-Elena Ivanca, sunteți actriță de primă scenă, cu un doctorat în Teatru și, puțină lume știe, cu o carieră universitară. Dar de o vreme foarte multă lume vă identifică (și unii chiar cred cu adevărat că relația este una biologică!) cu ”mama lui Mircea Bravo”. Cum s-a produs întâlnirea aceasta?

-Pentru mine a fost o întâlnire foarte dragă și nu cred că ar trebui să fim stăpâniți, prin natura profesiei noastre, de orgoliul unor întâlniri doar cu mari creatori. Ceea ce mi-a plăcut la Mircea este onestitatea, sinceritatea și simplitatea cu care își abordează temele. O face cu atenție și cu o modestie autentică. Dacă uneori are un aer inaccesibil, o face doar dintr-o timiditate care ar putea ușor fi interpretată.

 

-Mircea spune într-un interviu că lui chiar îi place ceea ce face, că aceste filmulețe nu reprezintă pentru el o rampă, o etapă. Pur și simplu îi place asta și nu își dorește să facă altceva. Se simte treaba asta când se lucrează cu el?

-Sigur că da! Face totul cu o mare bucurie și o uimitoare ușurință. E drept că și-a adunat în jur oameni care îl ajută: un regizor (care a terminat facultatea la Cluj), cameraman, maestru de sunet etc. Filmările se fac într-un regim cât se poate de profesionist, scenariile sunt trimise uneori și cu două, trei săptămâni înainte. Asta nu înseamnă că nu avem libertatea de a mai improviza, dar e organizat și serios în toată această muncă. Mircea îmi spune mereu: sunteți actriță, dacă simțiți cumva că replica asta nu vă este ofertantă sau că ați spune altfel păstrând ideea, vă rog să interveniți. Da! Este o colaborare frumoasă, caldă și umană.

 



Mi s-a spus: o viață întreagă ai muncit în teatru, ai făcut niște roluri importante, ai făcut un doctorat, predai într-o universitate și pe stradă  oamenii care spun: ”uite-o pe mama lui Mircea Bravo. Doamna Ivanca, nu ar fi trebuit…!” Nu ar trebui să ce? Mi-ar fi rușine să fiu un om rău, să-mi uit părinții, să-mi uit  Dumnezeul în care cred, dar de această colaborare eu sunt responsabilă și eu decid dacă ar trebui, sau nu! Iar umorul abordat de Mircea este de calitate și de mare bun simț. Haideți să fim sinceri, fiecare dintre noi am trăit măcar ceva dintr-o poveste  de acest fel. E drept, nu sunt scrise de Gogol sau Cehov, dar dacă dăm la o parte  aerele noastre de mari intelectuali, pretențiile de oameni diferiți, sofisticați, aristocrați, toate poveștile acestea de viață chiar seamănă cu viața.

 

 

”E un rol ca toate celelalte roluri”

 

-Aveți o experiență de cel puțin 20 de ani pe scena profesionistă, de o vreme și în fața studenților, ați jucat și în filme, cu regizori renumiți. Care să fie secretul acestui succes - să recunoaștem și rapid - al lui Mircea Bravo? Să fie rețelele de socializare, subiectele alese? De ce se regăsesc oamenii atât de mult în această nișă ocupată, iată, de Mircea?

-În primul rând, cred că el nu a anticipat  acest succes. Eu cred că succesul se datorează unui soi de onestitate pe care l-a avut, se datorează pasiunii cu care face toate acestea. Că toate acestea te duc la succes, poate fi o vină? Eu cred că nu. Asta nu e o vină! Nu cred că ar trebui să fim atât de aspri. Poate că sunt subiectivă, dar mie mi se pare să el este răsplătit pentru pasiunea cu care face totul.

Pentru că ne regăsim în povești, pentru că el este partea amuzantă a multor lucruri uneori dramatice. Nu putem să nu privim viața și în simplitatea ei. Eu cred că Mircea asta face: privește viața în simplitatea ei.


 

-O simplitate de care noi am cam uitat?

-Am cam uitat. Nouă ne plac lucrurile complicate, elaborate, să ne arătăm partea noastră de curiozitate, filosofia vieții, și dacă se poate și toate lecturile pe care le avem în spate, și dacă se poate și toate performanțele. Mircea merge la lucrurile astea firești, pe care și noi le trăim, doar că le ornamentăm, căci așa ne este firea, așa ne este obișnuința. Dar uităm că viața are o simplitate uluitoare.
Eu m-am implicat în acest proiect ca un profesionist. Nicio clipă nu m-am gândit că fac altceva decât am făcut până acum. E un rol ca toate celelalte roluri. E un joc de rol. Da, s-au făcut tot felul de comentarii, unii pro, unii contra. Unii nici măcar nu fac diferența între un personaj și omul din spatele personajului…

 

 

”Nu și-a pus steluță pe umăr”

 

-E greu să fii acolo, în poveste? Cum v-ați apropiat de ”mama lui Mircea Bravo”?

-Eu cred că ne apropie mai mult de viață. Eu fiind mamă de băieți, cu siguranță ceva din atitudinea mea tot se reflectă în rol. Și asta se întâmplă de fiecare dată. În momentul în care interpretezi un personaj rămâne ceva din amprenta ta. Nu intri într-o piele, pur și simplu te identifici cu o situație în care ai putea să fii și tu și nu știi cum ai reacționa. Pentru că asta înseamnă pentru mine personajul. Oare cum aș reacționa eu dacă aș fi într-o situație limită? Cum aș reacționa eu dacă aș fi o prostituată într-o nevoie teribilă de salvare? Și atunci, prin acest exercițiu de imaginație, prin talent, găsești tot felul de forme a ceea ce urmează să fie personajul.
Și m-am gândit mult la personajul pe care mi-l propune Mircea, am avut discuții de la început. Abia apoi i-am dat un temperament mai vulcanic… Până la urmă el păstrează cumva caracterul personajului, dar cu siguranță ceva din mine există acolo.


 

-Cum s-a lipit colaborarea asta în vreme de pandemie?

-Pentru mine a fost foarte bine. A fost bine pentru că îți crește cumva și vizibilitatea, și energia. Eu nu am știut niciodată nici să mă vând, nici să pun niște bariere ale sincerității. Eu sunt un om  pentru care cel mai simplu este să spună ce simte și ce gândește. Nu întotdeauna această sinceritate este și favorabilă, dar nici nu pot să fiu ipocrită și să nu recunosc că mi s-au întâmplat lucruri și datorită acestor apariții. Da, sunt oameni care mă admiră, care mă cunosc de pe scenă și știu că nu colaborarea cu Mircea m-a făcut pe mine vizibilă. Intenția lui Mircea a fost, și ea, evidentă. Putea să aleagă oricare altă actriță de la teatru, dar știa și el că am un soi de greutate și de impact. Nici nu pot să nu recunosc că îmi cade bine când citesc comentarii ce îmi sunt favorabile. Îmi dă o stare de bine!


 

-Filmulețele păstrează o limită și o decență în scenarii. Mircea nu jignește, nu ridiculizează. Să fie acesta secretul?

-Este sincer în primul rând. Și îmi mai place ceva la el. Mircea nu își spune niciodată sieși actor. Nu și-a pus steluță pe umăr. Face foarte bine ceea ce face, are o echipă care știe să îl pună în valoare, are un firesc al lui, dar nu își arogă niște drepturi pe care știe că nu le are, ca țidulă… Mi-e dragă această onestitate a lui pe care eu o simt reală, nu e trucată. Ajunge la public, pentru că nu poți minți, camera de filmat te trădează, e mai parșivă decât scena.
 

 

 

”Medeea e tot un fel de telenovelă, numai că a scris-o Sofocle, nu a scris-o Mircea Bravo”

 

-Cum a reacționat breasla?

-Da, am fost și ironizată de colegi… Dar mie nu mi-a fost niciodată rușine, nu mi-a fost nici ciudă că au fost oameni care au aflat despre mine doar după ce m-au văzut în clipurile lui Mircea. Mi se pare un echilibru. Eu am venit în Cluj și cu valijoara mea și am reușit să îmi găsesc un loc. Iar când Mircea m-a solicitat pentru această colaborare eu deja aveam un loc.


 

-Cum se lucrează cu Mircea, care este atmosfera la filmări?

-

În spatele acestei povești stă chiar acest copil autentic. Și cu o educație fantastică, de o politețe și eleganță care m-au cucerit. Și așa este de fiecare dată. Prima colaborare a fost destul de aspră. Eu știam ce face, dar nu știam în ce intru eu. I-am cerut scenariul să îl citesc, să mă gândesc, nu știam prea bine pe unde este el, apoi m-am dumirit că e celebru, m-am mai uitat la ce face… Și de atunci a rămas egal comportamentul lui, în orice situație. Îmi trimite scenariul, întreabă dacă îmi place, dacă vreau să discutăm, dacă pot la ora la care vine echipa… E un semn de mare eleganță!

E o atmosferă foarte prietenoasă, caldă, și profesionistă.

Superioritatea este pentru nefericiți, eu așa consider. L-ai citit pe Steinhardt, l-ai citit pe părintele Stăniloae, l-ai citit pe Rafail Noica, par ei aroganți, superiori? Ți se pare că în ceea ce citești la acești oameni există urme de superioritate? Alea sunt modele pentru mine. Complexul de superioritate al unora mie îmi demonstrează o mare nefericire. Și trebuie să fim îngăduitori cu cei care critică.

 

 

Eu cred că un om poate să vorbească despre toate lucrurile mărețe pe care le-a făcut - academician, doctor - dacă o face cu eleganță. Și atunci ne întoarcem la întrebarea ta: de ce este iubit copilul acesta? Pentru că spune lucrurile simplu. Se închide cercul. Dincolo de toată educația noastră, și tu o să fii soacră, și eu o să fiu soacră. Și noi știm cât de mult ne iubim copiii și câte lucruri am făcut pentru ei. Și în mintea noastră ne imaginăm că femeia care îl iubește va face măcar o mică parte… Dar ea nu va face… În clipul în care toți judecau că mama s-a dus să facă dacă face curățenie… Dar tu când vezi cum copilul tău are o iubită și ea nu face nimic, nu te apucă disperarea?

Și cine să-i citească pe Eschil și pe Sofocle și pe cine vrei tu? Pentru că până la urmă tot la asta ajungem: și Medeea din gelozie și-a înjunghiat bărbatul și și-a omorât copilul. E tot un fel de telenovelă, numai că a scris-o Sofocle, nu a scris-o Mircea Bravo.

 

.

 





(Foto: Captură video și Facebook/Elena Ivanca)
 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Olimpicul din Botoșani care nu a dat Bac-ul, dar va studia la Paris: Nu diplomele sunt trebuințele necesare, ci anii de muncă asiduă, de studiu, de învățare
La 19 ani, are o viziune asupra vieții și a lumii pe care și-o asumă cu înțelegerea celui care știe că viitorul aparține îndrăzneților.
Vocea parlamentarului: Alexandra Huțu, deputat la 32 de ani între (ne)secrete și ascensiune fulminantă în carieră: Trebuie să fac anumite compromisuri / La momentul acela efectiv îmi tremurau mâinile VIDEO
Botoșăneanul începe un ciclu de interviuri despre activitatea parlamentarilor botoșăneni. Știm că foarte mulți dintre dvs. vă întrebați, și pe bună dreptate, ”ce fac senatorii și deputații pe care i-am trimis la București”.
Radu Ciobănașu: Ca artist, la Londra m-am simțit foarte protejat, respectat, mi s-au creat toate condițiile pentru ca eu să pot face performanțăFOTO&VIDEO
În luna iunie, Radu Ciobănașu s-a aflat în Londra, pe platourile de filmare ale unui celebru serial de televiziune, ”The Power”, realizat după cartea cu același nume a autoarei Naomi Alderman. Prilej de taifas și de mărturisiri. Despre film și teatru în pandemie, despre artă ca terapie și descătușare sufletească, povești cu Improvisneyland, dar și despre România care pulsează în inima Londrei.  
INTERVIU Cosmin Andrei la 8 luni de mandat - Evaluarea corectă o facem după 4 ani / Am o problemă și o frustrare cu... - VIDEO
Municipiul Botoșani are parte de un primar tânăr și determinat să facă lucruri notabile pentru comunitate. Sau, cel puțin, asta ne-a promis Cosmin Andrei în campania electorală, una total atipică, predominată de încrâncenare politică pe fondul unei crize sanitare fără precedent.
CULISELE negocierilor viceprimarului pentru care un singur vot a făcut diferența: Am plecat din PSD pe ușa din față / A fost o înțelegere pentru funcții VIDEO
Alegerile locale din 27 septembrie 2020 vor rămâne în memoria colectivă a electoratului botoșănean prin mai multe premiere, primarul fiind ales la o diferență de 16 voturi față de principalul competitor și ”politicieni de meserie” devansați de persoane abia intrate în poltitică. Dar mai avem și un consilier local intrat în plen grație unui singur alegător din municipiu. Și propulsat viceprimar într-un plan gândit pe termen lung și eșuat la scurt timp după negocierile de culise.
Raluca Curelariu, consilierul USR cu loc important la masa negocierilor: Nu avem o majoritate clară în CL și sunt încântată de acest aspect / Nu trebuie să îi transmit eu lui Andrei că nu votez într-un fel FOTO&VIDEO
Uniunea Salvați România – Filiala Județeană Botoșani a obținut pentru prima dată în istoria județului două locuri la masa dezbaterilor, în Consiliul Local Botoșani, forul care practic adoptă hotărâri cu impact pentru municipiul reședință de județ.
Diana, frumoasa botoșăneancă cu gropițe, care s-a hotărât să fie actriță: M-am aruncat în marea asta și m-am rugat să iasă ceva GALERIE FOTO
Diana Rotaru este o tânără de 23 de ani care a plecat prin țară și ai cărei părinți încă se întreabă când le-a crescut fata.
Mircea CARP, martor al unei fabuloase istorii: Tot orașul era într-o mare agitație, temutul și faimosul Coroiu dispăruse fără urmă cu o noapte în urmă
Povești din Botoșanii de odinioară cu fostul director de la Europa Liberă.
Claudia ȚILIA: Dacă societatea ne stigmatizează, e pentru că alții înaintea noastră au întărit această atitudine prin felul în care s-au comportat
Supranumele care i se potrivește ar fi acela de învingătoare. A studiat Psihologia, iar în prezent urmează un master la Psihologie Judiciară, dar în paralel este și studentă la Filosofie. A scris o carte care va deveni, de bună seamă, un instrument pentru literatura de specialitate. Pentru că, înainte de a ne preda lecții, Claudia Țilia ni se oferă drept exemplu.
Loading...
Prof.univ.dr. Corneliu IAȚU: Familia Pillat a fost ca o aură pentru Miorcani / Tatăl meu a fost primul salvator miner cu atestat din județul Botoșani
Vă oferim astăzi o călătorie. Prin viața unui om, prin locuri de aproape și de departe. Vă oferim, de asemenea, o perspectivă nouă asupra unui Botoșani care mai poate încă exploata uriașele bogății, de la pământ și apă, până la trecutul atât de prețios. Nu în ultimul rând, aducem prin acest interviu un omagiu poetului Ion Pillat, de la a cărui naștere se împlinesc astăzi, 31 martie, 130 de ani.
Monica PILLAT: Norocul meu a fost să mă nasc într-o familie ale cărei doamne mi-au devenit modele de nobleţe sufletească, dar şi de imaginaţie creatoare
Destinul familiei Pillat se identifică, din multe puncte de vedere, cu istoria dureroasă a ultimului veac românesc, dar se înscrie și într-o jertfelnicie creștină care, trebuie să recunoaștem, cu greu mai poate fi înțeleasă în zilele noastre.
Maria Cristina Nicolau: Cea mai frumoasă femeie este cea naturală, să fii tu și să nu pari altceva decât ești – GALERIE FOTO
Cântă de aproape 20 de ani și o face cu îndrăzneală, cu încredere și cu o forță artistică ieșită din comun, o forță care a impresionat juriile, fie că vorbim despre competițiile adolescenței, fie că ne amintim de scena de la X Factor.
LIVIU ȘOPTELEA - 55: Îngerii suntem noi. Eu pentru tine, tu pentru altul - GALERIE FOTO
Astăzi, 24 ianuarie, pictorul Liviu Șoptelea împlinește 55 de ani. O vârstă a maturității artistice, a trăirilor asumate și chiar exteriorizate în culoare și în formă de îngeri. Îngeri din era covidiană.
Gellu DORIAN: Manageri improvizaţi au împins Botoşanii, din punct de vedere cultural, pe ultimul loc din ţară
Ziua Culturii Naționale este ”o improvizaţie cu iz facil”, spune Gellu Dorian, ”o tinichea de aur fals la numele poetului”, scriitorul vorbind totodată și despre datoria pe care botoșănenii o au față de Mihai Eminescu, o datorie pe care urmașii Poetului nu doar că o ignoră, dar o și marginalizează sau minimalizează.
Loading...
”Crimă la Grădina Botanică” sau cum a devenit un uriaș savant botoșănean personaj într-un roman polițist: Îmi place ca din orice experiență să învăț lucruri noi
Cine și-ar fi imaginat vreodată că un botanist născut în Botoșani, cu o biografie de excepție, ar putea deveni personajul unui roman polițist, și chiar acel personaj în jurul căruia se țes intrigi și care oferă, în final, și mobilul unei crime.
INTERVIU: Daniel, tânărul care a făcut mii de copii fericiți, singur în viața reală: Nu mă așteaptă nimeni acasă / Am luat legătura cu un psihoterapeut, la prima cădere
Notorietatea pe care a dobândit-o tânărul Daniel Câșlariu, care conduce Asociația Grup Civic Botoșani, este una de trecut în manuale. Într-un timp extrem de scurt tânărul voluntar a reușit să deschidă multe uși, de la demnitari la oameni de afaceri, magistrați, directori de instituții sau primari.
Microbiologul Vania Atudorei: Nu moare nimeni de Covid, ci moare de complicațiile pe care acest virus le dă / La Botoșani, atmosfera este mult mai tensionată decât în Canada
Consideră pandemia de coronavirus o ”tragedie internațională”, însă mai periculoase decât COVID-19, spune microbiologul Vania Atudorei, sunt ”psihoza și paranoia”.
FLASH INTERVIU Deputatul AUR de 78 de ani: Am fost consilier al ministrului / Ce ministru? / Nu mai țin minte
După zeci de ani de politică, la vârsta la care mulți se îngrijesc de creșterea nepoților, Lucian Feodorov a reușit pentru prima dată în viață să ajungă parlamentar. A făcut-o pe lista Partidului Alianței pentru Unirea Românilor, formațiune în care a ajuns de puțină vreme, după ce a trecut de-a lungul timpului prin alte șase partide.
INTERVIU Cătălin Silegeanu: ”Nu pot să zic că de pe 7 decembrie voi fi deputat”, dar... ”dinozaurii care sunt momentan pe fotolii, trebuie să dispară” VIDEO & GALERIE FOTO
Într-un an total ciudat pentru Botoșani, ca de altfel pentru România și întreaga lume, oamenii din nord-estul Moldovei au avut parte de un candidat cel puțin atipic... Care până anul trecut nu exista în lumea politică și care în 2020 este probabil autorul celor mai multe comunicate, postări pe rețelele de socializare și al celor mai directe și violente atacuri la liderii partidelor de calibru.
INTERVIU Raluca Rogojină, despre Foametea din Moldova și Botoșani: Să-ți sacrifici copilul nou-născut, să-l fierbi și să-l oferi hrană celorlalți 5 ca să rămână în viață...FOTO&VIDEO
Mâncau câteva boabe de grâu pe zi. Apoi s-au mulțumit și cu câteva frunze de iarbă uneori fiartă, alteori mărunțită între dinții tot mai sfărâmicioși. Pe măsură ce lunile treceau, în castroanele sărmanilor ajungeau și vrăbii, șobolani, șoareci, pisici și câini. În timpul Marii Foamete, dincolo de Prut, oamenii și-au mâncat propriii copii, alții au dezgropat cadavrele din cimitire și au mai supraviețuit astfel câteva ore, zile, luni.
melimeloparis.ro%20
astratex.ro
starshiners.ro%20
Sondaj
Cine are dreptate în conflictul PNL - USR-PLUS?
PNL
USR-PLUS
Nici PNL, nici USR-PLUS
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
„Niciodată când sunt supărat nu m-am gândit să mă las când eram supărat. Când o duc foarte, foarte bine zic că acum o dau. Pentru că s-ar putea să o ia cineva. FC Botoşani nu are nicio datorie. Din afară am avut cu cineva ...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.9490 lei
USD
Dolarul SUA
4.2218 lei
CHF
Francul elveţian
4.5640 lei
GBP
Lira sterlină
5.7704 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.8391 lei
XAU
Gramul de aur
240.3568 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2383 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3938 lei
AUD
Dolarul Australian
3.0732 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.3310 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1953 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6655 lei
Vremea
astăzi
Botosani
10.6 o C
Dorohoi
9.4 o C
Bucecea
9.9 o C
Darabani
9.0 o C
Saveni
9.9 o C
Ştefăneşti
8.6 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2021 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.