Tânără referent de la Centrul de Creație și arta încondeierii ouălor: Așa ar fi corect să fie de culoare roșie / Tehnica cu ciorapul este cea mai cunoscută
Ouăle încondeiate nu lipsesc de pe masa românilor în zilele de Paști. De toate culorile sau doar roșii fac parte mereu din meniul pascal. Majoritatea gospodinelor păstrează cu sfințenie tradițiile și își arată măiestria în fiecare an.
Tradițiile respectate sau nu?
Despre arta încondeierii ouălor am vorbit cu Daliana Bejan, referent Compartiment Artă Populară Artizanală și Meșteșuguri Tradiționale din cadrul Centrului de Creație Botoșani. Este o tânără de 25 de ani angajată la Centrul de Creație la finele anului 2021.
Redăm mai jos interviul acordat publicației Botoșăneanul.
Mai există artă de încondeiere a ouălor la Botoșani, în vremuri în care suntem presați de timp iar gospodinele nu mai trudesc ore în șir în bucătărie?
Sigur că există artă de încondeiere a ouălor. Acest meșteșug reprezintă măiestria femeilor de altă dată. În zona noastră nu chiar a fost încondeierea ouălor cum e în zona Bucovinei. Vorbim despre închistrirea ouălor, așa se folosește în satele din Botoșani.
Observăm pe piață sumedenie de accesorii și vopsele pentru ouă, cum este mai bine să fim în tendințe cu ouă „moderne” sau să respectăm tradițiile lăsate de generațiile trecute?
Corect ar fi respectăm tradițiile din trecut, nu? Dar spre bucuria noastră în multe sate încă se mai respectă tradițiile. Femeile bătrâne încă mai folosesc acea tehnică a ouălor cu ciorap, pătrunjel verde și vopsire cu coajă de ceapă roșie sau galbenă.
Trebuie neapărat ca în tot ceea ce vopsim de Paști să avem și simboluri religioase?
Simbolurile religioase au apărut ulterior. La început ouăle erau simple, era culoarea roșie, ne gândim la Cultul Solar, culoarea galbenă, care așa cum am amintit erau culori vegetale, și ne gândim la soarele de pe bolta cerului și apoi au apărut și motivele. În zona Botoșaniului întâlnim floarea Paștelui pe ouă, fierul plugului, grebla, motive agrare pentru că zona noastră este una agrară dintotdeauna. Cu timpul au apărut și alte motive precum chipul Mântuitorului și motive cu influențe din zona Bucovinei, acele motive realizate prin încondeierea ouălor.
(*simbolul fierul plugului)
(*Floarea Paștelui)
Ouă încă vopsite cu foi de ceapă
Care sunt tehnicile cel mai des întâlnite în județul Botoșani?
Cred că tehnica cu ciorapul este cea mai cunoscută și cea mai veche tehnică din județul Botoșani. Este o tehnică ușoară și o pot încerca chiar și cei tineri .
Cu atâtea oferte în magazine, credeți că mai sunt femei care înroșesc ouăle cu foi de ceapă?
Da, sunt și bucuroasă că noi avem meșterele noastre populare care încă vopsesc ouăle cu foi de ceapă. În sate, și bunica mea mai vopsește ouăle chiar dacă e un pic mai mult de muncă, bătrânii încă încearcă să păstreze tradițiile de altă dată.
Chișița, era un instrument care era folosit în trecut la desenele de pe ouă? Mai este utilizată în zilele noastre?
Sigur. Noi de curând am avut un atelier de încondeiere a ouălor unde au venit meșterii care au prezentat copiilor acest element numit chișiță și prin ceara topită au făcut modele. Copiii au fost foarte încântați și doamna pe care am invitat-o a primit foarte multe comenzi de chișițe. Deci lumea încă mai folosește, se găsesc la meșterii populari.
Ouăle trebuie să fie neapărat de culoare roșie?
Așa ar fi corect, ouăle să fie de culoare roșie. În legendele mai noi roșul ne duce cu gândul la sângele Mântuitorului. Dacă am porni o cercetare mai veche, oul fiind substituit al divinității primordiale, culoarea roșie se referă la Cultul Solar. E normal (n.r. să fie folosite și alte culori) până la urmă pentru că trebuie să evoluăm, dar să nu uităm esența, simbolurile vechi, să fim conștienți chiar dacă mai îmbinăm tradiționalul cu modernul.
Povestea oamenilor care s-au autodeclarat „salvatorii” companiei Nova Apaserv de la Botoșani a fost răsfoită de botoșăneni de prea multe ori. Și nu a fost una cu happy-end. Planuri, strategii, obiective, reforme și schimbări de paradigmă. Suntem în fața unui nou „punct și de la capăt”, care poate însemna o călătorie într-un sentiment de deja-vu. Sau poate direcția corectă.
Suflu proaspăt în două importante funcții de la județ: doi tineri cu mai puțină notorietate în viața publică și administrativă botoșăneană au intrat în echipa de conducere a Prefecturii alături de „veteranul” Dan Nechifor, prefectul județului.
Botoșăneanul.ro vă aduce astăzi în Oglindă doi autori. Doi creatori care, înainte de a semna pe copertă, au fost cititori-scotocitori de carte. O călătorie pe care le-o propunem și pe care o dorim de folos multor cititori care visează ca, într-o zi, să devină autori.
Ce s-ar mai putea spune despre un botoșănean care a cântat în orașe pe care mulți dintre noi nu le vedem decât prin filme? Ce am mai putea afla nou după sute de articole și emisiuni? Și totuși, între un concert la Atena și unul al Filarmonicii ”George Enescu” Botoșani, am încercat să îl descoasem pe Mirel Manea, prim-trompetistul care a cântat de la Vatican până la New York și de la Roma până la Monte Carlo. Ce am aflat puteți vedea în interviul de mai jos.
Florentin Țuca este avocat, dar mai presus de toate este un om de Cuvânt. Format în școala românească de Drept, perfecționat printre rafturile literaturii de calitate, și-a probat omenia și deopotrivă prietenia cu o osârdie rar întâlnită în instanțele românești, fără a se abate de la litera și, vom vedea, nici de la spiritul legii.
"La ce bun Cultura în vreme de restriște spirituală?", ne-am putea întreba astăzi, parafrazând celebra zicere a lui Friedrich Hölderlin, de acum mai bine de un secol și jumătate.
Pentru unii observatori mai fini, numirea cântăreței de muzică populară pe postul de director interimar al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani a fost cumva previzibilă.Alții, în schimb, au asociat saltul în carieră al artistei drept înregimentare politică.
Este tânără, frumoasă și elegantă. Este un etalon vestimentar pentru multe dintre doamnele și domnișoarele din Botoșani care țin la imaginea lor. Andreea Cujbă este creatorul de modă botoșănean cu o ascensiune rapidă în ultimii cinci ani.
La 35 de ani, Oana Pușcașu își păstrează proaspătă copilăria, construind în Botoșani o poveste care împletește inocența cu talentul, disciplina cu performanța.
În luna iulie a acestui an botoșăneanca Simona Radiș a câștigat medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Tokyo. În aceste zile sportiva cu care întreg județul se mândrește se află în cantonament, se pregătește din greu pentru a triumfa din nou.
Vineri, 17 decembrie, sub bagheta dirijorului Victor Dumănescu, pe scena Filarmonicii ”George Enescu” din Botoșani se va cânta Rachmaninov. Iar melomanii vor avea parte și de o primă audiție a unei lucrări excepționale.
De-a lungul anilor a revenit constant pe scena de la Botoșani. A cântat alături de orchestra Filarmonicii ”George Enescu”, sub bagheta celor mai cunoscuți dirijori români: Tiberiu Oprea, Cristian Oroșanu, Petronius Negrescu, Bogdan Chiroșcă, Ilarion Ionescu-Galați, Matei Pop.
La Botoșani se va deschide primul muzeu al comunismului din România. Muzeului vieții cotidiene în comunism (MuViCC) ar trebui să devină o instituție de cunoaștere a istoriei recente, un obiectiv turistic important în zona de Nord-Est a României și, nu în ultimul rând, un segment important din viața socială a orașului Botoșani. Și asta întrucât, printre anexele muzeului ar exista și un spațiu adecvat petrecerii timpului liber al tinerilor.
Despre ce înseamnă să conduci orchestra într-un oraș care încă mai plătește tribut unui provincialism ce se complace în gloria înaintașilor. Despre act artistic de la intenție la atenție, despre oameni și muzică, public și mari artiști. Într-un interviu cu un tânăr de 38 de ani care pare să aducă Filarmonicii ”George Enescu” Botoșani exact ceea ce începuse să îi lipsească cel mai mult: prospețimea, curajul, strălucirea.
Are carismă, prospețime, dar și un aer ușor desuet care o duce, într-un fel fermecător și incitant, către un ludic neprelucrat, autentic și simplu. Ada Lupu este o apariție care stârnește privirea, indiferent că o vezi pe scenă sau pe aleile vreunui oraș tomnatic.
Societatea comercială Urban Serv este condusă în ultimul an de către un director tânăr care preferă să lucreze mai degrabă în garaj alături de oameni, decât să semneze hârtii la birou. De cele mai multe ori, actele sfârșesc a fi semnate pe capote de mașini.Înainte de actualul director, un alt tânăr a început o campanie de eficientizare a personalului și s-a ajuns în situația în care compania are mai multe birouri decât... salariați.
Patru până la șase luni este deocamdată mandatul maxim al lui Andrei Turcoman, din postura de director interimar al SC Eltrans SA. Un tânăr de 35 de ani care vine în companie cu un suflu nou și cu dorința de a îmbunătăți serviciile oferite botoșănenilor. Cel puțin declarativ.
Schimbarea survenită în urma Biroului Politic Județean (BPJ) al Partidului Național Liberal în ceea ce-l privește pe liderul tinerilor nu este numaidecât una de persoane. Se dorește a fi o schimbare și de viziune, atitudine, mentalitate, dar și o (re)ascultare a vocilor tinere din partid.
Felicitări, Daliana! Reprezinți cu cinste tânăra generație de etnologi! Mulțumim pentru contribuția adusă Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani!
„În bazele noastre de date pe care le gestionăm apare un UAT care nu generează deșeuri, nu generează. Deci, operatorul care acționează pe zonă spune că zero. Este vorba despre comuna Concești. E singura comună care nu ...
