Interviuri
Marile festivaluri ale micilor orașe: ”România e făcută mai degrabă din Darabaniuri decât din Clujuri” – GALERIE FOTO

De șapte ani, a merge la festival înseamnă și altceva decât muzică pe imaș, grătare sfârâitoare, discursuri în vocale prelungite și în inițiale politice care mai de care mai gălăgioase. De șapte ani, a merge la festival a devenit un loc în care încap deopotrivă întâlnirile cu oameni de poveste și inițiativele curajoase care pun la colț prejudecățile, în care muzica bună atrage turiști din întreaga Moldovă, dar și din Bucovina, Ardeal, Maramureș, în care sportul înseamnă în primul rând pasiune și apoi competiție.

O dată pe an, Nordul își lasă porțile deschise pentru sute de oameni veniți să îi dezlege misterele. Muzică, teatru, conferințe, ateliere, dar și proiecte – unele abia începute, altele finalizate cu succes -, toate pentru dezvoltarea comunității.  

 

Într-o lume a firescului cotidian, Festivalul Nordului - organizat de Asociația Nord - nu ar fi un fenomen, ci o normalitate. În care societatea își asumă dezvoltarea comunitară și prin cultură, sub toate formele ei. Însă tocmai continuitatea acestui fenomen – chiar și în acest an al barierelor pandemice – face ca Darabaniul să devină un spațiu al normalității.

 

Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord, este cel care – alături de fratele său, Alexandru – a dezvoltat la Darabani un festival ajuns anul acesta la ediția a șaptea.

 

Despre Zilele Nordului în vreme de pandemie, despre organizarea unui mare festival într-un mic oraș, despre dificultăți, împliniri și alte fericiri vă invităm că citiți în interviul oferit de Botoșăneanul.ro cu doar câteva zile înainte de debutul celui mai important eveniment al verii.

 

 

Darabaniul și #Cei7AniDeAcasă

 

-Ediția din acest a Zilelor Nordului pare să fie cea mai mare încercare și deopotrivă provocare dintre cele care s-au rostogolit până astăzi. Pe de altă parte, așezată sub semnul celor #Cei7AniDeAcasă, dacă ne gândim la o împreună-experiență (public și organizatori), semnificația acestei ediții poate căpăta și alte nuanțe. Așadar, Ștefan Teișanu, încotro Zilele Nordului, cu cei șapte ani de acasă?

 

Ștefan Teișanu: Încercările anului 2020 nu sunt mai mari pentru Zilele Nordului decât sunt pentru restul lumii. A trebuit și noi să ne închidem în casă pentru o vreme, să ne reorganizăm, să ne îngrijim de cei din jur, să ne punem întrebări despre viitor și să ne facem curaj pentru a ieși din nou în lumea nouă, una în care regulile, inclusiv cele sanitare, dar nu numai ele, s-au schimbat.

 

Când am pornit festivalul și asociația, ne-am spus că vom trage concluzii despre munca noastră în comunitate după 25 de ani, iar acum suntem abia în al șaptelea, așa că nu avem motive să ne oprim. Ne vedem de drum ca întotdeauna, însă cu respectarea normelor de acum.

 


(Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord)

 

Împlinim #Cei7AniDeAcasă, e un moment simbolic pe care ne străduim să-l onorăm făcând pași importanți înainte, la care visam de mult. Lansăm două școli de vară, una pentru ONG-uri și una pentru administrații locale. Începem munca de reconstrucție a primei școli sătești din Moldova. Pornim prima inițiativă comunitară de revitalizare urbană din Botoșani, pentru Centrul Vechi al orașului. Aducem la festival, în premieră, un produs artistic conceput special pentru Nord: un spectacol de teatru inspirat din istoria celor șapte ani de acasă ai Darabanilor.

 

Și continuăm tot ce am început în anii de dinainte: concerte, conferințe, competiții sportive, formare pentru voluntari, campanii sociale.

 

-Rădăcinile cresc, ne-ați spus și ne-ați amintit apoi, an de an. Știm, însă, că fără atentă îngrijire, fără minuțioasă organizare, fără preocupare susținută, nicio rădăcină nu supraviețuiește în timp. Cum ați reușit să asigurați continuitate vreme de 7 ani și, mai ales, ce anume a fost cel mai dificil în acest demers?

 

-Principalul nostru merit este reziliența, capacitatea de a te pregăti din timp pentru a evita situațiile dificile sau, după caz, pentru a le face față într-o manieră care să-ți permită să o iei din nou și din nou de la început. Unii ar zice că a fi rezilient e un mare noroc, noi am zice, parafrazând un fost președinte american, că ne simțim tot mai norocoși cu fiecare an în care muncim mai mult.

 

Noi am pus la bătaie reziliența noastră, o viziune privind revitalizarea regiunii noastre prin cultură și multă muncă voluntară. Toate acestea s-au întâlnit cu o regiune care nu se lasă niciodată, deși de multe ori pare letargică și lipsită de speranță: am găsit oameni extraordinari, unii locuind în Nord, alții plecați de acasă peste tot prin lume, iar ei ne-au oferit un răspuns pe măsura eforturilor și speranțelor noastre.

 

Avem și acum o echipă fantastică, cu oameni din Darabani, Dorohoi, Botoșani, Pomârla, Siret și Iași care sunt în stare de minuni în orice loc de pe pământ, însă o dată pe an aleg să le facă împreună, acasă în Nord.

 

 

”Primele greutăți, primele eșecuri sunt fundația esențială, singura pe care poți cu adevărat construi”

 

-Festivalul Nordului a fost dintru început unul care și-a propus obiective clare, a construit și a mers mai departe. Cu transparență, cu deschidere către parteneri, fie că vorbim aici despre firme, instituții sau media. Cu toate acestea, au fost și povârnișuri, răsturnări/schimbări de planuri sau blocaje de-a dreptul. Pentru antreprenori culturali la început de drum, ce sfaturi le-ați oferi pentru a nu renunța de la primele greutăți ivite în astfel de inițiative?

 

-Nu are nicio logică să renunți după primele greutăți. A o face e pur și simplu a-ți arunca șansa pe fereastră. Primii ani, primele greutăți, primele eșecuri sunt fundația esențială, singura pe care poți cu adevărat construi. Cu cât mai grele, cu atât începuturile îți aduc mai multe informații, mai multe cunoștințe, mai multă învățare. Te aduc mai aproape de a fi în stare să faci ce ți-ai propus.

 

Totuși, pentru niște sfaturi ceva mai tehnice, aș aminti două care îmi par importante. Mai întâi, e important ca inițiativele pe care le pornești să fie pe măsura energiei pe care ești dispus să o investești în ele: prea multă energie disponibilă le va face să pară insignifiante, prea puțină le va face să pară imposibile. Și ambele scenarii sunt demotivante și, prin urmare, pierzătoare.

 

Apoi, e important să te asiguri că ți-ai construit sisteme de sprijin pentru toate aspectele muncii tale despre care știi că nu te poți ocupa personal. Oamenii din jurul tău, organizațiile și instituțiile care te sprijină, furnizorii cu care lucrezi, toată această rețea se va dovedi curând esențială și te va face în permanență mai bun.

 


(Frații Teișanu, foto: Sorin Onișor)

 

-În plan personal, ce a însemnat în acești ani Festivalul Nordului? Și ca să pășim mai mult pe tărâmul mărturisirilor: dacă acest festival ar fi avut loc în urmă cu, să spunem, 20 de ani, care ar fi fost impactul asupra lui Ștefan Teișanu de atunci? Ar fi contribuit, ar fi influențat în vreun fel raportarea la Botoșani, la trecut, la viitor?

 

-Deși sunt implicat și în proiecte culturale semnificativ mai mari, trebuie să mărturisesc că Asociația Nord, prin Festivalul Zilele Nordului și prin proiectele conexe, îmi aduce un tip de satisfacție pe care nu l-am mai întâlnit în nicio altă activitate. Transformările pe care le văd în oamenii din jurul festivalului, mai ales în tinerii noștri voluntari, care evoluează incredibil de repede și de bine de la o ediție la alta, ne aduc o bucurie aparte.

 

Nordul e un dar pe care am marea șansă de a-l putea face regiunii mele natale. Și nu e numai darul meu, ci și al colegilor mei din echipa ZN, al voluntarilor și al tuturor susținătorul festivalului. A face acest dar în fiecare an e o satisfacție greu de pus în cuvinte. Sunt recunoscător că pot face asta și le sunt recunoscător tuturor celor care fac darul acesta posibil.

 

Acum 20 de ani mergeam la primele mele concerte în Botoșani, unde făceam liceul. Tot atunci și tot acolo am făcut pentru prima oară voluntariat, la Crucea Roșie. N-am avut șansa de a fi parte din mari proiecte colective atunci, a fost nevoie să mai treacă 2-3 ani și să ajung la Cluj pentru a descoperi voluntariatul, implicarea în comunitate, antreprenoriatul, munca împreună.

 

Nordul pe care îl vedem azi a crescut în noi dintr-o absență. Din acest punct de vedere, nu am regretul de a nu fi avut un Nord în viața mea acum 20 de ani, pentru că a-l fi avut atunci ar fi putut duce la multe, însă cu siguranță nu și la a-l avea acum așa cum e.

 

Cred că istoria se scrie la timpul prezent și doar se înțelege la trecut. De aceea, pentru a afla răspunsul la întrebare, pentru mine e de ajuns să mă uit la cei care au astăzi 17 ani și vin la Zilele Nordului ca voluntari sau ca participanți la diferitele activități. Văd câte lucruri și cât de repede învață, văd ce încredere în sine și în cei din jur dobândesc, văd ce mândrie locală constructivă crește în ei. Văd ce impact produc chiar cu mâinile lor, în ei înșiși, în cei din jur, în comunitate. Pentru mine, când vine vorba de Nord, cei tineri sunt răspunsul la toate marile întrebări.

 

-De bună vreme ești director al Centrului Cultural Clujean. O entitate care reunește alte peste 100 de organizații și instituții culturale, academice, de afaceri și administrative din Cluj. Cuvântul cheie pare să fie aici „împreună”. Pentru un oraș mic precum Darabani, chiar Botoșani, cât de important este ca cele câteva ONG-uri de aici să lucreze împreună pentru un singur scop, acela de dezvoltare comunitară?

 

-Cred că e esențial să lucrăm și împreună, și individual, în același timp. O comunitate este formată din actori diverși, cu viziuni și cu misiuni diverse, cu obiective diverse și, de aceea, nu e realist să ne așteptăm că vom putea acționa vreodată toți ca unul. Însă între toate aceste viziuni, misiuni și obiective diverse există legături majore, interconectivitate, interes comun.

 

Acest interes comun, cred eu, e esențial să fie identificat în interiorul unei comunități, iar acest lucru e la fel de important în Cluj sau București și în Darabani sau Botoșani deopotrivă. Motivul principal e acela că, din cauza transformărilor sociale și tehnologice extrem de rapide, provocările societății de azi sunt de o complexitate care nu mai poate fi rezolvată prin intervenție individuală, prin efort singular, ci numai prin acțiune colectivă.

 

Iar a crea cadre pentru acțiune colectivă în comunitate este la fel de important, după părerea mea, cu a crea mecanisme care să permită demersurilor sectoriale și individuale, să se dezvolte la rândul lor.

 

 

-Ne aflăm într-un moment electoral și, oricât am vrea, nu putem ignora acest lucru. Factorul politic face parte din viața comunității și, nu de puține ori, este și cel decizional atunci când vorbim de finanțări, de deblocarea unor proiecte etc. Ați reușit, de 7 ani, să rămâneți departe de politică și totuși să nu excludeți oamenii din politică. Este vorba despre o cale de mijloc, de strategie sau pur și simplu de antreprenoriat de calitate (îmi vine a spune ca la carte).

 

-Nordul, atât Asociația, cât și, mai ales, regiunea omonimă, trebuie să fie aici multă vreme după ultimele mandate ale aleșilor locali sau regionali cu care discutăm și colaborăm. Aceasta este o realitate pe care și aleșii ar trebui să o înțeleagă, iar dacă nu o înțeleg, atunci avem grijă să le-o explicăm.

 

Noi am fost acuzați ca am avea partizanate ba cu stânga, ba cu dreapta, în funcție de cine era la putere. De multe ori, pentru că lucrăm în comunități numeroase, unde aleșii vin din partide diferite, am fost acuzați că avem partizanate și cu stânga și cu dreapta în același timp.

 

Eu unul găsesc că e superficial, poate chiar ridicol, să numim politizare colaborarea cu instituțiile statului. Noi lucrăm cu instituțiile, nu cu partidele din spatele celor care le conduc vremelnic. Să renunțăm la un parteneriat instituțional pentru că s-a schimbat partidul de la timonă ar fi la fel de ridicol. Misiunea noastră este să lucrăm la dezvoltarea comunității, iar în comunitate administrația este un actor la fel de important ca societatea civilă, mediul de afaceri, sectorul de învățământ și celelalte. Nu poți face dezvoltare regională fără să lucrezi cu administrația și ar fi absurd, găsesc eu, să îți propui așa ceva.

 

 

”Am dezvoltat o teorie a schimbării sociale prin cultură”

 

-Revenind la ediția din acest an. „Darabaniul e pentru mine o metaforă a României și a întregii noastre societăți”, spui atât de frumos într-un interviu acordat la Cluj. Cum lucrează un antreprenor cultural cu această „metaforă” astfel încât ea să dezvolte și să crească în cetățean simțul de apartenență, de datorie chiar la binele comun?

 

-Deși fiecare tip de oraș are rolul său în dezvoltarea regională și a societății în ansamblu, aș zice că România e făcută mai degrabă din Darabaniuri decât din Clujuri. De aceea găsesc că este esențial să lucrăm și cu comunitățile mici, să nu le lăsăm în urmă, cum am tot făcut-o în ultimele decenii.

 

În fiecare comunitate e nevoie de un răspuns local, care ține de memoria locului, de identitatea comunității, de specificul zonei, de credințele oamenilor și de potențialul lor general. Însă procesele de lucru în comunități sunt asemănătoare, de aceea experiența de a lucra local poate fi împărtășită și transferată dintr-un loc în altul.

 

Am dezvoltat o teorie a schimbării sociale prin cultură pe care o folosim în munca noastră de la Centrul Cultural Clujean și, pentru că de fapt ea e foarte intuitivă și naturală, o folosim în egală măsură și în Nord. Schimbarea socială prin cultură presupune, în viziunea mea și a noastră, o trecere uneori succesivă, alteori înainte și înapoi, prin procese interconectare: unul de cunoaștere și curiozitate pentru nou și pentru celălalt, unul de explorare în detaliu al ideilor care ne stârnesc interesul în prima fază, unul de testare a soluțiilor pe care le imaginăm în fază anterioară, unul de analiză a rezultatelor experimentelor și de schimb de experiențe cu alții care au făcut demersuri asemănătoare și unul al scalării, al replicării la scară largă a soluțiilor care și-au dovedit, prin experimentare, viabilitatea. Această teorie a schimbării sociale prin cultură am numit-o WEAST (Wonder, Explore, Activate, Share, Trust).

 

Lucrăm cu acest tip de procese, prin care cultura navighează cu lejeritate și cu impact în același timp. Lucrăm la a crea cadre în care comunitățile să exerseze lucrul împreună și în care încrederea în societate poate crește. Pentru că avem o nevoie esențială, ca națiune și ca specie, să ne preocupăm de asta.

 

Recomandări din programul ediției 2020 a Zilelor Nordului AICI

 

(Nicu Alifantis, invitat în acest an la Zilele Nordului)

 

loading...
Ștefan Teișanu: Zilele Nordului e darul meu pentru Darabani, pentru Botoșani și pentru întreaga regiune de Nord - GALERIE FOTO
Zilele Nordului cu maximum 400 de persoane, de la proiecții de film la lucrări de artă stradală: Se pregătesc spectacole în șapte locuri

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
”VREAU PRIMAR” – INTERVIU Cătălin Flutur: Nu am am început niciodată un proiect și să nu-l duc la capăt / 2012 – 2016 a fost o perioadă de noaptea minții la Primăria Botoșani - VIDEO
Din 30 de ani trecuți de la revoluție, municipiul Botoșani a fost condus 12 ani de același om. Alți patru ani a fost consilier local și încă patru consilier județean. Ținând cont că în 1996 a dobândit deja primul mandat de ales local, putem spune că este cel mai longeviv om politic la nivel înalt din Botoșani. Dacă își va prelungi longevitatea politică rămâne de văzut pe 27 septembrie. Așadar, seria interviurilor realizate de Botoșăneanul cu pretendenții la funcția de primar continuă astăzi chiar cu ocupantul postului, Cătălin Flutur.
”VREAU PRIMAR” – INTERVIU Roxana Țurcanu, ALDE: Nu pot să mă bat cu pumnul în piept că eu sunt cea mai bună pentru că nu sunt - VIDEO
Botoșaniul are 13 candidații la funcția de primar, dintre care numai doi sunt femei. Iar pretendenta ALDE la postul de edil-șef a intrat în cursă după retragerea persoanei nominalizate inițial de partid. Astfel, după un mandat de deputat și după câteva scurte perioade în care a fost consilier județean și directorul cancelariei prefectului, Roxana Țurcanu se află în față celei mai mari provocări din cariera sa politică.
INTERVIU Povestea fabuloasă a savantului botoșănean: Era un om de o curiozitate deosebită. I-am spus că s-a născut într-un secol nepotrivitGALERIE FOTO
A elaborat prima teză de doctorat din lume în domeniul ciberneticii, a fost unul dintre cei 13 membri ai Consiliului Internațional de Cibernetică. Invenții și inovații înregistrate la O.S.I.M., peste 70 de lucrări de specialitate. A lăsat în urmă pagini memorabile de proză, versuri de o sensibilitate surprinzătoare, zeci de tablouri de o neașteptată coloratură, într-o tehnică profesionistă. Coborât din familia care l-a dat Moldovei pe Sfântul Ion Iacob Hozevitul. Prieten din copilărie cu neurochirurgul Leon Dănăilă, apreciat de matematicianul Octav Onicescu.
”VREAU PRIMAR” – INTERVIU Liviu Toma, Pro România: Pentru că știu, vreau și pot, am convingerea că voi fi primarul municipiului Botoșani - VIDEO
Prezența lui Liviu Toma pe lista de candidați la Primăria Botoșani a Partidului Pro România a fost una dintre surprizele politice din vara abia încheiată. Și aceasta nu neapărat datorită plecării sale din PSD, formațiune cu care avea relații glaciale de vreo doi ani, ci prin prisma faptului că formațiunea condusă de Mihaela Huncă pregătise inițial o altă persoană. Botoșăneanul continuă seria interviurilor cu pretendenții la funcția de primar cu al treilea aspirant de pe buletinele de vot, actual vicepreședinte al Consiliului Județean.
”VREAU PRIMAR” - INTERVIU Cosmin Andrei – PSD: Botoșănenii așteaptă de la un primar investiții mari, nu să schimbe table de șah în parc, nu să taie buruienile din cimitir VIDEO
Botoșăneanul continuă seria interviurilor cu pretendenții la funcția de primar al municipiului Botoșani. Astăzi este rândul social-democratului Cosmin Andrei, care candidează pentru prima dată la postul de edil șef după două mandate de viceprimar. Reamintim că, în funcție și de disponibilitatea aspiranților la această funcție, vom încerca să realizăm interviuri cu toți cei care își doresc postul, în ordinea în care vor fi trecuți pe buletinele de vot.
”VREAU PRIMAR” – INTERVIU Gheorghe Ciubotaru, PMP: Am avut viziunea acelui parc Cornișa și l-am scris în programul meu / Autobuzele astea reprezintă o pacosteVIDEO
Deschidem astăzi un ciclu de interviuri cu pretendenții la funcția de primar al municipiului Botoșani. Este un demers în premieră pentru presa scrisă botoșăneană prin care încercăm să oferim un spațiu de expune a ideilor și programelor tuturor celor care își doresc să conducă orașul timp de patru ani. Pe cât posibil, în realizarea interviurilor vom încerca să ținem cont de ordinea candidaților pe buletinele de vot, însă aici depindem și de disponibilitatea la dialog a aspiranților la postul de edil șef.
FLASH INTERVIU Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru: Nu este tragic, dar este îngrijorător
La sfârșitul săptămânii trecute, ministrul Sănătății a vizitat pentru a doua oară Botoșaniul. Dacă în aprilie județul nostru a intrat pe lista lui Nelu Tătaru pentru că ne aflam pe lista celor cu peste 400 de cazuri cu Covid-19, de această dată oficialul guvernamental se afla într-un periplu prin Moldova și a efectuat un control fulger la Spitalul Județean. După acțiunea de la ”Mavromati” a acordat un interviu reporterului Botoșăneanul.
INTERVIU Florin Țurcanu: Codul Penal este atât de ambiguu și încurcat că nu știu cum trebuie să trăiești în România / Poziția mea care era, soțul președintei de partid? - VIDEO
La câțiva ani după ce a declarat că greșeala capitală a vieții sale a fost să intre în politică, fostul președinte al PNL și al Consiliului Județean a reintrat în... politică. Ce l-a făcut să își schimbe radical planurile și ce pregătește pentru a doua jumătatea a anului din postura specială în care se regăsește, aflați într-un interviu despre politică, dar și despre frății, trădări, clasări și... condamnări.
Pr. Petru Chirvase: ”Ar trebui să avem curajul acesta. Iată, noi, toți preoții, vom candida la primăriile din toată țara…” - GALERIE FOTO
Este licențiat al Facultății de Teologie Ortodoxă ”Dumitru Stăniloae” Iași și, de mai bine de un deceniu, preot paroh la Biserica ”Sf. Vasile cel Mare” din municipiul Botoșani.
Loading...
Gellu Dorian: ”Eminescu e brand românesc. Că s-a născut la Botoşani, dă şansa oraşului natal să şi-l asume ca brand”
Ce au făcut botoșănenii în 100 de ani pentru Eminescu? Dar în cei 31 pe care îi numărăm de la Revoluție? E de ajuns să privim în jur sau să străbatem la pas orașul, într-o zi de 15 iunie. Concluziile vă aparțin.
INTERVIU Costel Șoptică: Nu îmi este rușine și merg mai departe cu acești oameni / Câțu mi-a trimis un mesaj: ”sper să nu mă mai bați la cap”
Sunt șapte luni de când liberalii au preluat guvernarea în România după destituirea prin moțiune de cenzură a Cabinetului Dăncilă. Comunicatele despre tot felul de realizări curg din partea PNL Botoșani, însă și mai multe sunt cele în care PSD contestă aproape orice măsură de impact anunțată de partidul de guvernământ.
Directorul de la Casa de Pensii, MĂRTURII din iadul COVID: În prima fază simptomele au fost cumva neclare…
Unul dintre botoșănenii care au contactat temutul virus care i-a ținut în case pe oameni două luni de zile, este Ioan Buzilă, unul dintre cei mai experimentați directori de instituție publică de la Botoșani.
Familia Cenușă retrasă în cele două luni de IZOLARE pandemică! INTERVIU cu fata cu voce aur a Botoșanilor: Mulți spun că nimic nu va mai fi ca înainte
Asemenea milioanelor de oameni care au stat izolați în propriile locuințe pentru o îndelungată perioadă și Botoșaniul a fost „paralizat” din punctul de vedere al promenadei. Fiecare familie a încercat să traverseze această perioadă cât mai lin cu putință și cu un factor de stres menținut la nivel cât mai redus.
INTERVIU Monica Adăscăliței, noul director al DSP Botoșani: Sper că putem face ceva să salvăm Spitalul Județean
La câteva ore de la primirea ordinului de ministru în care a fost numită director executiv cu caracter temporarar în fruntea Direcției de Sănătate Publică (DSP), ziua Monicăi Adăscăliței s-a transformat într-un maraton profesional.
Loading...
INTERVIU Academician Leon Dănăilă: ”Am depus un jurământ care trebuie respectat. Da, uneori plătim cu viața, dar asta ne este meseria”
Cunoscut ca Doctorul fără de arginți al zilelor noastre, despre medicul Leon Dănăilă, născut la Darabani, se spune că a efectuat în întreaga viață peste 40.000 de operații pe creier, cele mai multe dintre ele de o complexitate uriașă. 
INTERVIU Amitabh Vardhan, CEO Cine Grande: Iubesc orașul acesta; La Botoșani este cinematograful vieții mele, al carierei mele
Spre sfârșitul anului trecut Cine Globe a lansat cardul de fidelitate prin care o parte a cheltuielilor făcute de botoșăneni la cinema li se înapoiază. A făcut-o în prezența directorului general mondial ”Cine Grand”, Amitabh Vardhan, artizanul construcției multiplexului de la Uvertura Mall, care tocmai a fost inclus în Top 10 CEO de către Industry ERA Magazine. Despre amintitul card, despre investiția de la Botoșani și despre altele citiți în interviul de mai jos.
Povestea fetei care a vrut să zboare cu aripile altcuiva: Alegerea mea este să rămân sinceră și liberă, asta mă scoate din mulțime, din tiparGALERIE FOTO & VIDEO
A fost mereu copilul teribil al folkului românesc. Impresionantă, surprinzătoare, imprevizibilă. Cu o voce matură, purtătoare de tulburătoare mesaje, a călătorit cu chitara în spate, adunând trofee, prieteni, întâmplări.
Legenda Văduvei Negre și romanul incitant al unei botoșănence: Mi-am imaginat cum trebuie să fi fost viața celei după care niciun bărbat nu a mai putut iubi
Între poezie și proză, coboară din când în când în suburbiile sufletului. Cercetează durerea aproapelui, studiază comportamentul deviant al femeii, dar nu o face doar din cărți, ci stând uneori pe marginea prăpastiei. Acolo unde prea puțini îndrăznesc... 
INTERVIU - Olimpica de la Seminar campioană la tir sportiv: Fiecare foc e diferit și se simte altfel
Cum se naște o campioană? Câtă muncă și, mai ales, câtă determinare se află în spatele unui succes? Într-un timp în care tinerii sunt priviți cu neîncredere, descoperim la ei adevărate lecții de viață. Despre ce înseamnă să urmezi visul fără să aștepți ca altcineva să ți-l construiască.
FEMEI PUTERNICE: Afacerea născută din durere, două surori care și-au îngropat câte doi copii au succes cu o făbricuță de produse naturale – GALERIE FOTO
Nicio mamă nu ar trebui să se afle în urma unui sicriu pentru a-și conduce copilul pe ultimul drum. Și nu o dată. Ci de două ori. Astfel de tragedii, inexplicabile și de neînțeles în orânduirea firească a lumii noastre, cu oameni care mor tineri, la doar două decenii de viață, usucă inimile mamelor care își poartă doliul până la apusul vieții lor. Pentru că niciodată viața lor, așa cum o trăiau înainte, nu va mai avea același sens.
Sondaj
Pe cine votați la Primăria Botoșani?
Gheorghe Ciubotaru - PMP
Cosmin Andrei - PSD
Liviu Toma - Pro România
Roxana Țurcanu - ALDE
Cătălin Flutur - PNL
Corina Dănuță - PPUSL
Marcel Gheorghiță – USR-PLUS
Cătălin Silegeanu - independent
Altul
Declaraţia zilei
„Dacă mai urmează încă un an la fel de secetos, atunci lucrurile se complică foarte mult. Dacă urmează doi ani la fel de secetoşi şi noi suntem la acelaşi nivel al infrastructurii de irigaţie, lucrurile se complică foarte ...
starshiners.ro%20
astratex.ro
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.8582 lei
USD
Dolarul SUA
4.0972 lei
CHF
Francul elveţian
4.5132 lei
GBP
Lira sterlină
5.3220 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.9261 lei
XAU
Gramul de aur
257.4245 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2476 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3490 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9944 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.1126 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1821 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6530 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2020 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.