Interviuri
Paul Niculescu Mizil
“EU SÎNT COMUNIST”Paul Niculescu Mizil 1 Paul Niculescu - Mizil a fost unul din politicienii marcanţi ai României. Într-o epocă în care majoritatea conducătorilor erau urîţi de o ţară întreagă, el a reuşit să fie perceput drept "comunist de bine". Absolvent al şcolii militare şi facultăţii de ştiinţe economice, Niculescu - Mizil a condus şcoala de partid "Ştefan Gheorghiu", a fost ministru al învăţămîntului şi al finanţelor. În 1981, în urma unor divergenţe cu Nicolae Ceauşescu, a cerut eliberarea din toate funcţiile de partid şi de stat, însă a fost refuzat, fiind numit preşedinte la Centrocoop. Pentru cîteva luni, după revoluţie a fost numit ministru al comerţului interior. Din biroul de ministru a ajuns direct la Jilava, fiind condamnat la închisoare pentru fapte săvîrşite în perioada comunistă. La 83 de ani încă mai contestă condamnarea de după revoluţie. - Cum regăsiţi România la aproape 17 ani de la revoluţie? Schimbată în bine, în rău?- Este o întrebare pe care şi-o pune orice om de bun simţ care vrea să ştie în ce situaţie se află ţara noastră. Cei 17 ani sînt de involuţie. Există obiceiul să se spună că la noi a fost o revoluţie. Nu sînt un chiţibuşar al definiţiilor, nu asta mă interesează, dacă a fost revoluţie sau lovitură de stat, eu vreau să abordez lucrurile în fond. O revoluţie înseamnă a împinge societate în faţă, ori societatea românească după 1989 nu a fost împinsă înainte, ci a dat înapoi. Şi asta în toate domeniile şi aş începe cu cel extrem de important, care vădeşte forţa de existenţă a unui popor, e vorba de activitatea productivă. România şi-a redus producţia în toate domeniile.- Dar s-a spus că se reduce producţia pentru că avem o energie energofagă, că industria era un morman de fiare vechi- Astea-s basme. Care industrie energofagă? Hai să iau combinatul de la Galaţi. Păi combinatul ăsta ce reprezenta? Era o întreprindere, cumpăram de la sovietici gaze, fier, oţel, îl prelucram şi îl vindeam în cel mai rău caz în Uniunea Sovietică. Cîştigau sute de oameni de pe urma acestuia. Galaţiul dacă a trăit, a trăit de pe urma combinatului, iar industrie energofagă ... să nu mi se spună poveşti. Am avut o flotă de pescuit oceanic. Unde este?- De flotă poate trebuie să-l întrebăm pe actualul preşedinte al României- Nu vreau să întreb pe nimeni, nu vreau să judec, vreau să constat. În 1978-1979 am fost trimis de ţara asta ca şef al unei delegaţii la inaugurarea unei rafinării româneşti de petrol în ... nu Pakistan, ţara cealaltă de lîngă Pakistan ... şi am participat la o adunare. A venit la mine un cetăţean care nu-l cunoşteam, în uniformă de constructor şi mi-a zis: «d-le Niculescu Mizil vă felicit. Sînt inginer american şi am participat în 1959-1960 la construirea rafinăriei de la Brazi, făcută cu utilaje importate. Vă felicit pentru faptul că în 18 ani aţi fost capabili, nu numai să o puneţi în funcţiune, dar şi să creaţi acolo produse de cel mai înalt nive »". Preşedintele ţării gazdă a rămas cu gura căscată. Unde-i industria asta acum? Am produs tractoare. Tractoarele româneşti, aşa cum erau ele, erau vîndute în nenumărate ţări, chiar în America. Ce-a fost rău? Am avut o industrie constructoare de maşini, de tehnică de calcul, unde sînt toate astea?- Totuşi, dacă aveam o industrie bună, de ce nu se dădea la oameni de mîncare, de ce trebuiau să se bată oamenii pentru un kilogram de carne, pentru cîteva portocale?- Asta-i altă problemă. Îţi pun întrebarea, azi nu se bat oamenii pentru aşa ceva?- Acum se găsesc în toate magazinele- Se găsesc, dar pentru ăia care au bani. Azi societatea românească e împărţită în oameni cu bani, care au dreptul să trăiască, să chefuiască şi oamenii fără bani, care au doar dreptul să moară. Şi cînd mor nu au posibilitatea să fie îngropaţi ca lumea. Mai bine este să creăm o societate dreaptă, în care oamenii să aibă toate drepturile. Vezi, acum ne lăudăm că avem drept de vot, televiziune. Sînt de acord, e bine, cu toate că astea au şi aspectele lor negative. În ce priveşte dreptul de vot nu înţeleg nimic. Văd doar că politicienii care conduc ţara, inclusiv primul ministru şi preşedintele se înjură unul pe altul. Asta este singura fericire pe care o dau românilor. În ce priveşte televiziunea, e şi rău că o avem pentru că e un mijloc de intoxicare a populaţiei, de manevrare şi mi-e frică mai ales de manevrarea tineretului. « Ceauşescu se considera zeul poporului român. Cînd a fost împuşcat spunea că nu dă socoteală decît Marii Adunări Naţionale. El credea că ceea ce face este corect, bun. Dar nu putem să aruncăm totul în spatele lui Ceauşescu. E suficient că a fost asasinat în mod ordinar ».- Sa spus în nenumărate rînduri că doctrina comunistă nu e una profund negativă, dar că a fost aplicată rău în România- N-aş putea să spun că a fost aplicată rău. Doctrina comunistă trebuie să o analizăm istoric, una a fost cea pe care au elaborat-o Marx, Engels şi alţii, care bună sau rea nu poate fi scoasă din istorie. Problema este de modul în care s-a realizat în viaţă. La noi marxismul s-a realizat în viaţă prin intermediul experienţei sovietice, care nu a fost benefică pentru marxism, socialism, ideile progresiste.Paul Niculescu Mizil 2- Înseamnă că au aplicat-o prost sovieticii şi noi am preluat-o de acolo?- Nu au aplicat-o prost, ci potrivit condiţiilor lor. Ei au avut o revoluţie militară, război civil, statul sovietic e rezultatul continuării unui imperiu în care domnea pumnul de fier al ţarului. Toate astea şi-au pus amprenta pe societatea nouă care s-a făcut. Eroarea istorică care s-a produs după aceea e că în ţările din estul Europei s-a aplicat ad-litteram această experinţă care nu corespundea condiţiilor concrete din aceste ţări, iar dacă cineva vroia să iasă cît de cît din cadrul acestei experienţe era pus la punct. A încercat Tito să iasă, a fost pus la punct, au încercat nemţii, polonii, au fost puşi la punct. Au încercat cehii în '68, au fost trimise tancurile şi i-au înăbuşit. Cînd a încercat România să facă o abatere, pentru că noi am militat foarte mult pentru un socialism naţional, au fost presiuni economice, politice, militare ca să intrăm înapoi în rînduri. Deci, dacă n-au mers bine lucrurile cu construcţia socialistă sau dacă au fost şi eşecuri se datorează nu concepţiilor socialiste, ci faptului că s-a aplicat o doctrină care nu se potriveau relaţiilor din ţările respective, impusă cu tancul.- S-a vehiculat şi ideea că Nicolae Ceauşescu n-ar fi cunoscut situaţia adevărată din ţară. Aţi stat mai mult timp în preajma lui. Chiar nu cunoştea ce se întîmplă?- Nu pot să spun că nu cunoştea. Ceauşescu cunoştea foarte bine ce se întîmplă în România, dar avea o optică greşită.- S-a mai spus că tovarăşa de la cabinetul doi a avut o influenţă negativă asupra lui- Da, soţia lui a avut o influenţă malefică, dar nu condamn soţia pentru asta, eu condamn pe el pentru că a acceptat această influenţă. - Şi aţi încercat să-i spuneţi că greşeşte?- De nenumărate ori, dar n-are rost acum să mă laud cu asta că oamenii o să spună că «sigur, acum îţi convine să spui». « Am urmărit o mulţime de emisiuni anticomuniste, antisocialiste, împotriva Securităţii, pentru ca să constat că cei care le făceau erau foşti securişti. Nu vreau să dau nume, luaţi lista celor care au dat cel mai tare în Securitate în ultimul timp şi descoperiţi că au fost fie ofiţeri de Securitate, fie informatori »- România traversează în aceste zile o adevărată isterie securistă. În fiecare zi apar noi şi noi nume de informatori. Credeţi că această campanie o să ducă la deconspirarea adevăratei Securităţi?- Despre Securitate se vorbeşte într-un anume fel, care nu corespunde adevărului. Nu există ţară, orînduire socială, care să se lipsească de o asemenea instituţie. Ce se întîmplă la noi acum: ni se serveşte o mare minciună, o mare tragedie. Ideea scotocirii în trecutul oamenilor este nefastă pentru poporul român. Noi nu avem nevoie acum să ne adăugăm momente de încordare şi de neîncredere. În situaţia în care este ţara avem nevoie de încredere între oameni, de unirea eforturilor, nu de împărţirea în partide şi o luptă între partide. Avem nevoie de o coeziune naţională pentru a scoate ţara din situaţia în care se află.- Bine, dar poporul român n-are dreptul să ştie care au fost securiştii, colaboratorii? Deconspirarea fostei Securităţi s-a făcut în celelalte state comuniste în unu, doi, trei ani după revoluţie- Nu ştiu ce s-a făcut în alte ţări, fiecare să facă ce vrea, dar nu a existat în alte ţări, sau poate nu în toate, o asemenea atmosferă de încordare, de ură, de aţîţare a oamenilor, în Cehoslovacia, Polonia, Ungaria. Şi ce cîştigi tu dacă mîine ai să afli că soţia, fratele sau prietenul a fost informator?- Nu e vorba de un cîştig personal, ci de unul al ţării. Ar apărea o nouă clasă politică- Nu e adevărat. Păi nu vezi clasa politică? Este aia care o vezi astăzi.- Majoritatea foştilor comunişti au fost puşi la zid. Cum de aţi reuşit ca şi înainte şi după revoluţie să fiţi perceput ca un comunist de bine?- Nu ştiu cum. Am fost şi eu condamnat într-un proces nejust, pentru că toate procesele astea au fost o răfuială cu oamenii care au fost indezirabili, în primul rînd cu cei care s-au situat pe poziţii naţionale, de a nu recunoaşte impunerea de către Uniunea Sovietică a unei politici străine. Dacă eu nu mă aveam rău cu tovarăşii sovietici nu eram nici condamnat, nici judecat, cum s-a întîmplat cu alţii dintre noi care au fost scoşi din proces. Din cauza asta am fost arestat, condamnat, judecat. Nu există nici o dovadă juridică pertinentă pentru pedeapsă. Dacă oamenii mă văd aşa cum mă văd e pentru că şi eu i-am văzut toată viaţa mea bine. Cînd am ieşit în închisoare, după trei ani de puşcărie, au venit copiii să mă ia cu o maşină şi le-am spus să mă lase în Piaţa Universităţii şi am pornit-o pe jos de acolo. După trei ani şi ceva de puşcărie, cînd s-a scris în ziare împotriva mea şi nimeni nu m-a înjurat. Pînă la Piaţa Romană m-au salutat 28 de oameni, opt m-au luat în braţe, m-au sărutat. Mi-a fost suficient.- Ar mai fi fost posibil comunismul în România într-o epocă a telefoanelor mobile 3G, a laptopurilor, a calculatoarelor tot mai performante?- Păi care este ţara cea mai performantă în aceste domenii în momentul de faţă? China. Nu numai că au industrie propriu-zisă, dar au pus mîna pe industria americană. Acolo e un comunism naţional şi ţi-am spus de ce au ieşit prost comuniştii din Europa. China n-a fost aşa, cînd sovieticii au vrut să îi impună o anumită politică nu au reuşit. Au avut o politică naţională. Vă spun din propria experienţă. Eu l-am cunoscut pe Mau Tze Dun, am scris despre astea.- Regretaţi comunismul din România, epoca dinainte de '89?- Vedeţi, acum există un termen, nostalgic. Odată un ziar din Bucureşti a scris că eu sînt nostalgic sau criptocomunist. Le-am zis: «domnilor, nu mai căutaţi atîţia termeni, eu sînt comunist». În ce priveşte nostalgia, da sînt nostalgic. Chiar şi pentru simplul fapt că aveam 25 de ani şi oftez după acea vîrstă. Dar dacă mă întrebaţi dacă vreau să se întoarcă acest trecut, pot să spun clar şi categoric: nu, nu vreau, nu este posibil în istorie să se întoarcă trecutul. Ceea ce vreau eu este să construim o societate mai dreaptă, vreau să nu ne mai înjurăm unii pe alţii, să nu mai proliferăm ura dintre noi pe diferite motive: Securitate, comunişti, nomenclaturişti. Vreau să ne adunăm românii, să terminăm cu imbecilisimele astea care se produc. Ne închinăm ca la un sfînt la un senator sau deputat şi deodată aflăm că sfîntul ăsta de deputat ne-a minţit tot timpul. Asta nu vreau, vreau ca oamenii să se înţeleagă între ei.Interviu realizat în august 2006Paul Niculescu Mizil 3 Paul Niculescu Mizil a încetat din viaţă în decembrie 2008, la 85 de ani, într-un azil privat de bătrîni din Bucureştii Noi. A apucat în ultimele zile de viaţă să îşi vadă nepoata, Oana Mizil, devenind deputat într-un colegiu din Bucureşti. Ea a candidat pe listele PSD şi l-a învins pe Gigi Becali.
Istoricul Remus Tanasă: Locuitorii Botoșanilor par să trăiască doar cu regretul că orașul a pierdut rolul (mai) însemnat pe care l-a avut în trecut
Născut în Botoșani, cu trei ani înainte de căderea regimului comunist, Remus Tanasă este astăzi – la doar 36 de ani - nu doar un apreciat istoric, ci și unul care are curajul de a aduce din trecut valori la care societatea, nu doar cea românească, pare să fi renunțat de mult.
INTERVIU premieră cu Doru Constantin, administratorul șef de la „Apă”! Nova Apaserv își schimbă direcția: Era o delăsare, un dezinteres VIDEO 
Povestea oamenilor care s-au autodeclarat „salvatorii” companiei Nova Apaserv de la Botoșani a fost răsfoită de botoșăneni de prea multe ori. Și nu a fost una cu happy-end. Planuri, strategii, obiective, reforme și schimbări de paradigmă. Suntem în fața unui nou „punct și de la capăt”, care poate însemna o călătorie într-un sentiment de deja-vu. Sau poate direcția corectă. 
INTERVIU în oglindă: Paula Berențan – Tiberiu Manolache, noii subprefecți ai Botoșanilor: De ce s-a considerat că sunt persoana potrivită? / Întâi trebuie să ne așezăm la locurile noastre VIDEO
Suflu proaspăt în două importante funcții de la județ: doi tineri cu mai puțină notorietate în viața publică și administrativă botoșăneană au intrat în echipa de conducere a Prefecturii alături de „veteranul” Dan Nechifor, prefectul județului.
În OGLINDĂ, de la cititor la autor: Cărţile au un fel anume de a te chema, ele îşi aleg cititorii / Să scriem ceea ce e purtător de conținut, nu doar conținut purtător de mesaj
Botoșăneanul.ro vă aduce astăzi în Oglindă doi autori. Doi creatori care, înainte de a semna pe copertă, au fost cititori-scotocitori de carte. O călătorie pe care le-o propunem și pe care o dorim de folos multor cititori care visează ca, într-o zi, să devină autori.
INTERVIU Mirel Manea: Destinul eu mi l-am făcut / Muzica nu are bariere și nici granițe - VIDEO
Ce s-ar mai putea spune despre un botoșănean care a cântat în orașe pe care mulți dintre noi nu le vedem decât prin filme? Ce am mai putea afla nou după sute de articole și emisiuni? Și totuși, între un concert la Atena și unul al Filarmonicii ”George Enescu” Botoșani, am încercat să îl descoasem pe Mirel Manea, prim-trompetistul care a cântat de la Vatican până la New York și de la Roma până la Monte Carlo. Ce am aflat puteți vedea în interviul de mai jos.
Florentin Țuca: Nu avem de-a înfrunta un ”anti-Eminescu” fățiș, dar, în atmosferă, se simte că Eminescu deranjează în continuare
Florentin Țuca este avocat, dar mai presus de toate este un om de Cuvânt. Format în școala românească de Drept, perfecționat printre rafturile literaturii de calitate, și-a probat omenia și deopotrivă prietenia cu o osârdie rar întâlnită în instanțele românești, fără a se abate de la litera și, vom vedea, nici de la spiritul legii.
Gellu Dorian: Eminescu înseamnă în primul rând Botoșani, orașul în care s-a născut, a fost botezat, a făcut primii pași, a spus primele cuvinte
"La ce bun Cultura în vreme de restriște spirituală?", ne-am putea întreba astăzi, parafrazând celebra zicere a lui Friedrich Hölderlin, de acum mai bine de un secol și jumătate.
Contestată sau admirată, Iustina Irimia Cenușă, din postura de director: Singura afiliere pe care o am este dragostea față de cultura tradiționalăVIDEO & FOTO
Pentru unii observatori mai fini, numirea cântăreței de muzică populară pe postul de director interimar al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani a fost cumva previzibilă.Alții, în schimb, au asociat saltul în carieră al artistei drept înregimentare politică.
Ada D'Albon, nepoata lui Sadoveanu, între debutul de la Botoșani și viața în exil: Nimeni nu a îndrăznit să trăiască ce am trăit noi / Am fost foarte singură la Botoșani, extrem de singură! - FOTOGALERIE
O poveste de viață fascinantă, construită pe un fir care se confundă deseori cu istoria unui timp greu încercat.
Loading...
INTERVIU Andreea Cujbă, designerul vestimentar de la Botoșani care ne menține în tendințe: Ce purtăm în seara de Revelion? Care este culoarea anului 2022? Ce aruncăm din dulap?GALERIE FOTO
Este tânără, frumoasă și elegantă. Este un etalon vestimentar pentru multe dintre doamnele și domnișoarele din Botoșani care țin la imaginea lor. Andreea Cujbă este creatorul de modă botoșănean cu o ascensiune rapidă în ultimii cinci ani.
INTERVIU Oana Pușcașu: Botoșani este un oraș magnific, cu valori în domeniul artelor, cu oameni pe care îi iubesc - VIDEO concert de Crăciun Cheia Sol
La 35 de ani, Oana Pușcașu își păstrează proaspătă copilăria, construind în Botoșani o poveste care împletește inocența cu talentul, disciplina cu performanța.
INTERVIU Simona Radiș: Mai este nevoie de un aur olimpic pentru a deveni cunoscută la nivelul pe care mi-l doresc VIDEO
În luna iulie a acestui an botoșăneanca Simona Radiș a câștigat medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Tokyo. În aceste zile sportiva cu care întreg județul se mândrește se află în cantonament, se pregătește din greu pentru a triumfa din nou.
FLASH INTERVIU Botoșăneanca Raluca Olaru, în fața elevilor de la Liceul Sportiv: Mă gândesc că o să câștig și atât  - FOTOGALERIE
Cu multă ambiție, Raluca Olaru a reușit să câștige trei medalii de aur la Campionatele Mondiale de haltere din luna mai.
Povestea fascinantă a dirijorului Victor Dumănescu: Fiu de preot, născut în refugiu, căsătorit cu o botoșăneancă și îndrăgostit iremediabil de muzică
Vineri, 17 decembrie, sub bagheta dirijorului Victor Dumănescu, pe scena Filarmonicii ”George Enescu” din Botoșani se va cânta Rachmaninov. Iar melomanii vor avea parte și de o primă audiție a unei lucrări excepționale.
Loading...
Octavian Lup: Publicul este interesat de ceea ce se ascunde în spatele sunetelor, să vadă ce are omul acela în inimă atunci când cântă - FOTO&VIDEO
De-a lungul anilor a revenit constant pe scena de la Botoșani. A cântat alături de orchestra Filarmonicii ”George Enescu”, sub bagheta celor mai cunoscuți dirijori români: Tiberiu Oprea, Cristian Oroșanu, Petronius Negrescu, Bogdan Chiroșcă, Ilarion Ionescu-Galați, Matei Pop.
Constantin Iftime: Eu nu vreau un memorial al victimelor, un loc în care să mă duc cu lumânări / Vreau să se spună: Hai la muzeul acela trăsnit de la Botoșani FOTO&VIDEO
La Botoșani se va deschide primul muzeu al comunismului din România. Muzeului vieții cotidiene în comunism (MuViCC) ar trebui să devină o instituție de cunoaștere a istoriei recente, un obiectiv turistic important în zona de Nord-Est a României și, nu în ultimul rând, un segment important din viața socială a orașului Botoșani. Și asta întrucât, printre anexele muzeului ar exista și un spațiu adecvat petrecerii timpului liber al tinerilor.
Raul Chiș: Dacă ar fi trăit Ceaikovski pe vremurile noastre, ar fi dat în judecată Filarmonica / Noi trebuie să dezvoltăm societatea, nu să o îndobitocimFOTO
Despre ce înseamnă să conduci orchestra într-un oraș care încă mai plătește tribut unui provincialism ce se complace în gloria înaintașilor. Despre act artistic de la intenție la atenție, despre oameni și muzică, public și mari artiști. Într-un interviu cu un tânăr de 38 de ani care pare să aducă Filarmonicii ”George Enescu” Botoșani exact ceea ce începuse să îi lipsească cel mai mult: prospețimea, curajul, strălucirea.
Ada Lupu: Rolul din serialul ”Vlad” mi-a adus multă bucurie / Nu joc nimic în viață, e o prejudecată oribilă că actorii sunt buni mincinoși
Are carismă, prospețime, dar și un aer ușor desuet care o duce, într-un fel fermecător și incitant, către un ludic neprelucrat, autentic și simplu. Ada Lupu este o apariție care stârnește privirea, indiferent că o vezi pe scenă sau pe aleile vreunui oraș tomnatic.
INTERVIU în MIȘCARE: Urban Serv a scăpat de atâția oameni încât a rămas cu birouri libere și vrea să-și deschidă incubator de afaceri - VIDEO & GALERIE FOTO
Societatea comercială Urban Serv este condusă în ultimul an de către un director tânăr care preferă să lucreze mai degrabă în garaj alături de oameni, decât să semneze hârtii la birou. De cele mai multe ori, actele sfârșesc a fi semnate pe capote de mașini.Înainte de actualul director, un alt tânăr a început o campanie de eficientizare a personalului și s-a ajuns în situația în care compania are mai multe birouri decât... salariați.
FLASH INTERVIU cu fostul luptător de la ”Acțiuni Speciale” numit director la compania de transport public a orașului: M-am izbit de anumite mentalități obtuzeVIDEO
Patru până la șase luni este deocamdată mandatul maxim al lui Andrei Turcoman, din postura de director interimar al SC Eltrans SA. Un tânăr de 35 de ani care vine în companie cu un suflu nou și cu dorința de a îmbunătăți serviciile oferite botoșănenilor. Cel puțin declarativ.
Sondaj
Ar trebui introduse uniformele școlare obligatorii?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
„Din  păcate, coaliţia militaro-socialistă aflată acum la guvernare, a avut grijă să construiască norme potrivit cărora politicienii care refuză să dea informaţii nu păţesc nimic. De aceea au această atitudine. Dar ne ...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.9457 lei
USD
Dolarul SUA
4.6170 lei
CHF
Francul elveţian
4.7889 lei
GBP
Lira sterlină
5.7676 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.6243 lei
XAU
Gramul de aur
275.6983 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2418 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.2868 lei
AUD
Dolarul Australian
3.2651 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.6059 lei
CZK
Coroana Cehească
0.2008 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6646 lei
Vremea
astăzi
Botosani
20.0 o C
Dorohoi
18.4 o C
Bucecea
19.8 o C
Darabani
17.9 o C
Saveni
18.8 o C
Ştefăneşti
19.5 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2022 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.